Actual

Actual

catuse01Procurorii DIICOT Ploieşti au reuşit să destructureze încă o reţea specializată în traficul cu substanţe etnobotranice. Acţiunea anchetatorilor a început miercuri dimineaţă, când procurorii, împreună cu poliţişti de la Brigada de Combatere a crimei Organizate şi jandarmi, au făcut nu mai puţin de 11 descinderi, dintre care şapte în Bucureşti, două în oraşul Slănic şi câte una în Ploieşti şi în comuna Valea Călugărească.

Au fost percheziţionate opt domicilii şi trei magazine care vând produse etnobotanice, două din Bucureşti şi unul din Ploieşti.

Miercuri dimineaţă 20 de suspecţi, traficanţi de droguri şi consumatori au fost conduşi la audieri, la sediul DIICOT Ploieşti. Printre cei audiaţi se numără şi trei minori care consumă etnobotanice, cel mai tânăr dintre ei având 15 ani.

Miercuri seară, procurorii au decis să reţină pentru 24 de ore şapte persoane. Printre acestea se numără capii grupului infracţional, Silviu Judeţ din Bucureşti şi Marian Alexandru Anghel din Slănic, patronii celor trei magazine percheziţionate.

Ceilalţi suspecţi reţinuţi sunt vânzători în magazinele deţinute de cei doi în Ploieşti şi Bucureşti.

În urma percheziţiilor anchetatorii au ridicat 70 000 de lei, 500 de lire sterline, înscrisuri, iar în podul unei locuinţe din comuna Valea Călugărească, ce aparţine unui vânzător de la un magazin de etnobotanice din Ploieşti, anchetatorii au găsit 150 de grame de cannabis.

În cursul zilei de joi procurorii vor cere arestarea preventivă acelor şapte suspecţi reţinuţi miercuri seară. 

Actual

regele_mihaiRegele Mihai I al României, împreună cu Principesa Moștenitoare Margareta și Principele Radu al României, vor participa la nunta Principelui Wiliam de Wales cu Catherine Elizabeth Middleton la invitația Majestății Sale Regina Elisabeta a II a Marii Britanii.

”Majestatea Sa Regele și Altețele Lor Regale vor reprezenta Familia Regală a României la ceremoniile oficiale prilejuite de căsătoria Alteței Sale Regale Principele William de Wales cu domnișoara Catherine Elizabeth Middleton.

prince_williamEvenimentele vor avea loc la Londra și se vor bucura de participarea Familiilor Regale din Europa și din lume, dar și a numeroase personalități politice britanice, europene și de pe alte continente.

În seara de 27 aprilie 2011, ora 19.00, va avea loc, un dineu oficial în onoarea Majestății Sale Regelui Mihai I, organizat de Sir Gavyn Arthur, al 675-lea Lord Primar al Londrei (2002 – 2003), cu participarea reprezentanților ”Guild Of Freemen of the City of London”.

A doua zi, la ora 13.00, Familia Regală a României va lua parte la un prânz oferit de Altețele Lor Regale Ducele și Ducesa de Gloucester, la Palatul Kensington. La ora 15.30, ca parte a ceremoniilor cu ocazia primirii Libertății Orașului Londrei, Majestatea Sa Regele Mihai va semna în Cartea Libertăților (Freedom Book) a Londrei, document în care se afla înregistrate toate persoanele distinse cu aceasta onoare.

La evenimentul de la Guildhall Curtea Asistentilor ”Guild Of Freemen of the City of London”, alături de Şambelanul Londrei vor fi prezenți în costume tradiționale oficiale, și se vor prezenta materiale de la vizitele Suveranilor români la Londra.

În cursul zilei de 28 aprilie, ora 19.00, Familia Regală a României participă la recepția oferită de Camera de comerț romano-britanică în cadrul Institutului Cultural Român din Marea Britanie. Începând cu ora 20.00 Majestatea Sa Regele și Altetele Lor Regale Principesa Moștenitoare și Principele Radu vor lua parte la dineul oficial organizat de Lady Elizabeth Shakerley la Mandarin Oriental Hyde Park.

Principesa_Margareta_a_RomanieiVineri 29 aprilie Majestatea Sa Regele Mihai și Principesa Moștenitoare vor participa la Westminster Abbey la ceremonia nunții Principelui William cu Catherine Middleton.

