Marți, 12 Decembrie 2017
 

Actual

Constantin Arvinte - o viaţă dedicată muzicii / 85 de ani de la naştere

Written by Administrator  |  Created on Thursday, 26 May 2011 21:15  |  Category: Actual

arvinte_constantinCu câteva zile în urmă, respectiv la 21 mai 2011, reputatul compozitor, dirijor şi folclorist Constantin Arvinte a împlinit venerabila vârstă de 85 de ani. Manifestând din anii copilăriei o evidentă chemare pentru studiul celei mai importante dintre arte – legate de viaţa umană, muzica, el urmează cursurile primare în satul natal şi apoi, între anii 1937-1945, la Şcoala Normală „Vasile Lupu” din Iaşi, după care îşi continuă pregătirea de specialitate la Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică „George Enescu” din municipiul Iaşi, printre profesorii săi numărându-se C. Constantinescu, Constantin Georgescu, George Pascu, Achim Stoia şi dirijorul Antonin Ciolan.

În perioada 1950-1954, urmează Şcoala de Ofiţeri de Muzică din Bucureşti, iar pentru aprofundarea studiilor de specialitate, urmează, între anii 1954-1955 cursuri de perfecţionare, la Conservatorul de Muzică din Bucureşti, cu reputaţii compozitori şi pedagogi: Zeno Vancea (polifonie modală), Constantin Bugeanu (forme muzicale instrumentale şi orchestraţie) şi Dimitrie Cuclin (estetică muzicală şi compoziţie).

Încă din anii studenţiei, viitorul muzician se dedică, în primul rând, artei interpretative, în calitate de dirijor al Corului mixt al Căminului Cultural „C. Vasilescu” din municipiul Iaşi (1946-1959) şi apoi ocupă, prin concurs, importante funcţii artistice la prestigioasele ansambluri artistice din capitala ţării: Ansamblul „Ciocârlia” (1949-1960), director artistic şi dirijor al Ansamblurilor „Ciocârlia” şi „Rapsodia Română” (1965-1976), director artistic şi dirijor al Orchestrei „Ciocârlia” (1979-1984 ) ş.a.

La pupitrul acestor instituţii reprezentative în viaţa muzicală naţională din cea de a doua jumătate a veacului XX, întreprinde răsunătoare turnee artistice atât în România, dar şi peste hotare, în ţări cu puternice tradiţii artistice: Polonia, Ungaria, fosta URSS, Iugoslavia, Elveţia, Grecia, Republica Federală Germania, Franţa, Austria, Bulgaria, SUA, Canada, Mexic, Cuba, Kuweit, Olanda, Algeria etc., pretutindeni, bucurându-se de aprecieri dintre cele mai elogioase din partea publicului şi a presei de specialitate.

În paralel cu aceste importante funcţii artistice şi de conducere artistică, maestrul Constantin Arvinte s-a aflat şi printre consultanţii de specialitate din cadrul Direcţiei Muzicii din Ministerul Culturii 1960-1965 şi în calitate de cercetător ştiinţific la Institutul de Cercetări Etnologice şi Dialectologice din Bucureşti (1976-1979).

Preocupat continuu pentru cercetarea creaţiei populare româneşti – începand cu genurile şi formele cele mai vechi, din principalele zone etnofolclorice ale ţării, compozitorul Constantin Arvinte a îmbogăţit patrimoniul muzical românesc, cu o seamă de lucrări de referinţă, în primul rand pentru ansamblurile artistice la cârma cărora s-a aflat ani la rând: „Ciocârlia” şi „Rapsodia Română”, dar şi pentru alte instituţii similare din principalele centre culturale româneşt

Un loc aparte revine, în cadrul creaţiei sale muzicale, muzicii simfonice şi vocal-simfonice: Simfonieta pentru orchestra de coarde, Suită simfonică, Cântări străbune; Fantezie concertantă românească; Coloana Infinită; Suită sătmăreană; Concert pentru nai,chitară şi orchestră; Fantezie pentru ţambal şi orchestră; Dragoiana – Rapsodie moldovenească;Capricio moldovenesc; Tablou câmpenesc s.a., iar din sfera creatiei vocal simfonice:Balada lui Pintea Viteazul; Cantata Patriei;

Te cântăm, străvechi pământ; Balada unui popor viteaz; Baladă despre Tudor Vladimirescu; Soarele libertăţii etc. Sunt, de asemenea, de larga popularitate scrierile pentru muzica de fanfară (Plaiuri româneşti, Sârba în căruţă, Hora – Marş, Opt melodii folclorice româneşti etc.), dar şi o seamă de lucrări corale, care au făcut parte din programele celor mai vestite ansambluri vocale corale mixte sau pe voci egale din judeţele ţării.

