Actual

Actual

toro_irigationCompania americană Toro va construi în Parcul Industrial Ploieşti o fabrică ce va produce sisteme de microirigaţii destinate cultivatorilor de legume, livezi şi podgorii. Investiţia, în valoare de 20 de milioane de euro, va fi demarată în primăvara acestui an, cei la Toro intenţionând să înceapă producţia la Ploieşti la sfârşitul verii acestui an.

Fabrica de la Ploieşti se va întinde pe o suprafaţă de 12 500 metri pătraţi, va crea o sută de locuri de muncă şi va fi prima investiţie greenfield pe care Toro o face în afara Statelor Unite ale Americii. Pentru investiţia de la Ploieşti compania americană va primi, de la Guvernul României, 9 milioane de euro, prin intermediul scemei de ajutor de stat aprobată de Ministerul Finanţelor.

Zilele acestea reprezentanţii TOTO au venit la Ploieşti, unde au discutat cu preşedintele Camerei deputaţilor, Roberta Anastase, cu prefectul de Prahova, Adrian Dobre, şi cu primarul Ploieştiului, Andrei Voloevici.

Actual

catuse01Directorul Direcţiei de Accize şi Operaţiuni Vamale Ploieşti, Cornel Costea, a fost reţinut, în această seară, pentru 24 de ore, de către procurorii anticorupţie, sub acuzaţia de luare de mită. Reţinerea lui Costea are loc după ce anchetatorii DNA au descins la biroul vamal Ploieşti, unde au percheziţionat autoturismul de serviciu al şefului vămii şi de unde au ridicat mai multe documente. Tot atunci Cornel Costea a fost dus la audieri la sediul DNA din Bucureşti. Mâine, Cornel Costea va fi prezentat instanţei de judecată cu propunerea de arestare preventivă.

În vreme ce la Bucureşti şeful DNA, Daniel Morar, prezenta bilanţul instituţiei pe anul trecut, la Ploieşti, procurorii anticorupţie descindeau la sediul biroului vamal Ploieşti, situat în parcul industrial Ploieşti de la Crângullui Bot. Operaţiunea s-a făcut fără elicoptere, fără autocare, în schimb nu au lipsit televiziunile de  ştiri ai căror reporteri ar fi avut, din întâmplare, treabă pe la vamă exact în momentele acelea.

În primă fază, anchetatorii DNA au percheziţionat maşina de serviciu al şefului vămii Ploieşti, o Skoda Octavia parcată în faţa sediului vămii, apoi au urcat în biroul directorului interimar Cornel Costea, După câteva zeci de minute procurorii l-au scos pe Costea din sediul vămii l-au urcat într-o maşină şi au plecat cu el spre Bucureşti. La scurt timp, alţi reprezentanţi ai DNA au ieşit din sediul vămii Ploieşti cu câteva plicuri ce conţineau documente de la vamă. În tot acest timp operaţiunile la vama Ploieşti s-au desfăşurat la fel ca îmtr-o zi obişnuită de lucru.

Acuzat de luare de mită

Oficial, anchetatorii de la DNA nu au făcut nicio declaraţie legată de acţiunea de la Ploieşti. Surse judiciare spun însă că şeful vămii este cercetat pentru luare de mită. Până în prezent, Costea este singurul reţinut şi audiat în acest caz.

Ridicarea şefului vămii Ploieşti a stârnit un val de reacţii în lume apolitică prahoveană. Subit, parlamentari de Prahova care în mai bine de doi ani de mandat nu au zis nimic despre vama Ploieşti şi despre matrapazlâcurile care se fac acolo şi-au amintit că au citit în presă cum Cornel Costea a fost pus director la vamă cu susţinerea UNPR, la dorinţa expresă a senatorului Sorin Chivu, actual vicepreşedinte UNPR, ales sub sigla PSD. În faţa acestor acuzaţii, Chivu se jură că nu îl cunoaşte pe Costea, că UNPR nu are nici un om la vamă şi că aşteaptă concursul pentru a-şi înscrie candidatul pentru şefia Biroului vamal Ploieşti.

