unirea_parc_stere_2Deşi au trecut câteva zile de la marea sărbătoare a poporului român - cea de a 93-a aniversare a Marii Uniri din 1918 - nu pot trece cu vederea peste acest eveniment, cu atât mai mult cu cât tinerii mei colegi din presa prahoveană au relatat extrem de sumar tema reunirii Basarabiei cu România, din istorica zi de 27 martie 1918.

La Chişinău, tinerii au sărbătorit reunirea, iar rusofonii comunişti au organizat o manifestaţie de protest antiromânească, cu slogane jignitoare la adresa evenimentului din 27 martie 1918.

Semnatarul acestor rânduri mai are, însă, şi un alt motiv de neuitare: tatăl meu a luptat şi s-a jertfit pe frontul de est pentru eliberarea Basarabiei de sub ocupaţia sovietică. Până în anul 1990, cu prilejul memorabilului “Pod de Flori” de peste Prut - când sovieticii au permis, pentru o singură zi, întâlnirea dintre români şi…români - nu am putut să trec graniţa, pentru a pune pune măcar o floare pe pământul Moldovei din stânga Prutului, în memoria tatălui meu şi altor mii de militari români dispăruţi.

În amintirea acelor măreţe evenimente din anul 1918, de câţiva ani buni, Muzeul judeţean de istorie, împreună cu Fundaţia “Constantin Stere” şi Societatea cultural-istorică “Mihai Viteazul” organizează, cu regularitate, numeroase  manifestări de rescriere a istoriei, majoritatea acestora fiind incluse în ciclul denumit “Istorie şi civilizaţie”.

După anul 1990 însă, când statul român a retrocedat conacul şi cele 50 de ha teren de la Bucov urmaşilor familiei Stere, care, la rândul ei, le-a donat Consiliului judeţean Prahova, aici s-au produs profunde schimbări. Dorinţa dnei  Suzana Stere Paleologu-nora scriitorului Constantin Stere, ca reprezentantă a familiei, a fost ca în conacul de la Bucov - transformat sub comunişti în cârciumă - să se înfiinţeze un muzeu memorial, dedicat celor care au militat pentru eliberarea Basarabiei şi unirea ei cu România, la 27 martie 1918, în beneficiul culturii şi muzeografiei naţionale.


Proiectul de reamenajare a parcului a început acum 10 ani, cu ridicarea a 11 busturi impozante, acţiune care s-a finalizat în anul 2006. Realizată cu eforturi şi pasiune, această “Alee a scriitorilor” reuneşte, în jurul lui Constantin Stere, pe principalii săi colaboratori de la revista “Viaţa românească”: Calistrat Hogaş, Gala Galaction, Al.Brătescu-Voineşti, Garabet Ibrăileanu, George Topârceanu, Octavian Goga, Mihail Sadoveanu, Nicolae Iorga, Alexie Mateevici, Liviu Rebreanu – opere ale sculptorilor prahoveni Ştefan Macovei, Constantin Ionescu, George Dumitru, Eugen Petri, Nicolae Lupu, Justin Barbu şi Alfred Dumitriu – acesta din urmă fiind şi realizatorul ansamblului monumental “Armonia Unirii”, ridicat în imediata apropiere de “Aleea scriitorilor”.


Un teritoriu al neuitării istoriei patriei şi al râvnei pentru unitate şi stabilitate, unde manifestarea “Zilele Basarabiei” şi-a găsit cel mai potrivit loc de sărbătorire a reunirii Basarabiei şi de omagiere a marelui patriot şi cărturar, basarabeanul Constantin Stere –unul dintre principalii realizatori ai actului din 27 martie 1918.


unirea_parc_stere_1Mai săracă în personalităţi politice şi culturale ca în alţi ani, atât din România cât şi din statele vecine unde sunt români, „Zilele Basarabiei-2011” s-au bucurat totuşi de prezenţa unor personalităţi de prim rang, precum acad. Al.Zub, Mircea Ionescu Quintus-preşedinte de onoare al PNL, dr. Victor Durnea- editorul volumului „ Publicistică- Constantin Stere”, lansat cu acest prilej, Mircea Cosma- preşedintele Consiliului judeţean Prahova, Petru Grozavu- editorialist la „Ziarul de Gardă” din Chişinău ( care a răspuns unei invitaţii pe care i-am adresat-o personal ), oficialităţi locale din Ploieşti şi Bucov, un numeros grup de copii ai Şcolii din Bucov.