De numele ilustrului muzician se leagă sute şi sute de melodii populare culese din diferite localitati si zone ale ţării, multe dintre acestea fiind transcrise, armonizate şi prelucrate pentru repertoriul formaţiilor instrumentale şi coregrafice. Sunt, de asemenea, excepţionale meritele sale în publicarea volumelor: Jocuri populare româneşti, Jocuri populare din regiunea Bucureşti, Jocuri populare din regiunea Argeş,Jocuri populare din regiunea Dobrogea, (în colaborare cu maestrul coregraf Gh. Popescu-Judeţ), Maramureş în viaţă nouă, Câtu-i Maramureşu’ şi impresionantul volum „Folclor muzical din Moldova”, ce a văzut lumina tiparului la Editura PIM din Iaşi – 2008, volum care cuprinde 523 de melodii, culese de neobositul folclorist Constantin Arvinte, între anii 1955-1987, împreună cu echipa de culegători de folclor a Ansamblului Ciocârlia din Capitală.

Pentru întreaga sa activitate în domeniul creaţiei muzicale şi al artei interpretative româneşti, maestrul Constantin Arvinte a fost distins cu premii ale Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, cu Premiul II la Concursul Internaţional de Compoziţie Corală de la Tours – Franţa (1976), cu ordine şi medalii ale statului român.

Prezenţa în importante jurii de specialitate la cele mai exigente manifestări muzicale din ţară şi de peste hotare, este încă o dovadă incontestabilă a locului şi rolului pe care această personalitate marcantă a muzicii româneşti il ocupă în viaţa noastră artistică.

Lucrând o viaţă în domeniul culturii, am colaborat, în mod excelent, cu maestrul Constantin Arvinte ,încă din anii ’60, când se afla printre consilierii de specialitate din cadrul Direcţiei Muzicii din Ministerul Culturii. La invitatia semnatarului acestor randuri, a participat la numeroase manifestări muzicale ce au avut loc pe teritoriul fostei Regiuni Ploieşti(1960-19680) şi din 1968, în judeţul Prahova, la Zilele culturii, „Tezaur prahovean”, la Aniversarea Filarmonicii „Paul Constantinescu” (1978), sarbatorirea compozitorului, dirijorului şi folcloristului Florin Comişel (1997), a Coralei „Paul Constantinescu” din Ploieşti (1995), la lucrările Cenaclului Muzical „Paul Constantinescu” - al cărui membru de onoare este încă de la înfiinţare (ianuarie 1977), precum şi la ampla activitate omagială dedicată eminentului compozitor şi dirijor Dinu Stelian, general maior, Artist al poporului (comuna Sălciile, 18 oct. 2008). În acest context, amintim şi cele două superbe suite scrise pentru Orchestra Populară Flacăra Prahovei a Filarmonicii din Ploieşti, ultima, sugestiv intitulată, „De la mine… la Ploieşti”si alte lucrari similare pentru ansamblul folcloric "Chindia" din Ploiesti.

La acest ceas sărbătoresc, se cuvine să-i adresăm ilustrului muzician, din toată inima, cele mai sincere şi călduroase felicitări pentru prodigioasa sa activitate în domeniul artei sonore româneşti, viaţă cât mai lungă, tinereţe fără bătrâneţe, astfel încât să poată duce la bun sfârşit, toate proiectele aflate pe bogata sa agendă de lucru.La mulţi şi fericiţi ani, stimate maestre!

Prof.dr. Al. I. Badulescu

Şeful Vămii Ploieşti a cerut liberarea sub control judiciar

Written by Administrator  |  Created on Thursday, 26 May 2011 21:07  |  Category: Actual

cornel_costeaŞeful Vămii Ploieşti, Cornel Costea, arestat preventiv la sfârşitul lunii februarie a acestui an a cerut liberarea sub control judiciar. Miercuri, Tribunalul Prahova ar fi trebuit să se pronunţe asupra solicitării lui Costea, însă cauza a fost amânată întrucât dosarul de urmărire penală nu ajunsese pe masa judecătorilor. Solicitatea şefului de la vamă va fi din nou luată în discuţie luni, 31 mai.

Cornel Costea, arestat preventiv în 25 februarie sub acuzaţia de luare de mită, a depus, în data de 19 mai, la tribunalul Prahova, o cerere de a fi liberat sub control judiciar în baza art. 160 ind. 2 din Codul de Procedură Penală. Solicitarea lui Costea a fost înregistrată la Tribunalul Prahova, în data de 19 mai, termenul pentru judecarea acestei cereri fiind stabilit pentru miercuri, 25 mai. Întruniţi în şedinţă miercuri, judecătorii au amânat asupra acestei cereri din lipsă de procedură, respectiv din lipsa dosarului de urmărire penală.