Senatorul Sorin Chivu a făcut şi o dezvăluire interesantă: Cornel Costea nu este angajat al Autorităţii Naţionale a Vămilor, ci a fost transferat la vama Ploieşti dintr-o structură a ANAF. Dezvăluirea lui Chivu este confirmată de declaraţia de avere a directorului vămii Ploieşti, declaraţie care relevă faptul că acesta a lucrat la ANAF.

Anastase: nu ştiu cine e regina

În timp ce la Vama Ploieşti avea loc acţiunea coordonată de DNA Bucureşti, la sediul PDL Prahova preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase mărturisea că nu ştie prea multe despre mecanismul după care funcţionează birourile vamale în România. Întrebată de un jurnalist dacă ştie cine este „regina” corupţiei din vămi, Anastase a spus că nu ştie, dar s-a arătat foarte sigură că vârful piramidei corupţiei din birourile vamale nu este din PDL. Argumentul adus de Anastase este faptul că PDL susţine „demersul” procurorilor anticorupţie.

Actual

copii_scoalaUn număr de 38 de unităţi de învăţământ, din judeţul Prahova îşi vor pierde personalitatea juridică, urmare a adoptării noii legi a educaţiei. Patru dintre cele 38 de unităţi şcolare sunt situate în Ploieşti.

Potrivit noii legi a educaţiei, unităţile şcolare care au înscrişi mai puţin de 300 de copii nu mai pot avea personalitate juridică, Prin urmare, şcolile şi grădiniţele aflate în această situaţie vor deveni structuri ale altor unităţi de învăţământ. Esta cazul unui număr de 38 de unităţi din cele aproape 240 care funcţionează în Prahova în acest moment.
Patru dintre unităţile de învăţământ care vor pierde personalitatea juridică sunt situate în Ploieşti, iar două dintre acestea, respectiv şcoala „Enăchiţă Văcărescu” şi şcoala „Florin Comişel” au, în prezent, peste 250 de elevi fiecare.

Astfel, potrivit propunerii făcute de Inspectoratul Şcolar Judeţean Prahova, şcoala „Enăchiţă Văcărescu”, unde sunt înscrişi 252 de elevi, devine structură a şcolii „Nicolae Titulescu”, iar şcoala „Florin Comişel”, care are 259 elevi, devine structură a şcolii „Radu Stanian”.

De asemenea, şcoala Nr. 13 şi grădiniţa 7, care au împreună personalitate juridică, devin structură a şcolii „Candiano Popescu” , în  vreme ce şcoala Nr. 19 şi grădiniţa Nr. 6 vor fi structură a şcolii „Mihai Eminescu”.
„Aceste modificări înseamnă desfiinţarea unor posturi de directori. În rest, locaţiile sunt aceleaşi, copiii merg în aceeaşi zonă la şcoală, îşi desfăşoară activitatea tot acolo, patrimoniul rămâne neschimbat. Nu se pune problema desfiinţării acestor şcoli, ci vorbim de o comasare a managementului acestor unităţi de învăţământ” a declarat astăzi primarul Ploieştiului, Andrei Voloevici, la finalul unei discuţii purtate cu Inspectoratul Şcolar Prahova pe tema modificărilor impuse de noua lege a educaţiei.
Propunerea făcută de Inspectoratul Şcolar Judeţean va fi înaintată Consiliului Local Ploieşti spre dezbatere şi eventual, modificare şi aprobare. (Daciana Ilie)

Actual

lukoil2După ce au respirat benzen şi azot, ploieştenii au fost nevoiţi să tragă în plămâni fenol şi aldehide. S-a întâmplat la sfârşitul săptămânii trecute, când zeci de locuitori din cartierul Mihai Bravu s-au plâns din nou, de mirosul pestilenţial pe care au fost nevoiţi să îl suporte. În primă fază, comisarii Gărzii de Mediu Prahova au mers în control la rafinăria Petrotel Lukoil, bănuind că de acolo vine mirosul. Surpriza a venit însă atunci când reprezentanţii autorităţilor de mediu au ajuns la fabrica de vată bazaltică Isover. Acolo au descoperit că instalaţia de reţinere şi evacuare a gazelor arse s-a defectat, iar avaria nu a fost raportată de către reprezentanţii Isover autorităţilor de mediu din Prahova.

