Actual

Actual

fotbalStrăzile Domnişori, Sondelor, Tribunei şi Someş din Ploieşti vor fi închise, în această seară, întrucât pe stadionul Astra are loc meciul de fotbal dintre FC Astra – FC Vaslui.

Aproape o sută de jandarmi de la gruparea „Matei Basarab” Ploieşti vor fi mobilizaţi pentru meciul care începe la ora 21:45, pe stadionul Astra din Ploieşti, meci considerat ca fiind unul cu grad mediu de risc. Gruparea Mobilă Ploieşti va coordona, în sistem integrat, dispozitivele realizate de Serviciul de Poliţie Rutieră Prahova, Poliţia Municipiului Ploieşti, Poliţia Locală, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Prahova, precum şi al societăţii de pază care are contract pentru asigurarea securităţii în zona stadionului.

Spectatorilor le este interzis să introducă în stadion băuturi alcoolice, petarde, fumigene, torţe, arme ori alte obiecte ce pot fi folosite la acţiuni de tulburare a ordinii publice sau care pot conduce la producerea actelor de violenţă. De asemenea, este interzisă afişarea de inscripţii care incită la ura naţională, rasială, de clasă ori religioasă, la discriminări de orice fel şi la violenţă publică.

Totodată, spectatorii nu au voie să arunce cu obiecte în teren sau în direcţia altor spectatori, să sară gardul care delimitează spaţiul de joc sau să intre pe spaţiul de joc, să deterioreze sau să distrugă mobilierul în interiorul locurilor de desfăşurare a meciului, să împiedice acţiunea forţelor pentru asigurarea sau restabilirea ordinii publice.

Comercializarea băuturilor alcoolice în zona stadionului este interzisă în ziua desfăşurării meciului. Se estimează că partida de fotbal să fie urmărită în tribune de aproximativ 1500 de spectatori. Casele de bilete se vor închide la orele 20.00.

Actual

hand_in_handDirecţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Prahova derulează, în cursul acestei săptămâni, mai multe acţiuni care marchează Săptămâna Naţională a Voluntariatului, eveniment naţional anual menit să mobilizeze cât mai multe organizaţii şi cât mai mulţi voluntari care să contribuie la dezvoltarea comunităţilor lor şi să atragă sprijinul celorlalţi pentru activitatea voluntarilor şi recunoaşterea meritelor acestora.

Evenimentul se află la cea de-a zecea ediţie, iar sloganul sub care se desfăşoară acţiunile anul acesta este „Fii la modă, voluntariatul îţi stă bine”. În cadrul campaniei peste 40 de angajaţi ai DGASPC vor dona sânge. În plus, împreună cu persoanele din centrele sociale ale direcţiei, salariaţii acesteia vor face acţiuni de igienizare pe Drumul Cotei de la Sinaia, precum şi la Filipeştii de Târg, Vălenii de Munte, Urlaţi şi Vărbila.

Actual

fitosanitarSocietatea de Gospodăriri Urbane va derula, începând de miercuri, 11 mai, acţiuni de combatere a dăunătorilor în parcuri şi în grădinile publice din Ploieşti. În acest context, crescătorii de stupi sunt avertizaţi să ia toate măsurile necesare pentru prevenirea intoxicaţiilor la familiile de albine.

De asemenea, ploieştenii sunt sfătuiţi să ocolească zonele în care se fac astfel de tratamente. Data de începere a acţiunilor de combatere a dăunătorilor ar putea fi amânată dacă ploile nu vor înceta.
Actual

site_cor1O prezenţă inedită - Ensemble Vocal de Castanet-Tolosan, Franţa

Sub semnul sărbătorilor pascale, Casa de Cultură Plopeni, în colaborare cu Centrul judeţean de cultură, sub patronajul Consiliului judeţean Prahova, Muzeului judeţean de Ştiinţele Naturii şi Consiliului local Plopeni a organizat cea de a II-a ediţie a Festivalului de Muzică Corală “ProMuzica” - Plopeni 2011.

La ediţia din acest an au participat formaţii corale din Topoloveni, Brăila, Mioveni, Ploieşti (Corul Mixt “Euterpe”-Liceul de artă “Carmen Sylva” şi Corul Casei de cultură “IL Caragiale”) şi Corul “Armonia” al Casei de cultură Plopeni. O surpriză plăcută a constituit-o prezenţa unui cor din Franţa ( Ensemble Vocal  de Castanet din Tolosan), aflat în vizită în comuna Cocorăştii Misli - comună înfrăţită cu localitatea franceză - care a răspuns cu plăcere invitaţiei de a participa la acest festival.

 

Programul manifestării, urmărită de un mare număr de spectatori prezenţi în eleganta casă de cultură din localitate, a cuprins:

* MUZICĂ CORALĂ CREŞTINĂ, POLIFONIE

*PRELUCRĂRI FOLCLORICE ŞI ARANJAMENTE  CORALE DIN  REPERTORIUL  NAŢIONAL ŞI INTERNAŢIONAL.