Un nou termen în acest proces a fost stabilit pentru data de 31 mai. Directorul Biroului Vamal Ploieşti a fost prins în flagrant delict, în 24 februarie, în timp ce primea suma de 10.000 lei, prin intermediar, de la o persoană care l-a denunţat la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA).

La acea dată, anchetatorii DNA au percheziţionat maşina de serviciu a lui Costea şi biroul acestuia din sediul Vămii Ploieşti, ridicând de acolo mai multe înscrisuri.

Acuzat de luare de mită

Procurorii anticorupţie îl acuză pe Cornel Costea de luare de mită în formă continuată şi complicitate la fals intelectual în formă continuată. Anchetatorii au stabilit că, în perioada noiembrie-decembrie 2010 şi ianuarie 2011, în calitate de director al Biroului Vamal Ploieşti, Costea a pretins diferite sume de bani de la un denunţător, patron a mai multor firme care desfăşurau activităţi de import-export din Turcia, primind de la acesta, prin intermediar, suma totală de aproximativ 40.000-50.000 de euro, în schimbul neprezentării tirurilor la controlul fizic în vama Ploieşti.

După primirea sumei menţionate, Cornel Costea a impus să îi mai fie dată suma de 20.000 de lei. Judecătorii de la Tribunalul Bucureşti - care au decis, în 25 februarie, arestarea preventivă a lui Cornel Costea - au considerat că este necesară măsura preventivă, întrucât sunt date că încearcă să zădărnicească adevărul prin influenţarea martorilor, în condiţiile în care acesta nu impunea întocmirea documentelor vamale până nu-şi primea comisioanele.

Instanţa Tribunalului Bucureşti arată, în motivarea deciziei de arestare a şefului Biroului Vamal Ploieşti, că "există date că încearcă să zădărnicească adevărul prin influenţarea martorilor, prin alterarea mijloacelor de probă, cunoscut fiind că acesta, în calitatea pe care o avea impunea neîntocmirea documentaţiei vamale până nu i se achitau comisioanele aferente". Costea a atacat decizia cu recurs, care s-a judecat, la Curtea de Apel Bucureşti, care a respins recursul.

Restricţii de trafic pe DN 1, între Ploieşti şi Braşov

Written by Administrator  |  Created on Thursday, 26 May 2011 20:29  |  Category: Actual

lucrari-drumuriCirculaţia rutieră se desfăşoară cu restricţii, începând de miercuri până pe data de 11 iulie, pe drumul naţional 1, la kilometrul 118 plus 800 de metri, între Ploieşti şi Braşov, una dintre benzile drumului fiind blocată.

Traficul rutier se desfăşoară cu restricţii la kilometrul  118 plus 800 de metri al DN 1,între Ploieşti şi Braşov, întrucât în zonă se fac lucrări de reparaţii, anunţă Poliţia Prahova. Astfel, una dintre benzile drumului este complet blocată până pe data de 11 iulie 2011, circulaţia urmând a se desfăşura alternativ pe singura bandă a drumului rămasă liberă.

Conducătorii auto sunt sfătuiţi să respecte indicaţiile poliţiştilor rutieri şi semnificaţia indicatoarelor provizorii.
Tot pe DN 1, circulaţia este restricţionată, în perioada 25.05.2011- 25.07.2011, , la ieşirea din Sinaia către Braşov, între kilometrii 120+ 142 de metri şi 121+ 155 de metri, unde se fac lucrări de reabilitare a carosabilului.

Membru al clanului Ghenosu, audiat la DIICOT Ploieşti

Written by Administrator  |  Created on Wednesday, 25 May 2011 16:18  |  Category: Actual

catuse01Unul dintre membrii grupării conduse de Florin Pârjol, zis „Ghenosu”, a fost reţinut după ce marţi a fost prins la intrarea în Tribunalul Dâmboviţa având a asupra lui un pistol Macarov, cu care se pare că voia să împuşte un bărbat cu care Ghenosu are un proces.

Poliţiştii dâmboviţeni au reţinut, marţi, un bărbat de 21 de ani din Târgovişte, cunoscut ca membru al grupării infracţionale conduse de Florin Pârjol, zis „Ghenosu”, suspectul fiind prins la intrarea în sediul Tribunalului Dâmboviţa având asupra lui un pistol Macarov calibrul 9 milimetri.

Anchetatorii suspectează că bărbatul reţinut, care se numeşte Ionuţ Cobianu şi este poreclit „Nas”, intenţiona să îl împuşte în sediul Tribunalului pe un bărbat pe care Ghenosu a încercat să îl împuşte în anul 2008 şi cu care acum Pârjol are un proces, marţi la Tribunalul Dâmboviţa având loc un termen din acest proces.
Şeful DIICOT Ploieşti a declarat că membrii grupării infracţionale conduse de Ghenosu au încercat de asemenea să îl împuşte în Spania pe bărbatul pe care Ionuţ Cobianu voia să îl omoare în sediul Tribunalului Dâmboviţa.