La finalul ceremoniei de căsătorie, Regele și Principesa Motenitoare vor lua parte la masa oferită de Majestatea Sa Regina Elisabeta a II-a la Palatul Buckhingham”, se arată într-un comunicat de presă al Casei Regale.

Actual

salvareSâmbătă dimineaţă, o persoană a fost implicată într-un accident rutier care a avut avut loc pe Drumul Naţional 1 (DN1) în localitatea Româneşti. Este vorba despre o şoferiţă care circula dinspre Ploieşti spre Bucureşti. În urma incidentului persoana a suferit răni superficiale acuzând dureri la nivelul cutiei toracice, conform Mediafax.  Potrivit datelor oferite de către reprezentanţii Poliţiei Rutiere Prahova, accidentul s-a petrecut dimineaţa, în jurul orei 9:45 pe raza localităţii Româneşti. Conform oamenilor legii, o femeie, care conducea un autoturism marca Dacia Logan, a părăsit suprafaţa părţii carosabile lovind un autovehicul staţionat regulamentar, situat pe partea stângă a drumului. Datorită impactului produs soferiţa a fost rănită uşor.

Deşi în primă fază un elicopter SMURD ar fi trebuit să o transporte pe victimă la spital, o ambulanţă a asigurat transportul acesteia la cea mai apropiată unitate spitalicească, respectiv Spitalul Judeţean Ploieşti.

După producerea accidentului, circulaţia în zonă a fost uşor blocată, una dintre cele patru benzi ale arterei de circulaţie fiind impracticabilă.


Actual

banci_parc_onlineParcul Mihai Viteazul din Ploieşti s-a ales cu bănci nou-nouţe începând din această săptămână. 16 piese de mobilier urban au fost instalate zilele acestea de către Societatea de Gospodărire Urbană (SGU) Ploieşti pe aleile spaţiului de agrement din municipiu.

Noile bănci au putut fi achiziţionate cu ajutorul unei sponsorizări obţinute de către Societatea de Gospodărire Urbană Ploieşti în cadrul unui parteneriat încheiat de către SGU cu o firmă distribuitoare de anvelope pe piaţa internaţională. „Este vorba despre un proiect pe care societatea noastră a reuşit să îl încheie cu o firmă de distribuire a anvelopelor. Cu ajutoul sponsorizării obţinute din partea acestei firme s-au putut achiziţiona aceste bănci. Sunt 16 bucăţi, iar parcul Mihai Viteazul este singurul spaţiu beneficiar de aceste noi piese de mobilier”, a declarat pentru Actualitatea Prahoveană, Dan Ioniţă, directorul Societăţii de Gospodărire Urbană Ploieşti.

banci_parc_1onlineÎn cadrul parteneriatului dintre SGU şi firma de anvelope urmează a fi reamenajate şi o parte din spaţiile verzi ale Parcului Mihai Viteazul, cât şi terenul de baschet din acestă zonă.

Parcul Mihai Viteazul este singurul spaţiu public care va beneficia de noile piese de mobilier, directorul SGU specificând că parteneriatul cu firma de anvelope va continua şi în următoarele luni pentru dotarea altor parcuri din municipiu. 

Andrei Constantinescu

Actual

pokerFBI a închis cinci dintre cele mai mari site-uri de poker on-line din lume, printre care Full Tilt Poker, Absolute Poker şi PokerStars, proprietarii acestor firme fiind acuzaţi de fraude bancare şi spălare de bani.

75 de conturi bancare din 14 ţări au fost blocate, existând suspiciunea că ar fi fost folosite în procesul de spălare de bani. Proprietarii site-urilor de pariuri sunt acuzaţi că au păcălit băncile americane să primească plăţi de la clienţi, în condiţiile în care pe teritoriul SUA este interzis să joci poker on-line.

Se vorbeşte despre blocarea unei sume de 3 miliarde de dolari, reţinută pentru spălare de bani, penalităţi şi taxe din partea acuzaţilor. "Acuzaţii, cunoscând faptul că afacerile lor cu clienţi americani, cu bănci americane, erau ilegale, au încercat să fenteze acest fapt. Au minţit băncile asupra adevăratei naturi a afacerilor lor.