După intonarea Imnului naţional al României, de către fanfara Consiliului judeţean, dr. Lia Maria Voicu – director general al Muzeului judeţean de istorie şi arheologie, a dat cuvântul invitaţilor prezenţi la acest eveniment.

Acad. Al.Zub:

 

 „Într-un moment când lumea noastră începe să fie preocupată tot mai mult de perspectivele şi modalităţile de a salva identitatea românească aflată în plin proces de globalizare, sunt bucuros să constat că aici, la Bucov, are loc evocarea unui mare luptător pentru unitatea naţională - Constantin Stere - care a fost, totodată, şi un cărturar şi scriitor de prim rang. Această amintire începe să constituie o tradiţie; valoarea memoriei istorice este, ar trebui să fie recunoscută ca pe un fapt de neocolit, deoarece atunci când valorile şi memoria trecutului istoric sunt ignorate, naţiunile ajung în impas şi pot determina decizii nedorite. Sunt motive să credem că ceea ce s-a întâmplat în România Mare în perioada interbelică, drept operă a unui mare spirit, reprezintă un model. Am sentimentul că la Bucov s-a confirmat sau  reconfirmat zicala „omul sfinţeşte locul”. Constantin Stere a fost unul dintre oamenii de bine care ştia să facă şi să ducă lucrul până la capăt, să fie tenace chiar şi atunci când istoria nu părea să-i dea dreptate şi să rămână fidel convingerilor sale, punând interesul naţional deasupra interesului personal. Cred că suntem datori faţă de trecutul nostru nu foarte îndepărtat - iată doar aproape un secol de când s-a întâmplat acel miracol numit România Mare, la rădăcinile căreia se află şi spiritul lui C.Stere”.

Mircea Ionescu Quintus: „ Acum şi aici, la Bucov, se cuvine să ne aducem aminte, să păstrăm  şi să preţuim doar ceea ce este al nostru – mult sau puţin : datini de basarabeni şi de muşatini şi de tot ce ne-au lăsat înaintemergătorii care şi-au apărat sărăcia şi nevoile şi neamul. Se cuvine să ne aducem aminte că acolo unde se înfrăţesc munţii cu fraţii şi apele împreună, cândva s-a împlinit cutezătorul nostru vis care ne-a fost lăsat povară sfântă nouă şi urmaşii urmaşilor noştri. Să păstrăm această măreaţă avere lăsată nouă de Constantin unirea_parc_stere_3Stere, nu înainte de a-l ruga pe bunul Dumnezeu să-şi îndrepte privirile şi spre poporul acesta credincios, închinându-ne cu smerenie tot Lui să alăture Zalăul nostru de măreaţa cetate basarabeană - pe care o păstrăm în sufletul nostru - şi de a ne propune că nu vom avea odihnă până ce visul şi isprăvile înaintaşilor noştri nu se vor împlini”.

Mircea Cosma:

„ Ca unul care am citit, de mult, zicerea lui Eminescu: „sunt mândru că sunt român şi punctum!”, am reuşit, matur fiind, să-mi aduc aminte de istoria, cultura şi civilizaţia poporului român - unul dintre cele mai vechi popoare ale Europei, care a scris cu sânge, de peste 2000 de ani, istoria acestei ţări. La 27 martie 1918, mai mulţi bărbaţi de curaj au pus deasupra lor interesul naţional, făcând dintr-o Românie cu doar 4 judeţe rămase neocupate, o Românie Mare, de la Nistru pân-la Tisa. Reunirea românilor într-un singur stat nu a fost însă pe placul tuturor vecinilor de la est sau de la vest care pândeau poporul român. Pentru asta au sângerat părinţii noştri, în 4 ani de lupte, pentru a păstra ceva din mândria, onoarea şi demnitatea marelui rege dac Decebal. Din păcate, mulţi ani nu am putut vorbi despre Basarabia, nu am putut fi acolo. Dar Dumnezeu a fost cu noi şi am reuşit să fim împreună, ca un popor care are dreptul de a trăi în aceeaşi ţară. Dincolo de neputinţa noastră, ca generaţie, de a şterge definitiv Prutul ca graniţă, am reuşit totuşi, prin diverse modalităţi, să ne unim spiritual, cu speranţa că nu va trece mult timp până la integrarea paşnică şi comună a întregului popor român în UE. Să nu-l uităm pe Constantin Stere, cel care, alături de alţi patrioţi basarabeni, au hotărât Reunirea! Întru cinstirea memoriei lui, am reuşit, împreună cu alţi oameni de bine - prieteni şi colaboratori - să redăm patrimoniului naţional opera lui Stere, creată aici, la Bucov; să-l primim ca membru post-mortem în Academia Română, să-i unirea_parc_sterereaducem umbra în conacul complet reamenajat, căruia i s-a pus numele „Muzeul Constantin şi Ion Stere” şi să-i imortalizăm chipul de luptător înflăcărat în bronz. Trăiască Reunirea Basarabiei cu România!”.