Cele mai aplaudate evoluţii au avut: Corala “Armonia-1871” a Casei de cultură a municipiului Brăila, dirijor pr. Ion Pavaloiu (cor care anul acesta împlineşte 140 de ani de existenţă!), Corul “Pr. Ion Ionescu”, Centrul de cultură Topoloveni, dirijor prof. Ioan Isăroiu, şi corala franceză, dirijor Michel Touton.

De altfel, corala franceză ne-a  purtat, pe aripile muzicii, prin Italia, Anglia, Scoţia, Spania, Portugalia, Grecia, Slovenia, Franţa şi… România. Remarcabile, de asemenea, evoluţia Corului Liceului de artă “Euterpe”, dirijor Amalia Secreţianu, precum şi a renăscutei formaţii corale a Casei de cultură “IL Caragiale” Ploieşti şi a corului din Plopeni - ambele  dirijate de Cornel Mutu.

Un moment inedit, mult gustat de public, a fost atunci când corurile reunite din Plopeni şi Tolosan (în foto) au înterpretat, sub bagheta ambilor dirijori, muzică corală românească şi franceză.

Festivalul s-a încheiat apoteotic: toţi cei peste  200 de membri ai  formaţiilor corale prezente au interpretat, împreună cu sala, Imnul Europei şi Imnul României.

După specatacolul de la Plopeni, Corala franceză a participat, alături de Ansamblul folcloric "Periniţa" al CJ Prahova, la alte două spectacole, organizate la Buşteni ( Casa de cultură din localitate) şi Cocorăştii Mislii, alături de Grupul folcloric „Stejarul" al Căminului cultural.

Schimbul cultural-educaţional "Şcoala Europei" - acţiune organizată prin intermediul  Asociaţiei de înfrăţire "Cocorăştii Mislii-Castanet Tolosan" va continua în toamnă, când judeţul Prahova va primi vizita unui alt numeros grup de artişti din Franţa, Italia şi Polonia.

Ioan POPESCU

Actual

madalina_cernatSâmbătă, la Constanţa, interpreta de muzică uşoară Mădălina Cernat (11 ani) a reuşit să se califice în faza finală a Concursului „Mamaia Copiilor”, impresionând juriul şi spectatorii, care i-au apreciat şi aplaudat evoluţia.

De remarcat faptul că eleva din Băicoi va concura şi la tradiţionalul Festival Internaţional „Ti Amo”,  care se va desfăşura în perioada 16-22 mai a.c., la Oneşti.

Mult succes, Mădălina!

Ioan POPESCU

Actual

carol1Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova din Ploiești, str. Toma Caragiu, nr.10, organizează marți, 10 mai 2011, ora 11.00, vernisajul expoziției temporare – ”10 mai 1866 – 10 mai 2011, 145 de ani de la venirea pe tronul României a principelui Carol de Hohenzolern – Sigmaringen”.

Expoziția va fi deschisă publicului în perioada 10 mai -30 iunie 2011.

Expoziţia reuneşte un număr de 21 de piese din categoriile documente, medalii şi fotografii care pun în lumină atât venirea pe tronul României a principelui Carol I, cât şi momente ulterioare acestui fapt.

Actual

chisinau_stefanPentru orice român care trece Prutul, prima impresie e că locurile şi oamenii nu se deosebesc cu nimic de cei din dreapta Prutului, poate doar sărăcia satelor basarabene este cu mult mai evidentă decât cele din Moldova românească, care sunt – se ştie – cele mai sărace din România. Odată ajuns însă în Chişinău, oraş cu peste 800 000 de locuitori, simţi că eşti într-o altă lume.

Bulevarde largi, străjuite de clădiri monumentale, zeci de muzee, teatre şi cinematografe, bănci şi magazine ultramoderne şi parcuri, foarte multe parcuri, cel mai mai mare şi frumos – mândria basarabenilor – fiind Grădina publică din centrul oraşului, la intrarea căreia se găseşte impunătoarea statuie a lui Ştefan cel Mare. Aleile clasicilor din parc sunt, şi ele, străjuite de 27 de busturi ale celor mai mari scriitori români, singurul „intrus” fiind Puşkin.

De asemenea, aproape toate străzile oraşului au nume de domnitori, voievozi şi scriitori români, această idee de a schimba denumirea străzilor având-o Nicolae Costin, primarul oraşului din perioada primelor zile de independenţă a ţării (1990-1994), care a şi fost asasinat mişeleşte pentru curajul său naţionalist. Cu toate aceste semne, vădit româneşti, nu poţi spune că te afli pe un pământ românesc. Minoritatea rusă îşi spune cuvântul în cele mai importante sfere economice ale ţării, în presă şi televiziune, în serviciile publice unde se vorbeşte în rusă, chiar şi în parlamentul ţării, comuniştii refuză să vorbească limba moldovenească – aşa e denumită limba maternă în Constituţie! Aşadar, suntem sau nu în Moldova istorică a lui Ştefan cel Mare? Oamenii, cu excepţia scriitorilor, intelectualilor şi a tinerilor, se declară moldoveni şi nu români!