Pentru că nu au anunţat autorităţile de mediu cu privire la defecţiunea apărută în sistemul de stocare şi evacuare a gazelor arse, cei de la Isover au fost amendaţi, ieri, cu 50 000 de lei. Până acum, în afară de mirosul insuportabil pe care toţi cei care trecut vineri şi sâmbătă prin cartierul Mihai Bravu l-au simţit, nu există altă dovadă a faptului că a existat poluare produsă de Isover. Comisarii de Mediu cred însă că a fost vorba despre poluare cu fenol şi aldehide. Tocmai de aceea la începutul lui martie cei de la Isover sunt aşteptaţi la Garda de Mediu cu rezultatele monitorizării în ceea ce priveşte emisiile de noxe ale fabricii.

„În momentul în care instalaţia de reţinere şi evacuare a gazelor arse se defectează, nu mai ai control asupra gazelor arse care sunt emise în atmosferă. Cei de la Isover au recunoscut defecţiunea şi au semnat, ieri, nota noastră de constatare. Urmează să stabilim şi dacă valorile de fenol şi aldehide au fost depăşite, iar în acest caz vom lua noi măsuri” a declarat astăzi şeful Gărzii de Mediu Prahova pentru MEDIAFAX.

Între timp, pentru că nu a luat măsuri pentru prevenirea emisiilor de hidrocarburi, rafinăria Petrotel Lukoil a mai primit o amendă în valoare de 500 000 de lei, a doua dată acestui agent economic în mai puţin de două săptămâni de către de la Garda de Mediu Prahova.

Dincolo de aceste amenzi, nicio autoritate din Prahova nu-şi asumă responsabilitatea de a le spune ploieştenilor cine anume i-a gazat săptămâna trecută. Se dau amenzi pe diverse motive, însă, oficial,  nu există nici un vinovat pentru poluarea continuă pe care ploieştenii au fost nevoiţi să o suporte. (Daciana Ilie)

Actual

catuseAdministratorul şi contabila unei societăţi comerciale din Ploieşti sunt cercetaţi penal de către ofiţerii de la Serviciul de Investigare a Fraudelor Prahova, cei doi fiind acuzaţi că au prejudiciat bugetul de stat cu 1 400 000 de lei în urma unor tranzacţii cu cereale.

Administratorul firmei, un bărbat de 29 de ani şi contabila, în vârstă de 57 de ani, au cumpărat, în vara anului trecut, 23 000 de tone de grâu, 14 000 de tone de rapiţă şi 1 900 de tone de orz, pentru care au plătit 38 200 000 de lei fără TVA.

În contabilitate, produsele au fost trecute ca fiind achiziţionate în baza unor borderouri de achiziţie de la populaţie, dar în urma verificărilor, poliţiştii au stabilit că documentele erau false, producătorii agricoli menţionaţi în ele neavând nicio relaţie comercială cu societatea învinuiţilor. Conform anchetatorilor, societatea comercială achiziţiona produsele de la producători particulari, în acest caz nefiind necesară plata T.V.A. Ulterior, produsele erau revândute unor firme, dar de data aceasta cu T.V.A. aferent, prejudiciul cauzat în urma tranzacţiilor fiind de 1 400 000 de lei. În urma unor percheziţii domiciliare poliţiştii au ridicat de la locuinţele celor doi  20 000 de euro, 15 000 de lei şi au instituit sechestru asigurator asupra unei maşini de lux.

Administratorul şi contabila firmei au fost reţinuţi. Astăzi, ei vor fi prezentaţi în faţa instanţei de judecată, cu propunere de arestare preventivă, ei fiind acuzaţi de comiterea infracţiunilor de evaziune fiscală şi fals.