Administratorii site-urilor au găsit bănci dispuse să fenteze legea, contra unui comision. Aceşti acuzaţi au pariat că îşi vor putea continua schema, dar au pierdut", a declarat un oficial al FBI, făcând referire la legea votată în 2006 de congresul american care interzice pariurile online.

Cu toate acestea, majoritatea site-urilor au găsit modalităţi de a eluda această lege folosind bănci străine, iar site-urile închise de FBI au şi fost redeschise. Astfel, pentru clienţii din restul lumii, mai puţin SUA, noile adrese ale caselor de pariuri online sunt www.pokerstars.eu şi www.fulltiltpoker.co,.uk.

Sursa: gandul.info

Actual

laura-calciuJurnalista Laura Calciu, corespondent local al Realitatea TV, îi va da în judecată pe toţi cei care au scris în presă că imaginile cu femeia care a leşinat în timpul unui protest la Urlaţi legat de închiderea centrului de sănătate sunt regizate.

Roxana Niculescu, directorul de programe al Realitatea TV, a declarat în faţa unei comisii a CNA că staţia de ştiri susţine demersul jurnalistei, dezminţind, totodată, că imaginile disputate ar fi fost trucate.

Principalele argumente prezentate de Roxana Niculescu în susţinerea faptului că incidentul nu a fost regizat este că Laura Calciu s-a aflat tot timpul în direct, iar semnele sale erau adresate celorlaţi participanţi la protest.

„Femeia respectivă a leşinat şi a fost dusă cu salvarea la Ploieşti, lucru care se poate verifica. Ambulanţa certifică faptul că femeia a avut un atac de cord”, a mai spus Roxana Niculescu, citată de paginademedia.ro, portal editat de jurnalistul Petrişor Obae.

Sursa: paginademedia.ro

Actual

alegeri-2012Pe 16 aprilie, la Scorţeni începe campania electorală pentru alegerea primarului comunei. Postul de primar a rămas liber anul trecut, după ce edilul ales în 2008 a fost condamnat penal pentru abuz în serviciu.

Zilele acestea, la Scorţeni se perindă toată floarea cea vestită a politicii locale: de la preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, până la primarul Ploieştiului, Andrei Volosevici, de la vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Adrian Semcu, până la prefectul judeţului Adrian Dobre, toţi merg la Scorţeni. Scorţeniul aproape că a devenit loc de pelerinaj, deşi, sincer vorbind, nu ştim ca pe acolo să fie vreun obiectiv turistic.

Cei mai fericiţi în această perioadă sunt locuitorii din Scorţeni. Nu pentru că văd printre ei atâtea VIP-uri din politica locală ci fiindcă se bucură din plin de „dărnicia” unora dintre candidaţi. Alegătorii au primit pachete cu mălai şi peşte. Au mai primit cafea. Iar zvonurile venite dinspre Scorţeni spun că cei care au luat pe datorie de la magazinele săteşti s-au trezit, ca prin minune, cu datoriile achitate, de către unul dintre candidaţi, desigur.

Nici nu a început campania electorală, că situaţia unuia dintre candidaţii la Primăria Scorţeni a fost reclamată în instanţă. Un consilier liberal din comună a contestat la Judecătoria Câmpina candidatura independentei Dorina Petcu, angajată ca referent agricol la Primăria Scorţeni.

În contestaţia depusă, liberalul arată că Dorina Petcu este funcţionar public şi ar fi trebuit să solicite suspendarea raporturilor de serviciu pe care le are cu Primăria Scorţeni cel mai târziu în data de 1 aprilie 2011, pentru a putea începe campania electorală fără a avea statutul de funcţionar public. Judecătoria Câmpina urmează să se pronunţe asupra acestei situaţii.

Întrebaţi de ce e Scorţeniul o miză atât de mare, politicienii nu au un răspuns. Un lucru este cert: nu degeaba se aruncă în această luptă electorală, care are o miză aparent mică, atât de mult efort, atât de mulţi bani şi atâta energie. La Scorţeni, de fapt, au început antrenamentele pentru alegerile de anul viitor.

Actual

INTERVIU.
Hotărârea guvernului de transformare a 67 de spitale în cămine pentru bătrâni a creat un imens scandal la nivel naţional. Una dintre „victimele” aşa-zisei reforme este centrul de sănătate din oraşul Urlaţi, care la începutul acestei luni a fost închis, pacienţii fiind trimişi acasă. Am stat de vorbă cu primarul Marian Măchiţescu despre această situaţie. Şeful administraţiei locale din Urlaţi a atacat în instanţă hotărârea guvernului, considerând decizia de închidere a spitalului din Urlaţi un veritabil „genocid”, o hotărâre luată „pe genunchi”, în birourile de la Bucureşti, fără o documentare la faţa locului.