Strategia minciunii

Conceptul de identitate şi limbă moldovenească şi modul în care a fost el implementat în Basarabia stârneşte, din când în când, luări de poziţie polemice. Istoricul apariţiei şi cel al evoluţiei sale sunt însă mai puţin cunoscute. Interesul strategic al Rusiei a fost, în cei aproape 200 de ani de ocupaţie, acela de a stăpâni acest teritoriu şi de a impune populaţiei româneşti majoritare o nouă identitate. Moldovenismul a fost considerat soluţia cea mai sigură prin care românitatea răsăriteană să poată fi ruptă de valorile ei autentice şi apropiată de cultura şi spiritul slav, proces care a început mai întâi prin biserică şi a continuat printr-o politică de stat bine dirijată.
 Într-adevăr, românii din acest spaţiu se desemnau drept moldoveni şi înainte de 16 mai 1812, dată la care a fost anexată Basarabia la Imperiul Ţarist. Stau dovadă scrierile cronicarilor moldoveni, precum şi mărturiile unor călători români sau străini. Folcloristul ieşean Teodor Burada,bunăoară, care a vizitat aproape toate regiunile locuite de români din Europa, face în 1883 o vizită la românii de peste Nistru, ajungând până în gubernia Cherson. El ne spune acelaşi lucru: „moldovenii de aici vorbesc aceeaşi limbă şi au aceleaşi obiceiuri ca şi ceilalţi români din Transilvania sau Dobrogea”.

chisinauMonumentele strămoşeşti

Fiind, de-a lungul secolelor, parte integrantă a Moldovei, ţinutul Basarabiei nu se putea deosebi cu nimic de restul Moldovei. Mărturie sunt cetăţile Hotin, Soroca, Cetatea Albă şi Chilia, precum şi mănăstirile Căpriana şi Curchiul. Unele ctitorii ale domnilor şi boierilor moldoveni şi-au păstrat stilul moldovenesc până în zilele noastre, precum Biserica Sf. Dumitru din Orhei, zidită de Vasile Lupu, sau Biserica cu hramul Maicii Domnului din Căuşeni, ctitorită în secolul al XV-lea.

Odată cu trecerea sub stăpânire ţaristă, în anul 1812, mulţi localnici şi-au părăsit gospodăriile şi s-au refugiat în Moldova din dreapta Prutului. Autorităţile ţariste au încercat diverse metode prin care să poată opri valul de populaţie care se refugia, dar nu au reuşit decât după ce au fost luate măsuri extreme. Impunând artificial carantină pe malul Prutului şi susţinând că în Moldova există ciumă, a fost interzisă pe o perioadă de jumătate de an orice formă de comunicare între cele două maluri ale râului Prut.

Treptat, aşa-zisa autonomie urmărea lichidarea sistemului de valori autohtone şi implementarea unui tip nou de organizare, cel ţarist. În 1828, ţarul Nicolae I a impus un nou regulament, prin care au fost şterse toate drepturile de autonomie, transformând Consiliul Superior în Consiliu de Oblastie, care avea un rol din ce în ce mai puţin important. Instituţiile sunt transformate după modelul rusesc şi se supun toate ministerelor din Sankt Petersburg, la fel ca şi în celelalte gubernii. Toate aceste transformări au avut consecinţe dramatice în plan cultural şi spiritual asupra românilor din Basarabia. Educaţia, la rându-i, fiind unul dintre mijloacele prin care populaţia trebuia apropiată cât mai mult de cultura şi limba rusă, a fost adaptată noilor cerinţe impuse de autorităţile ţariste.

Imediat după anexare, guvernul ţarist a fost obligat, pentru că populaţia era complet străină de limba rusă, să accepte şcolarizarea elevilor şi în limba română. De altfel, unul dintre manualele cele mai vechi din această perioadă este gramatica limbii ruse, tipărită în 1819, în limba română. De asemenea, şcolile au continuat să-şi desfăşoare activitatea în preajma mănăstirilor şi bisericilor, după modelul vechi moldovenesc. Observăm că, tot în anul 1819, se tipăreşte în limba română Biblia. Un rol foarte important în viaţa culturală şi spirituală a Basarabiei l-a avut Seminarul Teologic din Chişinău, înfiinţat la 13 ianuarie 1813, de către mitropolitul Gavril Bănulescu-Bodoni, care va pregăti generaţii de preoţi şi profesori.