Ionuţ Cobianu a fost condamnat recent de o instanţă de la Judecătoria Târgovişte la câtva luni de închisoare cu suspendare pentru port de armă albă. El se află acum la audieri, la sediul DIICOT Ploieşti, iar în cursul zilei de miercuri procurorii vor solicita mandat de arestare preventivă pe numele lui.

Restricţii de trafic pe DN 1, la Sinaia

Written by Administrator  |  Created on Wednesday, 25 May 2011 16:15  |  Category: Actual
lucrarile_in_traficCirculaţia rutieră se va desfăşura cu restricţii, în perioada 25.05.2011- 25.07.2011,pe drumul naţional 1, la ieşirea din Sinaia către Braşov.

Astfel, întrucât între kilometrii 120+ 142 de metri şi 121+ 155 de metri se fac lucrări de reabilitare a carosabilului, traficul rutier se va desfăşura pe un singur fir, alternativ. Poliţiştii le recomandă şoferilor să respecte indicaţiile agenţilor rutieri şi semnificaţia indicatoarelor provizorii montate în zona cu restricţii.

Poliţiştii de la rutieră, reinstruiţi să nu ia şpagă

Written by Administrator  |  Created on Tuesday, 24 May 2011 21:46  |  Category: Actual

politistAngajaţii Poliţiei Rutiere Prahova au avut sarcini de serviciu cu totul neobişnuite: colegii lor de la Direcţia Generală Anticorupţie i-au „reinstruit”, explicându-le… să nu ia şpagă. Acţiunea de „reinstruire” a angajaţilor MAI în privinţa conduitei profesionale şi a anticorupţiei face parte dintr-o campanie derulată la nivel naţional. „Reinstruiri” de acest gen au avut loc la inspectoratele de poliţie din peste jumătate dintre judeţene ţării. „Primul obiectiv al acestei strategii de prevenire şi combatere a corupţiei este scădere numărului celoor implicaţi în fapte de corupţie”, a afirmat  Şeful Serviciului Prevenire din cadrul DGA, Paul Milodin, care a fost prezent la reinstruirea poliţiştilor prahoveni.

La rândul său, directorul Poliţiei Rutiere din cadrul IGPR, comisarul şef Lucian Diniţă, prezent de asemenea astăzi la Ploieşti, a ţinut să precizeze că acţiunea de astăzi nu a fost un control, ci doar o reinstruire, în condiţiile în care la nivelul ministerului au fost stabilite unele principii privind atitudinea poliţiştilor.

Din 2006 şi până în prezent, la nivelul MAI au fost supuşi testelor de integritate 136 de angajaţi ai ministerului, dintre aceştia 38 fiind prinşi că au luat mită, diverse sume de bani.

Şeful poliţiei rutiere la nivel naţional a vorbit şi despre câteva dintre problemele poliţiştilor rutieri. Diniţă a spus că foarte puţini sunt şoferii care, atunci când sunt opriţi în trafic de către cei de la rutieră rămân în maşină, aşa cum cere legea.

Comisarul şef a ţinut să precizeze că poliţiştii rutieri nu au „plan de amenzi”, aşa cum se vorbeşte şi că e „cel puţin învechită” ideea că radarele stau la pândă.

„Radarele sunt amplasate pe maşini inscripţionate cu însemnele poliţiei, e real însă că uneori aceste maşini sunt parcate în mod defectuos”, a admis şeful poliţiştilor rutieri.

Sentinţa în procesul vameşilor acuzaţi de corupţie s-a amânat din nou

Written by Administrator  |  Created on Saturday, 21 May 2011 19:18  |  Category: Actual

vamaTribunalul Prahova a amânat pentru a doua oară pronunţarea sentinţei în procesul vameşilor acuzaţi de către DNA de corupţie, care a început în anul 2006 şi care a avut peste 50 de termene.

Tribunalul Prahova a amânat, joi, pronunţarea sentinţei în procesul în care adjunctul şefului Biroului vamal Ploieşti, alături de alţi 15 vameşi şi doi comisionari vamali au fost trimişi în judecată de DNA pentru luare de mită.

Este pentru a doua oară când pronunţarea sentinţei se amână. În data de 12 mai, pronunţarea sentinţei a fost amânată pentru data de 19 mai, iar în 19 mai instanţa a amânat pronunţarea pentru 25 mai.