Actual

tribunalul_prahova_8În vreme ce pe televizoare mai rula un episod din justiţia înfăptuită în faţa camerelor de luat vederi, în vreme ce câteva duzini de vameşi erau duşi la DNA la audieri iar preşedintele Băsescu vorbea despre nesomnul celor certaţi cu legea, ieri, la Tribunalul Prahova din Ploieşti se mai scria o filă din epopeea numită generic „procesul vameşilor” de la Ploieşti, proces în care 16 vameşi sunt judecaţi pentru luare de mită şi doi comisionari vamali pentru de dare de mită.

Procesul vameşilor de la Ploieşti a început în decembrie 2006 şi de atunci se află tot în primul stadiu, acela de fond. În cinci ani, doi dintre inculpaţi au murit, au avut loc la Tribunalul Prahova nu mai puţin de 50 de înfăţişări, cele mai multe dintre ele finalizate cu o amânare. A cincizecea înfăţişare s-a finalizat în mai puţin de zece minute, cu un nou termen de judecată, al 51-lea, conform aritmeticii.

Începutul poveştii

Povestea unuia dintre cele mai lungi procese din istoria justiţiei prahovene începe în decembrie 2006, atunci când DNA trimitea în judecată 18 inculpaţi care aveau legătură cu Vama Ploieşti şi care erau acuzaţi unii de dare de mită, cei mai mulţi – de luare de mită.

Concret, pe 5 decembrie 2006, procurorii DNA au trimis în judecată 18 persoane, printre care adjunctul şefului Biroului vamal Ploieşti şi alţi 15 vameşi, acuzaţi că au primit mită câte 9.000 de euro fiecare timp de doi ani şi opt luni, după ce toţi aceştia fuseseră ridicaţi în luna octombrie, duşi la audieri, apoi la instanţe pentru emiterea de mandate de arestare.
Inculpaţii  judecaţi pentru luare de mită sunt: Liviu Jianu - adjunct al şefului Biroului Vamal Ploieşti, Silvia Chiru, Nicolae Oprea, Emil Horobeţ, Carmen Dumitru, Danilea Barbu, Dumitru Branga, Viorel Duţu, Nicolae Şitoianu, Mircea Preda, Ion Roman, Cristian Firimiţă, Vasile Necula, Matilda Răîn vreme ce Lucia Simionescu, declarant vamal la societatea de comisionariat vamal Unitehnica, este judecată pentru dare de mită.
Procurorii anticorupţie susţin că în perioada 2004 - august 2006, cei 16 vameşi de la Ploieşti au pretins şi primit, în repetate rânduri, bani şi bunuri de la declaranţi vamali în scopul de a le urgenta îndeplinirea formalităţilor vamale.

Lucia Simionescu, angajată a societăţii de comisionariat vamal Unitehnica, a dat, în repetate rânduri, bani şi bunuri vameşilor, pentru a finaliza cât mai rapid documentele vamale întocmite clienţilor săi, agenţi economici care efectuau diverse  operaţiuni de import-export.

De asemenea, ancheta procurorilor arată că Justina Stănilă, în calitate de declarant vamal la societatea de comisionariat vamal Wim Bosman, a primit, în repetate rânduri, sume de bani de la agenţii economici, pe care-i reprezenta în relaţia cu Biroul Vamal Ploieşti, în scopul de a urgenta întocmirea documentaţiei necesare pentru scoaterea mărfii din vamă.

Procurorii susţin că, în cazul în care nu primeau banii de la firmele care aveau marfă în vamă, angajaţii de la Biroul Vamalrefuzau să dea liber la vamă mărfurilor, prin invocând tot felul de  motive, cum ar fi: traducerea incorectă a actelor, nefuncţionarea sistemului lor de operare. Imediat ce reprezentanţii firmelor scoteau banul marfa primea liber şi nu mai era nevoie de  documentele cerute de către vameşi anterior, arată surse apropiate anchetei.
Vameşii de la Ploieşti  nu erau deloc pretenţioşi în ceea ce priveşte mita. Primeau de la bani, până la diverse bunuri, cum ar fi sticle de vin, pungi cu miere, pungi cu cafea, băuturi răcoritoare, îmbrăcăminte, încălţăminte sau produse cosmetice.