Lupta pentru păstrarea identităţii

Tinerii din Basarabia încep să fie trimişi la studii la Sankt Petersburg, iar în 1827 apare, sub semnătura juristului basarabean Ştefan Margellă, prima gramatică „Russască-Românească“. Şcoala a fost şi ea puternic transformată, iar începând cu 1828 se pun bazele învăţământului primar, proces ce va dura până în 1860. Dacă până atunci existau doar şcoli bisericeşti, acum se înfiinţează şi şcoli primare cu trei clase gimnaziale, unde se predă şi în limba română. În anul 1833, la Chişinău, ia fiinţă primul liceu regional, unde limba română se studia obligatoriu, iar după o scurtă perioadă elevii puteau alege între limba română şi cea rusă. Având în vedere că pentru a fi primit la universitate era obligatorie cunoaşterea limbii ruse, mulţi dintre elevi renunţau la învăţământul în limba română.

Chestiunea studierii în limba română preocupă tot mai mult nobilimea basarabeană, nemulţumită de faptul că elevii moldoveni nu aveau în aceste şcoli primare material didactic în limba română şi nici în cea rusă. În aceste condiţii de continuă suprimare, populaţia îşi păstrează încă vie conştiinţa identităţii.

chisinau_1În ciuda măsurilor aspre, impuse de autorităţile ţariste, iniţiativele de a duce o campanie de apărare a culturii şi limbii române nu au putut fi oprite. Mai mult, unificarea Valahiei şi a Moldovei, în 1859, întăreşte speranţa în rândul boierilor moldoveni, care au început să solicite guvernatorului înfiinţarea de tipografii şi ziare moldoveneşti. Se poate spune că relaţiile dintre românii din Basarabia şi cei din ţară intră într-o nouă etapă. Solicitările privind editarea de ziare şi cărţi în limba română nu au încetat, iar în presa de limbă rusă se scrie tot mai mult despre apariţia unor grupuri de românofili. Imediat după Unirea principatelor din 1859, autorităţile ţariste întreprind o serie de acţiuni cu scopul de a bloca orice iniţiativă ce ar fi urmărit orientarea Basarabiei spre România. În intervalul 1856-1884, s-au desfăşurat mai multe evenimente pe întregul cuprins al Imperiului Rus, care au adus diverse schimbări şi în Basarabia.

Rusificarea

Procesul privind scoaterea limbii române din instituţiile de învăţământ începe să se extindă. Astfel, în 1860, la Liceul nr.1 din Chişinău, singurul din toată provincia, este introdusă predarea cursurilor în limba greacă, în limba română urmând să studieze doar cei care solicitau expres acest lucru. Pentru că demersul autorităţilor nu a avut succes, iar majoritatea tinerilor îşi doreau să studieze în limba română, Consiliul de Stat al guvernului rus a luat hotărârea, la 9 februarie 1866, să suspende predarea limbii române în liceu, pentru că „elevii cunosc această limbă în mod practic, iar predarea ei nu urmărea alte scopuri“. Şi biserica trebuia să aplice noul plan de rusificare a populaţiei.

Odată cu ocuparea scaunului de episcop de către Pavel Lebedev, în 1871, acesta obligă toate bisericile să scrie registrele şi actele de stare civilă în limba rusă. Pentru a alunga preoţimea română din biserici, Lebedev a modificat statutul parohiilor şi a închis în jur de 340 de biserici, expulzându-i pe toţi clericii care nu se supuneau noului regulament. Procesul de deznaţionalizare iniţiat de înaltul prelat nu s-a încheiat aici, el dând ordin să fie strânse din parohii şi aduse la reşedinţa sa toate cărţile tipărite în limba română. Episcopul şi-a încălzit vreme îndelungată aşezământul prin arderea tuturor cărţilor româneşti adunate. În această perioadă, pentru preoţii şi învăţătorii români, singurul sprijin au fost publicaţiile tipărite în cele trei judeţe din sudul Basarabiei, revenite sub administraţie românească.

Propaganda prin biserică

După congresul de la Berlin din 1878, pentru românii din aceste judeţe revine calvarul, deoarece sudul Basarabiei este reanexat la Imperiul Ţarist. Autorităţile ţariste iau măsuri speciale împotriva românilor din aceste trei judeţe. În 1893, episcopul Nifon deschide o şcoală de clerici la Ismail, ce avea drept scop declarat rusificarea intensă a clericilor de pe malurile Dunării şi Prutului. La rândul său, succesorul lui Nifon, episcopul Iacov Piatnitţki, a redactat un raport cu nr. 1366, din data de 23 martie 1900, adresat Sinodului rusesc, prin care semnala că „majoritatea parohiilor sunt compuse din moldoveni, care ştiu limba moldovenească şi nu înţeleg deloc limba rusească, chiar în vorba numai vorbită“.

