În Hessa s-a deschis prima porțiune de autostradă pentru tiruri care circulă cu electricitate din instalații de deasupra carosabilului. Este primul drum de mare viteză electrificat din germania, iar nemții intenționează ca sistemul să fie introdus și pe alte autostrăzi, dacă se va dovedi un succes. Între timp, România este codașa Europei la capitolul infrastructură. La finalul lui 2018, România avea doar 823 de km de autostrăzi. Deși considerată o prioritate încă din 1938, de exemplu, autostrada București - Brașov este, și astăzi, doar un vis frumos pentru români, fie ei șoferi de rând sau investitori care se bazează pe acest obiectiv.

Pe autostrăzile germane circulă tot mai multe camioane, o sursă serioasă de poluare cu CO2. Simultan, planul guvernului german de protecție a climei prevede un transport de mărfuri care să genereze zero emisii poluante până în 2050. O posibilă măsură întru îndeplinirea acestui obiectiv este testată în prezent în landul Hessa. În cadrul proiectului ELISA (Transport greu electrificat și inovativ pe autostrăzi), pe cinci kilometri din autostrada 5 (A5) au fost construite instalații electrice suspendate pe banda dreaptă în ambele sensuri de circulație. Pe această așa-numită eHighway vor circula în anii următori cinci camioane electrice care vor fi alimentate, cu ajutorul instalațiilor suspendate, cu electricitate din surse regenerabile, potrivit dw.com.

Pe lângă proiectul din Hessa, dotat de Ministerul Mediului cu 15 milioane de euro, vor urma să circule pe autostrăzi de probă astfel de camioane electrice și în landurile Baden-Württemberg și Schleswig-Holstein. Datele care vor fi colectate din toate aceste teste vor fi apoi evaluate, pentru a se verifica dacă extinderea acestei tehnologii pe alte autostrăzi este rentabilă, mai scrie sursa citată.

România nici nu visează la un astfel de proiect, deși are zone grav afectate de poluare, iar reducerea emisiilor de CO2 ar fi trebui să fie o prioritate. Până atunci, țara noastră figurează în coada clasamentului, la nivelul Europei, având, la finalul anului trecut, numai 823 de kilometri de autostradă (VEZI DETALII).

Ca să luăm un exemplu de maxim interes pentru prahoveni, autostrada București - Brașov este un proiect gândit de autorități, ca prioritate, încă din... 1938! La vremea respectivă, România se număra printre primele țări europene care stabilea, prin Ministerul Lucrărilor Publice – Direcția Generală a Drumurilor, o hartă cu principalele artere ale unei viitoare rețele de autostrăzi. Profesorul ing. Mihail Manoilescu, inițiatorul acestui plan, spunea că „cel dintâi drum al țării trebuie să fie drumul care merge din regiunea Brașov la București cu prelungire la Giurgiu, adică Aorta României“, potrivit bizbrasov.ro.

Autostrada București - Brașov a rămas, însă, vreme de peste 80 de ani, tot la stadiul unui traseu trasat pe o hartă. În mai bine de opt decenii, s-a reușit, cu chiu-cu vai, construirea tronsonului până la Ploiești, recent legat de Capitală, iar zilele acestea se discută despre faptul că, în cursul lunii mai, ar putea începe șantierul pentru lotul Râşnov – Cristian (Braşov), tronson pentru care proiectul tehnic a fost avizat în martie 2019 (VEZI DETALII).

Numeroși investitori din țara noastră așteaptă dezvoltarea infrastructurii, prin drumuri importante care să asigure legătura cu Occidentul. În apropiere de Ploiești, de exemplu, funcționează Ploiesti West Park, cel mai mare parc de business privat din sud-estul Europei, care adună 50 de companii multinaționale importante, însemnând mii de locuri de muncă.

Pe lângă faptul că proiectul autostrăzii Ploiești - Brașov este, încă, doar o schiță pe hârtie, recent autoritățile le-au servit investitorilor din Prahova o adevărată mostră de batjocură, pe tema infrastructurii (VEZI DETALII). La intersecția DN 72 Ploiești-Târgoviște cu drumul de acces în Ploiești West Park - Parcul Industrial Allianso, la finalul lunii trecute a apărut un semn rutier care interzice șoferilor să efectueze virajul la stânga, spre Ploiești. Asta în condițiile în care, aici, soluția optimă pentru evitarea accidentelor rutiere, care nu ar fi implicat nici ocolul de 10 kilometri la care sunt obligați șoferii, ar fi fost realizarea unui banal sens giratoriu.

Foto: dw.com

Joomla SEF URLs by Artio