Fiecare declarant vamal îşi avea clienţii săi (societăţi comerciale), care, atunci când lăsau documentele pentru întocmirea declaraţiei vamale, lăsau declarantului vamal şi diferite sume de bani, cuprinse între 300.000-800.000 de lei vechi sau bunuri, pentru a le da vameşilor care lucrau documentele respective, arată ancheta DNA.

De fapt, darea şi luarea de mită era un fapt atât de obişnuit, încât nici declaranţii vamali, nici vameşii nu se fereau unii de alţii (de exemplu, în biroul SC Unitehnica lucrau 11 angajaţi), nici măcar atunci când în birou se aflau persoane străine, arată ancheta DNA.
Anchetatorii au stabilit că, în medie, fiecare vameş a primit 320.000.000 de lei vechi, adică în jur de 9.000 în perioada 2004 - august 2006. Suma a fost calculată, prin aproximare, având în vedere declaraţiile denunţătorilor şi martorilor audiaţi în cauză, în modul următor: suma de bani cea mai mică pe care un lucrător vamal o primea într-o zi de lucru drept mită, respectiv 500.000 de lei vechi înmulţită cu zilele lucrătoare (din care s-a scăzut concediul de odihnă pe fiecare an), pe timp de doi ani şi opt luni (perioada 2004 - august 2006), rezultă suma de 320 de milioane de lei (9.000 de euro) de vameş.

Un dosar longeviv

Dosarul vameşilor de la Ploieşti a făcut, la vremea lui, la fel de multă vâlvă cum fac acum anchetele derulate în direct la televizor prin celelalte vămi ale ţării. E drept, atunci inculpaţii nu au fost duşi cu elicopterele, iar televiziunile de ştiri nu existau.
La cinci ani de la deschiderea acestui dosar procurorii DNA şi justiţia română se pot lăuda cu unul dintre cele mai longevive dosare penale. Ieri la Tribunalul Prahova a avut loc a cincizecea înfăţişare din acest dosar. Asta în condiţiile în care dosarul este încă pe fond, adică în primul stadiu procesual.

La termenul de judecată de ieri, DNA a solicitat schimbarea încadrării juridice pentru inculpata Justina Stănilă, declarant vamal la societatea de comisionariat vamal Wim Bosman, iar instanţa de judecată a dat un nou termen, pentru data de 28 martie 2011. Termenul de judecată de luna viitoare va fi al 51-lea în acest proces şi puţini sunt cei care-şi imaginează că la acest termen procesul va fi judecat.

Unul dintre avocaţii apărării este fostul ministru Doru Viorel Ursu. Prezent ieri în sala de judecată a Tribunalului Prahova, Doru Viorel Ursu a arătat în faţa instanţei că în cei cinci ani de când a început acest proces doi dintre inculpaţi au murit. Unul dintre cei care şi-a încheiat socotelile cu viaţa asta înainte ca justiţia să se pronunţe asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei sale este fostul adjunct al Vămii Ploieşti, Liviu Jianu, care îl avea ca avocat pe Doru Viorel Ursu.

După proces, Ursu a declarat pentru MEDIAFAX că „dovada precarităţii (în ceea ce priveşte modul cum este instrumentat acest dosar – n.r.) este că, după cinci ani, Parchetul schimbă încadrări juridice”.
Ursu a mai spus că de doi ani cere instanţei judecarea acestui proces despre care consideră că se bazează pe un dosar „improvizat”.

Avocatul Doru Viorel Ursu a mai spus că, în cariera sa profesională de 35 de ani, nu a avut un proces mai lung decât acesta şi că foarte probabil, după finalizarea acestui proces în România, va fi deschis un nou proces la Strasbourg. 