După reîntoarcerea Basarabiei la România, în 1918, centrul politic şi ideologic în ceea ce priveşte chestiunea moldovenească se mută la Odessa, unde sovietele încep să organizeze o nouă strategie. În data de 26 iunie 1924, aici este înfiinţată, pe lângă departamentul gubernial al învăţământului obştesc, o secţiune moldovenească, cu scopul de a organiza şi conduce învăţământul moldovenesc în şcoală şi nu numai, constituindu-se case de lectură, cluburi, biblioteci şi teatre ambulante în regiunile locuite de români.

DSC_7390Toate aceste acţiuni urmăreau desfăşurarea unei propagande eficace printre români. Au fost trimişi, în acest sens, studenţi în regiunile locuite de români, în mod special la Balta şi în părţile Podoliei, cu misiunea de a redacta rapoarte privind situaţia limbii române în regiunile menţionate, pentru a se lua măsuri privind noile direcţii politice şi ideologice. La 1 iulie 1924, la Odessa, a apărut în cadrul aceste direcţii de învăţământ moldoveneşti, ziarul „Plugarul Roşu”, a cărui menire era intensificarea propagandei privind înfiinţarea noii Republicii Moldoveneşti.

Astfel, în paginile acestei publicaţii, găsim şi un mesaj al secţiunii moldoveneşti din cadrul direcţiei guberniale către învăţătorii moldoveni, prin care erau îndemnaţi să lupte pentru cultura şi limba moldovenească. Se menţiona că „sub ocârmuirea ţarismului lacom şi asupritor, norodul moldovenesc a trăit o perioadă de întuneric şi de deznaţionalizare. Politica de rusificare dusă de ţarism a dat cele mai straşnice roade de dărâmare şi distrugere a culturii moldoveneşti“.

Toate acestea nu aveau decât un singur scop, de a pune în practică planul prin care se urmărea crearea unei noi Republici Moldoveneşti în cadrul Ucrainei Sovietice. Iniţiativa privind înfiinţarea unei Republici Moldoveneşti în cadrul U.R.S.S. urmărea, de fapt, provocarea României şi nicidecum acordarea de drepturi naţionale românilor aflaţi în stânga Nistrului, aşa cum susţineau autorităţile bolşevice.

„Jugul boieresc” românesc

Pentru a regiza cât mai bine procesul privind înfiinţarea Republicii Autonome Moldoveneşti, Comitetul Central al Ucrainei convoacă, la 8 octombrie 1924, o şedinţă plenară specială, unde pune pe agendă chestiunea înfiinţării noii republici. Aici a luat cuvântul Grigorii Ivanovici Borisov, cu nume conspirativ Starîi (Moşneagul), etnic rus, expulzat din Basarabia pentru agitaţie bolşevică desfăşurată la atelierele muncitoreşti din Tighina, care a cerut înfiinţarea Republicii Moldoveneşti în numele delegaţiilor prezente la Harkov. Încercând să arate că autorităţile comuniste vin în sprijinul românilor din stânga Nistrului, dornici să-şi construiască o ţară a lor în cadrul Uniunii, Comitetul Central a luat, în aceeaşi zi, hotărârea de a înfiinţa Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească.

Preşedintele Comitetului Central Moldovenesc a fost ales Grigorii Borisov Starîi, iar adjunct al preşedintelui a fost ales avocatul bulgar Alexandru Stoev. În discursul său, Starîi a declarat, în faţa delegaţiilor prezente la şedinţă: „Noi niciodată nu vom uita de fraţii noştri care gem sub jugul boieresc“, iar în încheiere a rostit cuvintele: „Trăiască Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, leagănul României Sovietice!“. Din lista membrilor guvernului autonom,însă, doar doi erau români, unul bulgar, restul ruşi. Faptul acesta trădează de la început intenţia sovietelor.

Presa internaţională a dezvăluit planul Sovietelor

De altfel, ziarul britanic „The Times” menţiona că sovietele, prin înfiinţarea Republicii Moldoveneşti, au elaborat noi planuri pentru a semăna dezordine în Basarabia, iar ziarul finlandez „Usi Suomi” scria că proclamarea acestei republici înseamnă, în fapt, un atac la adresa României. De aceeaşi părere era şi istoricul Nicolae Pop, care afirma că noua republică era „o pepinieră pentru creşterea unei generaţii de români comunişti, cu scopul de a-i întrebuinţa la momentul oportun la comunizarea României“.

Cu un asemenea trecut istoric dramatic, de cruntă asuprire rusească/comunistă, Basarabia e greu să revină prea curând la patria-mamă, singura reunire posibilă, existentă deja, fiind doar cea spirituală. Trist, dar adevărat!