Procesul vameşilor judecaţi pentru fapte de corupţie a început în decembrie 2006 şi a avut 53 de termene, pe parcursul procesului doi dintre inculpaţi, printre care adjunctul şefului vămii Ploieşti, au decedând.

Procurorii DNA au trimis atunci în judecată 18 persoane, printre care adjunctul şefului Biroului vamal Ploieşti şi alţi 15 vameşi, acuzaţi că au primit mită câte 9.000 de euro fiecare timp de doi ani şi opt luni, după ce toţi aceştia fuseseră ridicaţi în luna octombrie, duşi la audieri, apoi la instanţe pentru emiterea de mandate de arestare.

Potrivit procurorilor, în perioada 2004 - august 2006, cei 16 lucrători vamali de la Biroul Vamal Ploieşti au pretins şi primit, în repetate rânduri, bani şi bunuri de la declaranţi vamali în scopul de a le facilita îndeplinirea formalităţilor vamale.

Lucia Simionescu, angajată a societăţii de comisionariat vamal Unitehnica, a dat, în repetate rânduri, bani şi bunuri lucrătorilor vamali din cadrul Biroului Vamal Ploieşti, pentru a finaliza cât mai rapid documentele vamale întocmite clienţilor săi, agenţi economici, care efectuau operaţiuni de import-export şi pe care-i reprezenta în relaţia cu vama.

De asemenea, ancheta a relevat faptul că Justina Stănilă, în calitate de declarant vamal la societatea de comisionariat vamal Wim Bosman, a primit, în repetate rânduri, sume de bani de la agenţii economici, pe care-i reprezenta în relaţia cu Biroul Vamal Ploieşti, în scopul de a urgenta formalităţile vamale pentru aceştia.

Probatoriul administrat în dosar a relevat că activitatea infracţională a avut loc într-o lungă perioadă de timp, după un plan bine elaborat în ceea ce priveşte mecanismul de percepere a mitei, actul de serviciu fiind întârziat ca urmare a neremiterii banilor. S-a ajuns astfel ca inculpaţii să facă din exercitarea atribuţiilor de serviciu o sursă constantă de venituri ilicite, susţin anchetatorii.

Printre stratagemele des folosite de lucrătorii vamali se numărau refuzul de a da liber la vamă mărfurilor, prin invocarea unor motive, cum ar fi: traducerea incorectă a actelor, nefuncţionarea sistemului lor de operare etc. De îndată ce reprezentanţii societăţilor comerciale răspundeau cererii vameşilor de a le da bani, liberul la vamă era acordat, fără a mai solicita documentele pe care le invocaseră anterior.Procurorii susţin că pentru îndeplinirea formalităţilor vamale, în cele mai multe cazuri, societăţile comerciale (în mod direct sau prin intermediul declaranţilor vamali) au fost obligate să dea mită, pentru ca aceste formalităţi să se desfăşoare mai rapid.

 

Mita era dată fie sub formă de sume de bani, fie în bunuri, cum ar fi sticle de vin, pungi cu miere, pungi cu cafea, răcoritoare, bluze de damă, cămăşi bărbăteşti confecţionate de firme importante, produse cosmetice, încălţăminte.

Fiecare declarant vamal îşi avea clienţii săi (societăţi comerciale), care, atunci când lăsau documentele pentru întocmirea declaraţiei vamale, lăsau declarantului vamal şi diferite sume de bani, cuprinse între 300.000-800.000 de lei vechi sau bunuri, pentru a le da vameşilor care lucrau documentele respective. În situaţia în care declarantul vamal ori agentul economic nu dădea mită, lucrătorii vamali găseau diverse pretexte pentru a încetini circuitul declaraţiilor vamale.

De fapt, darea şi luarea de mită era un fapt atât de obişnuit, încât nici declaranţii vamali, nici vameşii nu se fereau unii de alţii (de exemplu, în biroul SC Unitehnica lucrau 11 angajaţi), nici măcar atunci când în birou se aflau persoane străine.

Procurorii au propus instanţei confiscarea sumei de 320.000.000 de lei vechi 9.000 de euro de la fiecare lucrător vamal în parte.Această sumă reprezintă obiectul luării de mită de către inculpaţi în perioada 2004 - august 2006 şi a fost calculată, prin aproximare, având în vedere declaraţiile denunţătorilor şi martorilor audiaţi în cauză.

Elev de clasa a şasea de la o şcoală din comuna Brazi, cercetat pentru viol

Written by Administrator  |  Created on Saturday, 21 May 2011 19:14  |  Category: Actual

copilUn elev de clasa a şasea de la o şcoală din comuna Brazi, judeţul Prahova, este cercetat pentru viol, victima fiind un băieţel de cinci ani şi jumătate, fapta petrecându-se foarte aproape de şcoala în care învaţă presupusul agresor.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Prahova, Radu Dan, un elev de clasa a şasea de la o şcoală din comuna prahoveană Brazi este cercetat pentru viol, victima fiind un băieţel în vârstă de cinci ani şi jumătate, din aceeaşi localitate.

