Vineri, pe 13 aprilie, intră în vigoare prevederile Legii 88/2018, adoptate luna trecută de Parlament și prin care sunt aduse modificări importante la Codul muncii. Printre altele, acestea vizează sancțiunile pentru munca la negru, modul în care se ține evidența orelor lucrate și legislația privind activitatea zilerilor.

Unele dintre cele mai importante modificări se referă la sancțiunile aplicate în cazul firmelor care folosesc angajați cărora nu le-au întocmit forme legale de muncă. În forma inițială, proiectul ajuns în dezbaterea Parlamentului prevedea amenzi de 10.000 sau 20.000 de lei pentru fiecare muncitor găsit în această situație. Până la adoptare, însă, pe fondul amendamentelor, legea a ajuns să stipuleze și o limită maximă, de 200.000 de lei pentru fiecare angajator, indiferent de numărul de persoane pe care le utilizează fără contract.

Pe de altă parte, firmele riscă, de acum, sistarea activității, până la achitarea amenzii, iar patronii care folosesc munca la negru pot fi sancționați cu amendă, al cărei cuantum nu este precizat de actuala lege, sau se pot procopsi cu o pedeapsă cu închisoarea, de la 6 luni la doi ani, dacă și-au reluat activitatea, dar rămân în ilegalitate.

Munca nedeclarată poate fi sancționată de inspectorii ITM cu amenzi și sistarea activităţii pentru primirea la lucru fără încheierea contractului individual de muncă înainte de începerea activității, pentru primirea la lucru fără înregistrarea în Revisal a raportului de muncă înainte de începerea activității ori pentru primirea la lucru a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat.

O altă regulă nouă pentru angajatori se referă la modul în care trebuie ţinută evidența orelor de lucru, în cazul salariaților care își desfășoară munca în afara sediului firmei. Ea îi vizează pe salariații mobili și salariații care lucrează de acasă, pentru care evidența se va face, în funcție de specificul activității, în baza condițiilor stabilite printr-un acord scris.

Modificările aduse Codului muncii fac referire și la angajații de alte religii care, anual, au dreptul de acum la șase libere legale, pentru trei sărbători majore specifice religiilor lor, în plus față de liberele legale pe care le au angajații creștin-ortodocși. Ele trebuie acordate de angajator în alte zile decât cele nelucrătoare sau cele de concediu de odihnă.

În ceea ce-i privește pe zileri, legea aplicabilă din 13 aprilie le permite firmelor să acționeze ca intermediari între aceștia și unitățile care vor să recruteze asemenea persoane.

Joomla SEF URLs by Artio