Ioan POPESCU

Sursa: Foaia Naţională


Actual

madalina_cernat_baicoi_1Acest an muzical a început cum nu se putea mai bine pentru Mădălina Cernat, elevă în clasa a V-a la Şcoala din Băicoi. Munca si talentul ei, dar şi măestria celor doi profesori care-i şlefuiesc talentul, Cornel Irimia - directorul filarmonicii din Ploieşti şi compozitorul Viorel Gavrilă, au fost răsplătite din plin de acest copil cu o voce de aur. Aproape toate participările sale la diverse concursuri naţionale şi chiar internaţionale s-au soldat cu premii.

Potrivit informaţiilor furnizate de tatăl său, Florin Cernat, care o însoţeşte permanent în deplasări, cele mai importante premii, obţinute în acest an, sunt: Premiul I la Festivalul naţional ,,Portativul cu Steluţe” - unde a interpretat melodia,,Oriunde-ai fi”, muzica Nicolae Caragea  ,textier Daniela Doroftei, Premiul al II-lea la Festivalul naţional ,,Mini Mega Star - cu aceeasi melodie.

În acelaşi timp, Mădălina  a trecut şi peste preselecţia zonală la ,,Mamaia Copiilor” - concurs aflat în desfăşurare - unde sperăm să se califice în finală, ca şi preselecţia zonală la ,,Cerbul de Aur Junior” - concurs unde s-a calificat deja în finală, împreună cu tânărul Teodor Pupezescu, cu care a format duetul ,,Aventurin”, unde a interpretat melodia ,,Mama” -  muzica Nicolae Caragea, textier Daniela Doroftei.

În perioda 16-22 mai, Mădălina va participa la finala Festivalului International ,,Ti amo”- Oneşti, concurs la care s-a calificat reuşind să treacă peste toate etapele de preselecţii şi, bineînţeles, peste un mare număr de participanţi.

O altă onorantă participare a avut-o, recent, cu grupul ,,Vivox”, condus de compozitorul  Viorel Gavrilă, la Festivalul internaţional pentru copii şi tineret ,,San Remo” – Italia, unde a reprezentat cu cinste România. Acelaşi grup ,,Vivox”s-a calificat şi în finala Festivalului naţional ,,Mamaia Copilor”, Mădălina având toate şansele să ajungă în finală şi la individual.

La numai 11 anişori, Mădălina este deja o mică vedetă de televiziune, ea având numeroase apariţii individuale sau în grup, alături de mari interpreţi, inclusiv la spectacole de caritate,  încercând, pe cât posibil, să dea şi ea o mână de ajutor pentru cei necăjiţi de soartă.

Toate aceste realizări artistice ale Mădălinei nu ar fi fost însă posibile dacă nu ar fi avut sprijinul moral al părinţilor şi cel financiar primit din partea Primăriei şi CL Băicoi, personal al primarului Ciprian Stătescu, precum şi sponsorizarea oferită de SC Johnson Controls Romania SRL, unde lucrează mama fetiţei, ori a directorului Casei de cultură a sindicatelor Ploieşti, Ioan Bălcinoiu – un cunoscut şi pasionat iubitor de artă, cu deosebire al tinerelor talente.

Concluzia semnatarului acestor rânduri – care a avut prilejul să consemneze în presă primele apariţii pe scena muzicii uşoare ale Mădălinei Cernat - e că acest copil-minune din Băicoi va reuşi, în scurt timp, să umple golul lăsat de regretata Mădălina Manole.

Ioan POPESCU

Actual

primaria_ploiestiPrimaria municipiului Ploieşti anunţă, printr-un comunicat de presă, că va executa în perioada  9 – 23 mai 2011  lucrări de reparaţii curente  (carosabil şi trotuare) pe strada Mircea cel Bătrân, stradă cu un interes major pentru traficul auto şi pietonal.

Strada are o lungime de 1562 m iar suprafaţa care va fi reabilitată este de 16 160,80 mp. Lucrările vor fi executate de către societate S.C.CAST SRL conform contractului 1645/24.01.2011.

Totodată primăria anunţă că orice problemă aparută în perioada desfăşurării lucrărilor poate fi semnalată la numerele de telefon 0244/ 595 063 - Dispecerat Primăria Ploieşti, 0721 624 604 – Liviu Gheorghiu, şef Serviciu Căi Rutiere şi Reţele Edilitare şi 0753 099 773 – Teodora Marin, director Direcţia Tehnic – Investiţii.

Actual

impadurire_valea_cerbuluiPeste 2.500 de puieţi de pin au fost plantaţi joi, 5 mai 2011, în cadrul unei acţiuni de împădurire organizată de Primăria oraşului Buşteni şi de Regia Naţională a Pădurilor. Acţiunea de împădurire a fost efectuată pe o suprafaţă de un hectar de teren situată pe Valea Cerbului din Buşteni.Lucrările de împădurire au fost realizate de către salariaţi ai Regiei Naţionale a Pădurilor, împreună cu salariaţi ai Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare, ai Gărzii de Mediu, ai Primăriei, dar şi de către voluntari.