Radu Dan a afirmat că în acelaşi dosar sunt de asemenea cercetaţi alţi doi băieţi, din aceeaşi şcoală, care ar fi asistat la comiterea violului, produs în curtea şcolii în care cei trei învaţă.

Reprezentantul Poliţiei Prahova a mai spus că presupusa victimă se află în grija unei bunici, în condiţiile în care părinţii săi au divorţat, iar bunica a fost cea care a reclamat la poliţie faptul că nepotul său a fost agresat sexual, reclamaţia fiind depusă la cinci zile de la presupusa comitere a faptei.

Şapte persoane trimise în judecată pentru fraude informatice în dosarul Western Union

Written by Administrator  |  Created on Saturday, 21 May 2011 19:08  |  Category: Actual

fraudaProcurorii DIICOT Ploieşti au trimis în judecată şapte persoane pentru săvârşirea infracţiunilor de acces ilegal la sisteme informatice, transfer ilegal de date şi efectuare de operaţiuni frauduloase prin intermediul sistemelor informatice, în dauna unei firme ce operează sub franciza Western Union.

Procurorii DIICOT Ploieşti au trimis în judecată, vineri, şapte persoane acuzate de fraude informatice, firma prejudiciată fiind o societate din Spania, care oprezează franciză Western Union, a declarat şeful DIICOT Ploieşti, procurorul Ionuţ Botnaru.

Conform sursei citate, cele şapte persoane sunt din Bucureşti, Târgovişte şi din localitatea prahoveană Poiana Câmpina şi au vârste cuprinse între 21 şi 33 de ani. Cei şase bărbaţi au fost trimişi în judecată în stare de arest preventiv, femeia care a fost trimisă în judecată aflându-se în libertate, în condiţiile în care este însărcinată.

Toţi cei şapte sunt acuzaţi de săvârşirea infracţiunilor de acces ilegal la sisteme informatice, transfer ilegal de date şi efectuare de operaţiuni frauduloase prin intermediul sistemelor informatice, valoarea prejudiciului fiind estimată la 80 000 de dolari americani, faptele petrecându-se în perioada 2009 - 2010.

Acţiuni în forţă pentru combaterea delictelor silvice

Written by Administrator  |  Created on Friday, 20 May 2011 14:16  |  Category: Actual

politia-echipaj-autoPoliţiştii din jandarmii din Prahova, sub coordonarea procurorilor de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vălenii de Munte, au organizat, săptămâna aceasta, o acţiune de amploare pentru combaterea delictelor silvice. A fost vorba despre peste 40 de percheziţii domiciliare în localităţile Ceraşu şi Slon, zeci de persoane audiate şi ore întregi de interogatorii. Printre suspecţi se numără, spun surse apropiate anchetei, nume din administraţia locală şi chiar din poliţie.

Sute de oameni ai legii s-au mobilizat, săptămâna aceasta, în cadrul unei acţiuni fără precedent vizând combaterea infracţiunilor legate de domeniul silvic.  Astfel, 120 de poliţişti, 160 de jandarmi, 45 de elevi de la şcoala de subofiţeri de poliţie din Câmpina au efectuat, joi dimineaţă, 43 de percheziţii în localităţile prahovene Ceraşu şi Slon, la domiciliile unor persoane suspectate de comiterea de delicte silvice, întreaga acţiune fiind coordonată de către procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vălenii de Munte.

În urma descinderilor de joi, 28 de persoane au fost conduse pentru audieri la sediul poliţiei Vălenii de Munte şi al parchetului de pe lângă Judecătoria Vălenii de Munte. Zece suspecţi au fost reţinuţi pentru 24 de ore, sub acuzaţiile de tăieri ilegale de arbori şi sustragere de material lemnos, pe numele acestora urmând a se întocmi, în cursul zilei de vineri, solicitări de arestare preventivă, a declarat şeful IPJ Prahova, comisarul şef Bogdan Despescu.

Surse apropiate anchetei susţin că printre suspecţi se numără angajaţi ai unor instituţii bugetare şi că unii dintre poliţiştii din cele două localităţi nu erau străini de faptul că uni furau în mod constant din păduri. Întrebat dacă printre suspecţi se numără angajaţi ai unor instituţii publice, şeful IPJ Prahova a spus că unele persoane audiate sunt angajate ale unor instituţii publice, însă nu a dat mai multe detalii în acest sens, invocând faptul că ancheta este în curs de desfăşurare.