În loc de încheiere

Privind la ce se întâmplă în acest dosar, nu am nicio speranţă că voi vedea prea curând vreun inculpat judecat şi condamnat definitiv care să facă parte din loturile pe care le vedem la televizor, plimbate pe la parchet cu autocarul sau elicopterul din banii noştri de săraci aflaţi în criză economică şi, la o adică, de nervi.

Actual

droguriSpice shop-ul care funcţiona în centrul Ploieştiului a fost închis temporar, începând de azi, după ce, în urma unui control, poliţiştii antidrog şi comisarii de la protecţia Consumatorului au descoperit nişte lucruri de-a dreptul stupefiante nu doar la propriu, ci şi la figurat.

Ca să fenteze legea care în ultima vreme a interzis comercializarea foarte multor substanţe pe care le conţin ierburile vândute în magazinele etnobotanice, vânzătorii de ierburi au descoperit o metodă care demonstrează, încă o dată dacă mai era cazul, cât de inventivi suntem atunci când vrem neapărat să facem bani.

Concret, pe plicurile cu ierburi, lista substanţelor lipită de comercianţi conţine gaze, precum azotul sau amoniacul, ori substanţe cum ar fi potasiul sau fosforul care, în contact cu aerul iau foc şi care în nici un caz nu pot fi ambalate la plic, printre fire de iarbă.

Între timp, la două luni de când Consiliul Local Ploieşti a adoptat o hotărâre care interzice comercializarea substanţelor stupefiante la mai puţin de doi kilometri de unităţile de învăţământ, unităţi sanitare şi lăcaşuri de cult, proprietarii de magazine de vise demonstrează că nu dau doi bani pe legislativul local. Toate magazinele de vise din Ploieşti se află la mai puţin de doi kilometri de o şcoală, o unitate medicală sau o biserică. Şi toate sunt în continuare deschise. Singura metodă prin  care autoritatea locală interacţionează cu magazinele de pe raza oraşului este aprobarea programului de funcţionare. Fără avizul primăriei în ceea ce priveşte acest program, magazinele, de orice fel ar fi ele, funcţionează ilegal. Prin urmare, primarul Andrei Volosevici a trimis ieri Poliţiei Locale adrese prin care solicită anularea avizelor existente pentru aceste magazine şi neemiterea altor avize până când administratorii magazinelor de vise nu intră în legalitate.

În prezent. în Ploieşti există cinci spice shop-uri, deţinute de două societăţi comerciale.

Actual

teava_apaPatru hoţi au fost foarte aproape de a lăsa fără apă oraşul Buşteni. Aceştia au fost surprinşi de către jandarmii montani din staţiunea prahoveană în timp ce dezmembrau structura metalică ce susţine conducta care alimentează cu apă localitatea. Autorii intenţionau să vândă suportul conductei la fier vechi.

Jandarmii montani din Buşteni au surprins, duminică după amiază, patru bărbaţi care tăiau, cu ajutorul unor bomfaiere, structura metalică care susţine conducta ce alimentează cu apă potabilă oraşul Buşteni, se arată într-un comunicat dat publicităţii luni de Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Prahova.

Potrivit sursei citate, cei patru bărbaţi au vârste cuprinse între 24 şi 35 de ani, iar doi dintre ei sunt din Buşteni, unul domiciliază în oraşul Azuga, iar cel de-al patrulea este din comuna Moroeni, judeţul Dâmboviţa. Până la surprinderea hoţilor în flagrant, indivizii reuşiseră deja să taie aproximativ 600 de kilograme din suportul care susţine conducta de apă şi intenţionau să vândă suportul la un centru de colectare a fierului vechi.

Cei patru sunt cercetaţi pentru comiterea infracţiunii de furt calificat.
Alimentarea cu apă a staţiunii nu a fost întreruptă.