Terenul a fost împădurit pe cheltuiala Regiei Naţionale a Pădurilor şi va rămâne în proprietatea publică a oraşului Buşteni.

Actual

prisonComisarul Mihaela Puşcaş, directorul Penitenciarului de femei de la Târgşor, este acuzată de mai multe infracţiuni de corupţie care, dacă vor fi dovedite, o pot trimite la închisoare pentru 15 ani. Concret, Federaţia Sindicatelor din Administraţia Natională a Penitenciarelor (FSANP) a formulat la Direcţia Naţională Anticorupţie o plângere penală împotriva directoarei Mihaela Puşcas.

Directorul PenitenciaruluI de Femei Târgşor, Mihaela Puşcas, a semnat în 6 iulie 2010 un contract de prestări servicii cu concubinul său în valoare de 425.000 lei (aprox 100.000 Euro) faptă ce constituie infracţiune. Mihaela Puşcas, directorul Penitenciarului de Femei Târgşor, a patronat falsificarea unor documente din proiect, menite a acoperi grave nereguli în achiziţii precum şi încercarea de a beneficia ilegal de sume de bani din proiect şi „a desfăşurat acţiuni directe de intimidare şi ameninţare a avertizorului de integritate.

FSANP a sesizat Administraţia Naţionala a Penitenciarelor (ANP) în repetate rânduri, însa reacţia a fost aceea de a acoperi faptele de natură infracţională şi de a abuza reclamantul, în persoana contabilului-şef al Penitenciarului de Femei Târgşor.

Acuzaţii dure împotriva cadrelor militare

În plângerea înaintată DNA, se specifică faptul că proiectul de finanţare europeană este folosit ca sursă de venituri dubioase pentru Dan Voinea (general rezervă) – fost magistrat militar, Emanuel Părăuşanu (colonel rezervă) – medic şi fost director în cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Gheorghe Florian – psiholog şi fost director în cadrul ANP, toţi experţi într-un proiect care are drept obiectiv „conştientizarea deţinutelor referitor la problemele mediului înconjurător”.

Federaţia sindicală a sesizat la 13 ianuarie 2011 Departamentul de Luptă Antifraudă – Controlul Fondurilor Europene. În continuare vă prezentăm câteva aspecte din plângerea penală, unde sunt detaliate faptele de care este acuzat comisarul Mihaela Puşcaş, precum şi implicarea altor persoane în acest caz de corupţie.

Sorin Dumitraşcu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor formulează plângerea împotriva şefei Penitenciarului Târgşor către Daniel Morar, şeful Departamentului Naţional Anticorupţie.

Scandalul a început în ianuarie anul curent,  în urma sesizării unor nereguli în gestionarea resurselor financiare ale Penitenciarului Târgşor, neclarităţi sesizate de către contabilul-şef al penitenciarului, comisarul Daniela Nicolae. În urma descoperirii acestora, conducerea Federaţiei Sindicatelor din ANP a sesizat Departamentul de Luptă Antifraudă – Controlul Fondurilor Europene, acuzând că există ilegalităţi în controlul şi gestionarea banilor europeni destinaţi proiectului de finanţare comunitară în care Penitenciarul Târgşor este implicat, dar şi a altor nereguli întâlnite în gestionarea fondurilor proprii de care dispune penitenciarul.

100.000 de euro cu dragoste, pentru concubin

În plângerea penală adresată DNA, instituţia este înştiinţată că şefa penitenciarului Mihaela Puşcaş, în calitatea sa de beneficiar al proiectului cu finanţare europeană, l-a numit manager de proiect pe concubinul acesteia, Gheorghe Florian, care, timp de doi ani, din această funcţie, urma să câştige de la Penitenciar, pe această filieră de finanţare, aproape 100.000 de euro – bani proveniţi de la Comunitatea Europeană.

La data semnării contractului prin care concubinul şefei de penitenciar era numit manager de proiect în cadrul instituţiei amintite, în 6 iulie 2010, s-a semnat înţelegerea prin care acesta urma să primească, fracţionat, în doi ani, valoarea de 425.000 lei. În aceeaşi zi, existând posibilitatea unei antedatări în fals, conform plângerii penale în cauză, s-a semnat un act adiţional prin care se reziliază contractul de prestări servicii, încheindu-se un „acord de voluntariat”, devenind, astfel un contract cu titlu gratuit, muncă benevolă în folosul comunităţii. Ceea ce s-a omis este că Gheorghe Florian, prietenul directoarei penitenciarului, s-a înregistrat ca persoană fizică autorizată pentru a încasa onorariile stabilite prin contractul de prestări servicii ulterior datei încheierii acordului de voluntariat. Florian a depus la penitenciar documente de decontare din luna iulie a anului trecut pentru transport cazare şi masă într-o perioadă când încă nu era înregistrat la Registrul Comerţului ca persoană fizică autorizată.