În urma acţiunilor de săptămâna aceasta, care au avut ca scop combaterea delictelor silvice în judeţul Prahova, a fost constatată comiterea a peste o sută de infracţiuni la regimul silvic, fiind întocmite dosare penale pe numele a 85 de persoane. Statistica estre una impresionantă, dacă ţinem cont că anul trecut la nivelul IPJ Prahova au fost constatate 141 infracţiuni silvice şi că în primele patru luni ale acestui an au fost constatate 77 de astfel de fapte penale. I.P.

moldNe rugăm, pentru prosperitatea Moldovei, a poporului moldovenesc, ca orientarea politică a R. Moldova să ajute la păstrarea unităţii Sfintei Rusii( patriarhul Kirill al Bisericii Ortodoxe Ruse )

Deşi R. Moldova este un stat independent şi suveran ( e drept, creat artificial ), scăpat din ghearele Moscovei acum 20 de ani, fraţii noştri de peste Prut continuă să fie controlaţi de Rusia. Putere imperială care, prin vocea Bisericii, susţine că toată lumea ortodoxă, cel puţin, trebuie condusă de la Moscova. Cum altfel se poate înţelege “ruga” patriarhului Kirill, care cere mila Domnului pentru ca “ orientarea politică a R.Moldova să ajute la păstrarea unităţii Sfintei Rusii”. Cu alte cuvinte, sfinţia (nemernicia) sa îndrăzneşte, în numele Domnului, să se amestece în treburile interne ale altui stat, omiţând faptul că R. Moldova s-a reorientat deja politic: spre Europa, spre democraţie, libertate şi demnitate. Aspiraţii greu de obţinut totuşi, datorită faptului că societatea moldovenească încă se zbate între vectori geopolitici diametral opuşi.

Când preşedintele rus Putin i-a conferit, în 2006, Patriarhului Aleksii Premiul de Stat al Federaţiei Ruse, semnificaţia alegerii primului beneficiar al înaltei distincţii nu a scăpat nimănui. Era o confirmare la cel mai înalt nivel a relaţiei strânse între instituţiile pe care le reprezentau cei doi lideri. Căci unul dintre elementele cruciale ale „doctrinei Putin” este şi cimentarea relaţiei dintre Biserică şi Stat. Să mai notăm, în treacăt, că cel de-al doilea laureat al Premiului de Stat, primit tot din braţele viguroase ale „cekistului” Putin - cum îi place să se autodefinească  - a fost nimeni altul decât Soljeniţin. Simbolistica gestului este iarăşi intensă: politica Rusiei îşi asumă, explicit, naţionalismul „alb” al celor care au fost obligaţi de sovietici să o părăsească, cu consimţământul lor evident.

Geopolitica Ortodoxiei

Un comunicat al Mitropoliei Chişinăului şi a Întregii Moldove din 4 aprilie a.c. ne anunţă că la şedinţa sinodalilor din dimineaţa aceleiaşi zile „s-au discutat aspecte organizatorice ale vizitei canonice în RM a Sanctităţii Sale Kirill, Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii, preconizată pentru 8-12 octombrie 2011”. Nu este primul patriarh Rus care vizitează RM şi nu e deloc întâmplător faptul că discuţiile din jurul preconizatului eveniment resuscită o dezbatere cu conotaţii mai degrabă (geo)politice decât religioase.

Una dintre ele ţine de ceea ce s-a numit „geopolitica ortodoxiei”. Sintagma a fost utilizată pentru prima dată în 1994, ca titlu al unei lucrări semnate de geopoliticianul francez François Thual (nu întâmplător, creştin ortodox). Ideea de bază este că importanţa geopolitică a factorului religios nu mai poate fi neglijată, pentru că „în ultimele două sute de ani, bisericile ortodoxe au influenţat sau marcat diplomaţia relaţiilor internaţionale în zona slavo-bizantină şi, totodată, ilustrează cum statele din această zonă s-au putut baza pe ideologiile religioase pentru a-şi satisface ambiţiile geopolitice clasice”. Exisă un specific al evoluţiilor geopolitice în această zonă, al cărui nucleu tare poate fi developat astfel: „...interferenţa religiei şi a geopoliticii funcţionează într-o manieră particulară în acest univers, specificitatea ortodoxiei constând în starea de fuziune simbiotică între elementul naţional şi cel religios”.