Machitescu-MarianReporter: Guvernul a decis. Ce urmează să facă administraţia locală condusă de dumneavoastră?

Marian Măchiţescu:Am contestat în instanţă decizia Guvernului.  Am depus acţiunea miercuri, la Curtea de Apel Ploieşti. Nu putem accepta ca spitalul să fie închis fără motiv. A fost o ordonanţă dată în pripă, fără niciun fel de analiză asupra situaţiei acestui spital.

Reporter: A venit cineva de la centru care să vadă care este situaţia la faţa locului, dacă este oportună închiderea spitalului?

Marian Măchiţescu: Nu a venit niciun fel de comisie, nu a venit nimeni să vadă cum arată acest spital, cât s-a investit aici. De altfel, asta am scris şi în actul de chemare în instanţă.
Dacă veneau pe teren şi se făcea o analiză şi se spunea „domnule, una dintre secţii nu corespunde parametrilor, nu e dotată, din punctul de vedere al Sanepidului” – poate înţelegeam ceva, dar nu a venit nimeni. Asta este supărarea mea cea mai mare, pentru că s-a făcut închiderea pe criterii politice.

Dacă se făcea o analiză pertinentă, se observa că spitalul din Urlaţi este cel mai modern din Prahova, de departe, poate cu douăzeci-treizeci de ani înaintea oricărui alt spital, şi ca funcţionalitate, şi ca adresabilitate către populaţie. Noi avem aici, în zona bazinului Văii Cricovului, în jur de şaizeci de mii de suflete care se îndreptau spre acest spital.

Reporter: Ce reacţii aţi primit din partea cetăţenilor?

Marian Măchiţescu: Evident că există nemulţumiri. Peste 80 la sută dintre pacienţii care veneau la spitalul din Urlaţi nu au posibilităţi materiale ca să ajungă la spitalele din Ploieşti. Sunt oameni în vârstă, săraci, efectiv veneau aici pentru că erau consultaţi, trataţi până la internarea efectivă, după caz. Culmea, veneau pacienţi din Ploieşti să se opereze la spitalul din Urlaţi, datorită condiţiilor de tratament superioare spitalelor din Ploieşti.

Reporter: Ştim că administraţia locală a investit foarte mult în amenajarea spitalului. Ce se întâmplă cu această investiţie, dacă nu rezolvaţi favorabil litigiul în instanţă?

Marian Machiţescu: Noi ne-am preocupat în ultimii ani să modernizăm la standarde europene acest spital, dotarea cu aparatură ultramodernă ridicându-se la peste 600.000 de euro. Acum luptăm ca, în cel mai scurt timp, să se redeschidă măcar secţiile din ambulatoriu. Miercuri am mers la ministerul sănătăţii, împreună cu managerul spitalului. Ne-am întâlnit cu ministrul secretar de stat căruia i-am cerut să ne dea avizul pentru a deschide măcar ambulatoriul care deţine toate specialităţile, începând cu laborator, radiologie, chirurgie, interne, maternitate, pediatrie, ORL, oftalmologie, dermato.

Oricum, hotărârea de închidere este neconstituţională. Pentru că orice proiect, în momentul în care este postat pe site, trebuie lăsat în dezbatere publică cel puţin 30 de zile. Acest proiect l-au dat dimineaţa pe 31 martie, iar după-amiaza era deja publicat în Monitorul Oficial, ceea ce este nelegal.

Reporter: Ce urmează după această întâlnire?

Marian Machiţescu: Ni s-a promis că vom putea deschide, în centrul de sănătate, o linie de gardă, un centru social cu 20 de paturi, un centru de spitalizare de zi cu alte 20 de paturi şi alte facilităţi. Cât de curând vom adopta o hotărâre de consiliu local în acest sens. După care vom face demersuri pentru încheierea unui contract cu CAS, pentru decontarea serviciilor medicale. Vreau să mulţumesc pe această cale colegilor mei din Consiliul Local care susţin această cauză.