Petru Grozavu:

„ Cu puţin timp înainte de a veni aici, la invitaţia şi pe cheltuiala fratelui jurnalist Ioan Popescu, am găsit în poşta electronică un microfilm despre dacii de la Roma, respectiv despre peste 60 de statui sculptate în marmură, desoperite de cineva necunoscut, lucru extraordinar, deoarece romanii nu au procedat nicăieri aşa cum au procedat cu dacii. Ei le-au făcut statui cu care şi-au împodobit palatele, unul dintre aceşti daci având peste 3m înălţime. Acest dac priveşte şi azi, după 2000 de ani, spre Dacia. Prin analogie, şi Basarabia priveşte şi azi, după 200 de ani de la ruperea ei din trupul ţării, cu aceeaşi speranţă, spre România. Nu ştiu, dar vreau foarte mult să cred că atât privirea dacului de la Roma, cât şi privirea basarabeanului de la Chişinău, Hotin, Cetatea Albă şi de oriunde se întâlnesc în România, înclusiv aici, la Bucov. Unde îşi doame somnul de veci Constantin Stere, el însuşi unul dintre principalii făuritori ai reunirii. Fie-mi permis să trec peste acel epocal eveniment din de 27 martie 1918 şi să mă refer la o altă zi de 27, cea din august 1991, când în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău a fost adoptată Declaraţia de Independenţă a R.Moldova. „Zidul Berlinului” de pe Prut a început să cadă, e drept, nu aşa de spectaculos precum cel din Berlin. Este mult sau este puţin, nu ştiu! Ar fi o exagerare să zicem că am făcut totul, dar şi un mare păcat să spunem că nu s-a făcut nimic. De atunci, avem şi aici, şi dincolo de Prut, acelaşi drapel tricolor, aceeaşi limbă, aceleaşi obiceiuri şi tradiţii, avem reanimate toate tainele istoriei. Ne-am recăpătat libertatea de a ne audentifica şi a ne valorifica idealurile comune ale neamului românesc - o  problemă de conştiinţă naţională, pentru care avem mult de lucrat, pe ambele maluri ale Prutului. Practic, am trecut două din cele trei faze ale reunirii: nu mai avem acea frontiera rigidă de pe Prut, sârma ghimpată a dispărut, acum a unirea_parc_stere_4rămas de rezolvat doar faza a treia, care înseamnă integrarea R.M. În UE. Atâta timp însă cât Bucureştiul şi Chişinăul controlează situaţia de pe Prut, noi suntem una cu Ţara. Rămâne de rezolvat doar problema graniţei cu UE, nu cu România. Doamne, ajută poporul român!”.

Manifestarea din Parcul memorial Constantin Stere s-a încheiat cu depunerea de coşuri cu flori la toate cele 11 statui de pe „Aleea scriitorilor” şi un scurt program artistic, adecvat evenimentului, susţinut de fanfară şi elevii Şcolii din Bucov. În continuare, înalţii oaspeţi au fost invitaţi la Muzeul memorial „Constantin şi Ion Stere”, unde dr. Victor Durnea  şi-a lansat volumul „Publicistica- Constantin Stere”.

Tot cu acest prilej, s-a lansat şi nr. 20 al suplimentului cultural-istoric „Anotimpuri româneşti”, realizat de colectivul Muzeului de istorie şi arheologie Prahova.

Ioan POPESCU

Joomla SEF URLs by Artio