Chestiunea spaţiului ortodox se complică însă şi depăşeşte cadrul strict geopolitic, căci aici se adaugă un soi specific de relaţioare a religiei cu statul. Este vorba despre un amestec unic dintre filetism şi imperialism. Puseurile acestei viziuni se mai ivesc, ici colo, pe plaja modernităţii europene, dar prezenţa ei este de departe cea mai pregnantă în cadrul Ortodoxiei Ruse. Idei precum cea a „Sfintei Rusii”, spaţiu canonic inalienabil al Rusiei, „Lumea Rusă” etc, nu fac decât să confirme faptul că, precum în scrierile lui Dostoievschi - unde Iisus Hristos căpăta chipul rusesc al lui Alioşa Karamazov - şi Ortodoxia trebuie să fie rusă sau să nu fie deloc. Vechea pulsiune a misiunii mântuitoare a Rusiei, „visată” ca o a treia Romă, vibrează periculos şi din ce în ce mai vizibil.

„Sfânta Rusie” în traducere moldovenească

În această „Lume Rusă”, denumire „înduhovnicită” pentru un puseu imperial mai vechi, intră, în viziunea Moscovei, şi RMoldovas. Demn de remarcat este aici mesajul pe care actualul Patriarh al Rusiei l-a trimis cu ocazia hirotonirii arhimandritului Nicodim Vulpe de la Orhei ca Episcop de Edineţ şi Briceni : „Biserica Ortodoxă din Moldova constituie o parte organică şi inseparabilă a Patriarhiei Moscovei”, iar „poporul moldovenesc, urmându-I lui Hristos pe calea împlinirii sfintelor Lui porunci, a mers, sute şi sute de ani, umăr la umăr cu popoarele Rusiei ortodoxe. Mult timp noi am fost un singur stat (…). Poporul ortodox al Moldovei independente îşi păstrează unitatea cu popoarele frăţeşti ale Bielorusiei, Rusiei, Ucrainei şi ale altor ţări, părtaşe ale moştenirii spirituale a Sfintei Rusii, înfăptuind această unitate prin apartenenţa la o singură Biserică-Mamă”. Elementele acestei relaţii speciale sunt numeroase: premii peste premii acordate de către patriarhii Bisericii Ruse preşedinţilor loiali ai RM - şi viceversa! - proiecte politice de tipul celui gestionat de Valeriu Pasat împreună cu Mitropolitul Vladimir, utilizarea canalelor bisericeşti drept canale diplomatice şi politice etc. Dar la toate acestea se mai adaugă ceva.

O politică deloc inocentă

În stânga Prutului există astăzi două mitropolii: una a Basarabiei - sub oblăduirea canonică a Patriarhiei Române, alta a Moldovei - care ţine de Patriarhia Rusă. Dar în binomul iniţial România-Rusia a mai apărut un element: Republica Moldova. De remarcat faptul că titulatura Mitropoliei Ruse este „Mitropolia Chişinăului şi a Întregii Moldove” (!?!), ilustrând astfel pretenţia de a fi succesoarea de drept a întregii Mitropolii a Moldovei (comparaţia cu propovăduitorii „moldovenismului agresiv”, care declară RM drept singura succesoare a Principatului Moldova, e greu de evitat.) În plus, apropierea simbolică a unor elemente din patrimoniul Bisericii Ortodoxe Române nu este nici ea inocentă. De pildă, Mitropolia Chişinăului şi a Întregii Moldove conferă un veritabil cult voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt, deşi Biserica Ortodoxă Română - nu cea rusească - e cea care l-a canonizat. Mai mult, dorind să sublinieze diferenţierile, Mitropolia Chişinăului şi a Întregii Moldove prăznuieşte această zi pe 15 iulie, deşi sărbătoarea Binecredinciosului Voievod este orânduită pe 2 iulie.

Moscova (tot) nu crede în lacrimi

Avem acum elementele mozaicului. Problema de fond a vizitei anunţate a Patriarhului Rus la Chişinău (dar şi la Tiraspol) ţine de modul în care se va articula resurecţia „moldovenistă” din acest spaţiu - noua formă de asumare identitară de peste Prut şi care poate fi numită „moldovenism europenist” - cu politica şi geopolitica eclesială a Moscovei. Mai concret, cum se va plia Rusia faţă de „provocarea” autocefaliei „Bisericii Moldave”, despre care se tot vorbeşte de la o vreme încoace. Dincolo de problemele majore pe care un asemenea scenariu le va declanşa în zonă (în special, în Ucraina), rămâne de urmărit cum va fi instrumentată chestiunea la Moscova, care are toate cărţile în mână, una numindu-se…„dosarul transnistrean”. Dar asta nu va însemna decât faptul că indică, cinic, o pistă falsă, cu un singur scop: scoaterea din discuţie a Mitropoliei Basarabiei, implicit a Bisericii Ortodoxe Române din această zonă.

Astfel, ar fi nu numai inconsecvent, dar şi ironic, să vituperăm, ecleziastic, împotriva unui prezumat „naţionalism românesc” - sau rusesc - pledând în numele... „naţionalismului moldovenesc”.

Ioan POPESCU
Sursa: Lumea credinţei, mai 2011