Reporter: Cine va asigura serviciile medicale? Ştiu că unele cadre au primit deja transferuri în alte spitale.

M.M.: Am vorbit cu medicii care au fost transferaţi. Sunt dispuşi ca în orice moment să revină la Urlaţi. Vom prelua, de asemenea, o mare parte dintre asistente. Va fi o problemă cu personalul auxiliar. Ştiu că cel puţin 35 de cadre aparţinând personalului auxiliar nu au găsit de lucru şi or să fie trecuţi în şomaj.

Eu ştiu că sunt oameni care lucrează de peste 30 de ani în acest spital. Sunt oameni care mai aveau câţiva ani de zile până la pensie. Dacă vom reuşi în instanţă, tot în acest personal o să ne punem baza, pentru că este unul specializat.

Reporter: Principalul argument al guvernului legat de ultimele măsuri luate în sistemul sanitar constă în eficientizarea activităţii prin rentabilizare. Care este situaţia la centrul de sănătate din Urlaţi, din această perspectivă?

Marian Măchiţescu:Spitalul din Urlaţi era unul dintre cele mai performante centre de sănătate din ţară. În afară de asta, vă repet, era unul dintre cele mai moderne şi, culmea, în permanenţă, Direcţia de Sănătate Publică Prahova ne lăuda că Urlaţiul are cel mai modern spital, are parametrii cei mai buni, după care ne-a închis. Culmea este că la firmele private guvernul aprobă paturi, iar la spitalele ultramoderne, cum este spitalul Urlaţi, nu aprobă aşa ceva. Este o altă aberaţie în sistemul sanitar românesc.
Este totul politic. Sunt multe spitale din judeţ care trebuiau, într-adevăr, închise. Nu au rentabilitate, nu au linii de gardă, nu au decât un medic sau doi medici, spitale care sunt nişte epave, insalubre, nefuncţionale. Aş putea să dau câteva exemple unde am fost personal, dar evit să fac acest lucru. Cer este că sunt în Prahova spitale insalubre care, la ora actuală, se situează cu mult în urma spitalului din Urlaţi, cu 20-30 de ani. Şi atunci, revin: de ce închidem Urlaţiul?

Reporter: Dar la Plopeni? Acolo este o situaţie ciudată, dacă privim totul din perspectivă politică. Şi acolo spitalul s-a închis şi este o localitate unde primarul are coloratură portocalie, fiind membru PDL. Cum vă explicaţi că, în ciuda apartenenţei politice, spitalul de acolo a fost închis?

Marian Măchiţescu: Da, cunosc situaţia spitalului din Plopeni, ştiu că şi acolo s-a investit foarte mult în ultimii ani, şi la Bălţeşti la fel. Culmea, exact aceste trei spitale sunt închise, cele în care s-a investit cel mai mult. Cele mai moderne spitale din Prahova s-au închis! Cele două spitale din Urlaţi şi Bălţeşti aparţin unor unităţi administrativ-teritoriale conduse de primari liberali. Iar la Plopeni, domnul primar a venit în PDL din aripa PNDC a lui Florin Anghel. După tot ce i-au făcut actualii guvernanţi, m-aş mira dacă domnul primar de acolo ar mai rămâne alături de PDL.
Cred că este o greşeală închiderea spitalului din Plopeni, pentru că era un spital bine dotat şi modern.

Reporter: Câtă nevoie aveţi de un cămin de bătrâni în Urlaţi?

Marian Măchiţescu:Mă faceţi să zâmbesc, pentru că tocmai săptămâna trecută am primit vestea că în Urlaţi s-a câştigat un proiect finanţat din fonduri europene pentru înfiinţarea unui centru de bătrâni! Nu mai vorbesc că pe raza oraşului mai sunt trei centre pentru persoane cu dizabilităţi. Efectiv, acest guvern vrea să facă din Urlaţi un oraş format numai din centre de bătrâni şi persoane cu dizabilităţi psihice. Acum o să avem şi căminul de bătrâni respectiv,  construit cu bani europeni, care va avea peste două sute de paturi. Eu consider că e arhisuficient pentru zona noastră.

Reporter: Deci spitalul este transformat în cămin de bătrâni tocmai acum, când oraşul va beneficia de un centru nou de bătrâni finanţat din bani europeni?