Neregulile au fost aduse la cunoştinţa forurilor superioare, atât directoarei Puşcaş, cât şi conducerii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, toate plângerile rămânând fără o soluţionare concretă.

Sponsorizările invizibile

În plângerea penală adresată DNA se dezvăluie şi alte nereguli petrecute în Penitenciarul Târgşor. Spre exemplu, sponsorizările intrate în unitate în urma donaţiei unor fundaţii caritabile nu sunt înregistrate în patrimoniul instituţiei, nu sunt înregistrate în actele contabile, nu sunt constatate ca plusuri de inventar la inventarierile anuale, ci se întocmeşte, eventual, numai un proces verbal de predare-primire.

Deşi au fost organizate expoziţii de goblenuri ale persoanelor private de libertate care puteau constitui o sursă de finanţare, ca venituri proprii ale penitenciarului, o parte din sume nu au fost încasate prin casierie, ci în mod fraudulos de către directorii adjuncţi pentru reintegrare socială, Gabriela Răducanu şi Andrei Toma.

Ameninţările directoarei: „vă obţin demisia în 24 de ore!”

Ca urmare a reclamaţiilor privitoare la neregulile din contabilitate şi achiziţii publice din cadrul instituţiei penitenciarului, directoarea Mihaela Puşcaş a recurs la sancţiuni, intimidări şi chiar ameninţări la adresa reclamanţilor. De la ameninţări până la jigniri directe nu a mai fost decât un pas. Cităm tot din plângerea depusă la DNA câteva citate profunde ale doamnei director: „Cine nu este cu mine în căruţă, dau cu căruţa peste el”, sau „Întăriţi-vă cocoaşa că vă arăt eu vouă”.

Nereguli şi acuze grave

O altă neregulă semnalată către DNA ţine de numirea de către conducere a unui asistent manager fără o procedură de selecţie legală remunerat cu 7560 de lei lunar, deşi bugetul aprobat iniţial prevede suma de 1875 de lei.

Achiziţiile publice legate de proiectul europan, dar şi de activitatea curentă a Penitenciarului Târgşor, se realizază fără respectarea competenţelor legale, de către persoane care nu au atribuţii în acest sens, toate provenite din cercul relaţionar al directoarei Mihaela Puşcaş. Aici sunt amintiţi Andrei Toma şi Valentin Laioş din cadrul Serviciului de reintegrare Socială, cu implicare directă în achiziţionarea  materialelor şi obictelor de inventar pentru atelierul de icoane pe sticlă, dar şi a serviciului de telefonie mobilă – aici se prezintă deconturi pentru facturi cu datele modificate, ofertele nu sunt înregistrate şi nu reflectă preţurile reale, se înlocuiesc documente şi multe altele.

Achiziţia de servicii hoteliere pentru seminarul de la Sinaia în care a fost implicată instituţia de la Târgşor s-a făcut fără respectarea procedurilor legale, s-a emis o factură supradimensionată valoric, cu chirie sală conferinţe, care în ofertă era oferită gratuit. Tabelele cu persoanele participante la seminar sunt, de asemenea, supradimensionate, cu angajaţi care au fost, de fapt, la serviciu, apărând în pontajul lunar cu ore lucrate, semnăturile lor fiind falsificate.

Implicarea ilegală în achiziţii

De la servicii de telefonie mobilă a căror prestaţie este supraevaluată până la implicarea directoarei Puşaş în achiziţii nu a fost decât un pas. În plângerea către DNA se specifică faptul că directoarea Mihaela Puşcaş, împreună cu oamenii ei de încredere, monitorizează personal procedurile de achiziţie publică, existând situaţii de retragere a documentelor deja aprobate şi depuse la serviciul financiar în vederea decontării, înlocuirea şi fabricarea altora după bunul plac, în funcţie de interesele personale, aşa cum se arată în plângerea către instituţia anticorupţie.

Documentele aferente proiectului de finanţare europeană depuse în serviciul financiar, aprobate, plătite şi înregistrate în contabilitate au fost solicitate de directorul unităţii şi depuse în biroul acesteia. Mai mult, directorul Mihaela Puşcaş este acuzată că a scos documentele din unitate pentru a le verifica la domiciliul personal.

Aceste nereguli şi multe altele semnalate în plângerea penală înaintată către DNA, fapte semnalate în primă instanţă de contabila şefă a penitenciarului, au determinat-o pe directoarea instituţiei să adopte faţă de contabilă o atitudine agresivă, de denigrare a acesteia în faţa colegilor şi a forurilor superioare din Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Mai mult, în urma brumelor de control, organele au ajuns la o singură concluzie până acum: trimiterea la psiholog a reclamanţilor.

Joomla SEF URLs by Artio