În ultima perioadă, în judeţul Prahova, s-au înmulţit cazurile în care oamenii legii surprind persoane care fură obiecte metalice pentru a le vinde la fier vechi.
Săptămâna trecută doi angajaţi ai CFR au fost prinşi în timp ce încercau să comercializeze la un centru de colectare a fierului vechi 29 de saboţi care fac parte din sistemul de frânare al vagoanelor, iar în urmă cu câteva săptămâni mai mulţi bărbaţi au furat stâlpii de beton care susţineau viţa de vie ce aparţine mănăstirii din localitatea prahoveană Ceptura, i-au spart şi au scos din ei metalul pe care intenţionau să îl comercializeze către centrele de colectare a fierului vechi.

Actual

mercurUn tânăr de 17 ani, din comuna prahoveană Iordăcheanu, a fost prins sâmbătă, în timp ce încerca să vândă 1,2 kilograme de mercur în Oborul din Ploieşti, a anunţat, luni, Jandarmeria Prahova.
Tânărul cerea pe sticla cu mercur între 600 şi 1 500 de lei, în funcţie de potenţialii cumpărători.

Întrebat de către jandarmi de unde are mercurul pe care încerca să îl vândă, tânărul a spus că substanţa a fost adusă acasă de către tatăl său şi el a luat-o de acasă şi încerca să o vândă fără ştirea tatălui. Minorul a declarat că nu ştia că legea interzice comercializarea mercurului şi nici că acesta este o substanţă periculoasă.

Tânărul este cercetat penal pentru comiterea infracţiunii de deţinere de substanţe toxice fără drept, a declarat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Prahova, Radu Dan.

Actual

curtea_de_apel_ploiestiJustiţia din România are, de la an la an, tot mai mult de lucru. Bilanţul Curţii de Apel Ploieşti, care are arondate tribunalele şi judecătoriile din judeţele Prahova, Buzău şi Dâmboviţa, arată că volumul total de activitate înregistrat de Curtea de Apel Ploieşti şi instanţele arondate acesteia se ridică, în anul 2010, la 157.826 de cauze, cu 1,05 % mai mult  faţă de anul 2009, când au fost înregistrate 156.176 de cauze.

În ceea ce priveşte volumul de activitate înregistrat de Curtea de Apel Ploieşti, în anul 2010 au fost înregistrate 9781 de cauze, faţă de 9253 de cauze înregistrate în anul 2009, în acest caz creşterea fiind de 5,70 % faţă de anul anterior.

Cea mai mare creştere s-a înregistrat în procesele comerciale şi penale. Astfel, în materie comercială, în anul 2010 s-au înregistrat 3319 de cauze, faţă de 2763 de cauze în anul 2009, înregistrându-se o creştere de 20,12% a volumului de activitate.

În materie penală, în anul 2010 s-au înregistrat 2090 de cauze, faţă de 1602 în anul 2009, creşterea volumului de activitate fiind de 30,46%.

În ceea ce priveşte litigiile de muncă şi asigurări sociale, s-a înregistrat un număr de 2651de cauze în anul 2010, faţă de 3204 de cauze în anul 2009, activitatea acestei secţii scăzând cu 20,86%.

Actual

catuse01Doi bărbaţi, angajaţi ai CFR, au fost surprinşi ieri în timp ce descărcau dintr-un autoturism 29 de saboţi utilizaţi la sistemele de frânare ale vagoanelor, pe care voiau să îi vândă ca fier vechi.

Cei doi lucrează la CFR de mai mult timp şi au găsit metoda „perfectă” de la face bani fără prea mult efort. Ei au sustras 29 de saboţi folosiţi la sistemele de frânare de la vagoanele CFR staţionate în gara CFR Triaj Brazi.

Jandarmii i-au prins pe cei doi în timp ce descărcau din portbagajul unui autoturism saboţii utilizaţi la sistemele de frânare ale vagoanelor, intenţionând să îi vândă la un centru de colectare a fierului vechi din cartierul Mitică Apostol.

Cei doi au fost predaţi poliţiştilor şi sunt cercetaţi pentru comiterea infracţiunilor de sustragere de componente ale căii ferate, de bunuri din vagoanele care sunt în compunerea unui tren aflat în circulaţie sau programat pentru circulaţie.

Joomla SEF URLs by Artio