Marian Măchiţescu: Nu s-a ţinut cont de discuţiile noastre. Eu am discutat personal şi cu domnul ministru şi cu cei doi secretari de stat şi le-am explicat că pe raza oraşului funcţionează deja trei centre pentru persoane cu dizabilităţi, iar dânşii au spus că iau în calcul şi această situaţie. Într-adevăr, în primă fază, scoseseră spitalul din Urlaţi de pe lista spitalelor ce urmau să fie închise, pentru ca în ultima săptămână să apară din nou pe listă.

Reporter: Acoperă unităţile de salvare din zonă toate cazurile solicitate de cetăţeni, având în vedere distanţa considerabilă între zona Văii Cricovului şi Spitalul Judeţean?

Marian Măchiţescu: Staţia de salvare din Urlaţi, cu cele două ambulanţe ale sale, nu poate acoperi zona. Ce se face un cetăţean din Lapoş sau Chiojdeanca când o să dea telefon la 112 iar salvarea o să fie plecată? Până o să ajungă o altă salvare din Ploieşti sau din alte localităţi, va dura cel puţin două ore pe timp de vară. Pe timp de iarnă poate dura şi cinci ore. În aceste condiţii, nu putem decât să sperăm că spitalul va fi redeschis.

Interviu realizat de Sebastian Ignat  
Actual

cosma_anghelConsiliul Judeţean Prahova a demarat procedurile de recuperare a unui debit în valoare de 3.650.000 de euro, debit pe care S.C PLUSVAG INVESTIMENTOS SRL şi SC PLUSVAG INVESTIMENTOS SA, firme apropiate familiei fostului preşedinte al C.J., Florin Anghel, îl au faţă de Judeţul Prahova.

În baza sentinţei nr. 303 din 22 iunie 2010 a Tribunalului Prahova, sentinţă definitivă şi irevocabilă, care obligă S.C PLUSVAG INVESTIMENTOS SRL şi SC PLUSVAG INVESTIMENTOS SA, la plata în solidar, către Judeţul Prahova a sumei de 3.650.000 euro, Consiliul Judeţean a luat legătura cu un executor judecătoresc prin intermediul căruia va fi recuperat acest debit.

Istoria

În noiembrie 2006 Consiliul Judeţean Prahova a aprobat, cu hotărârea nr.141 din 22 noiembrie 2006, trecerea, din domeniul public al judeţului în domeniul privat al acestuia, a unei suprafeţe de teren de 58,57 ha (inclusiv a construcţiilor existente pe acesta), situată în comuna Bărcăneşti, satul Tătărani, în vederea realizării proiectului „Ansamblul rezidenţial în comuna Bărcăneşti, satul Tătărani”.

Obiectul asocierii îl constituia realizarea de către autoritatea publică împreună cu un operator economic a unui ansamblu rezidenţial pe o suprafaţă de 102,15 ha şi valorificarea acestuia prin vânzare, cu excepţia bunurilor şi a terenului de domeniu public.

Durata asocierii era de 5 ani de la data încheierii contractului, cu posibilitatea de prelungire pentru încă 2 ani şi jumătate.

Urmare licitaţiei organizate, contractul de asociere a fost atribuit Societăţii Comerciale „PLUSVAG INVESTIMENTOS” S.A. Braga Portugalia, singurul operator participant.

Factorii de evaluare ofertaţi de operatorul economic au fost următorii:

-         valoarea avansului: 6,3 milioane euro (preţul de cumpărare a terenului rezultat ca urmare a creşterii cuantumului avansului fiind de 10 euro/m.p.);

-         procentul oferit de participare a Consiliului judeţean Prahova la împărţirea rezultatelor economice: 10% (dar nu mai puţin de 25 milioane euro).

În baza licitaţiei organizate s-a încheiat Contractul de asociere nr.6334 din 3 mai 2007, între judeţul Prahova şi societatea portugheză menţionată.

În aplicarea prevederilor acestui contract, Consiliul judeţean Prahova a încasat de la operatorul economic - Societatea Comercială „PLUSVAG INVESTIMENTOS” S.A. BRAGA PORTUGALIA, avansul în sumă de 6,3 milioane euro, respectiv contravaloarea în lei, devenită cu dobânda bancară aferentă 26.480.760,23 lei.

La solicitarea operatorului economic, Consiliul judeţean a aprobat, cu hotărârea nr.96 din 29 iunie 2007, următoarele:

            a) majorarea de la 58,57 ha la 67,86 ha a suprafeţei de teren proprietate privată a judeţului ce se vinde;

            b) cesiunea contractului de asociere către Societatea Comercială „PLUSVAG INVESTIMENTOS” S.R.L. Ploieşti- România având ca unic asociat Societatea Comercială „PLUSVAG INVESTIMENTOS” S.A. Braga-Portugalia.

Realizarea cesiunii respective a fost condiţionată însă, prin aceeaşi hotărâre, de acceptarea de către părţi a clauzei conform căreia Societatea Comercială PLUSVAG INVESTIMENTOS S.A. BRAGA PORTUGALIA se obligă să răspundă, alături de Societatea Comercială PLUSVAG INVESTIMENTOS S.R.L. Ploieşti-România, de eventualele prejudicii cauzate judeţului Prahova în legătură cu executarea contractului de asociere.

Prin hotărârea nr.103 din 27 iulie 2007 a Consiliului judeţean Prahova, s-a aprobat, prin derogare de la prevederile contractului de asociere pentru realizarea ansamblului rezidenţial, vânzarea de către Societatea Comercială PLUSVAG INVESTIMENTOS S.R.L., a terenului în suprafaţă de 15,8 ha , afectat realizării proiectului, către un operator economic, în vederea edificării unui centru comercial.

Această solicitare a Societăţii Comerciale PLUSVAG INVESTIMENTOS S.R.L. a fost motivată de faptul că nu sunt dezvoltatori specializaţi, pentru edificarea centrului comercial prevăzut de proiect, fiind necesară colaborarea cu o firmă internaţională specializată, care nu acceptă însă o astfel de participare decât dacă dobândeşte proprietatea asupra terenului respectiv.

La data de 2 august 2007, a fost autentificat contractul de vânzare-cumpărare, prin care Societatea Comercială PLUSVAG INVESTIMENTOS S.R.L. Ploieşti a devenit proprietarul terenului în suprafaţă de 158.889,22 m .p., situat în intravilanul comunei Bărcăneşti, satul Tătărani, în vederea realizării unui Centru comercial în cadrul proiectului „Ansamblul rezidenţial în comuna Bărcăneşti, satul Tătărani” - menţiune stipulată în mod expres în contractul respectiv.

Contractul de vânzare-cumpărare menţionat cuprinde şi clauza conform căreia, în situaţia vânzării terenului respectiv către un terţ, celelalte obligaţii din contractul de asociere şi din actul adiţional la acesta, asumate faţă de Consiliul judeţean Prahova de către Societatea Comercială PLUSVAG INVESTIMENTOS S.A. Portugalia şi de către Societatea Comercială PLUSVAG INVESTIMENTOS S.R.L. Ploieşti, rămân în totalitate în sarcina cumpărătoarei din acest contract, respectiv Societatea Comercială PLUSVAG INVESTIMENTOS S.R.L. Ploieşti.

Preţul de vânzare a terenului, menţionat în contract şi încasat de Consiliul judeţean Prahova, este echivalentul în lei al sumei de 1.588.892,20 euro.

La data de 16 mai 2008, Societatea Comercială PLUSVAG INVESTIMENTOS S.R.L. Ploieşti a înstrăinat către Societatea Comercială SRP DEVELOPMENT S.A. Ploieşti terenul cumpărat de la Consiliul judeţean Prahova. Preţul acestei vânzări a fost echivalentul în lei al sumei de 9.500.000 euro.

Direcţia de control financiar ulterior a Camerei de Conturi Prahova a constatat, cu decizia nr.30 din 25 august 2008, că nu a fost aplicat angajamentul emis de către asociatul judeţului Prahova în proiectul „Ansamblul rezidenţial în comuna Bărcăneşti, satul Tătărani”, în vederea obţinerii unei derogări de la contractul iniţial, angajament care se referă la plata în avans a unor obligaţii ulterioare. Suma ce trebuia plătită de asociat fiind de 2.700.000 euro (10% din valoarea estimată a Centrului comercial ce urma a se construi).

Având în vedere valoarea la care a fost vândut către un terţ terenul dobândit de la Consiliul Judeţean, prin aceeaşi decizie s-a reţinut obligaţia de plată a Societăţii Comerciale PLUSVAG INVESTIMENTOS S.R.L. Ploieşti pentru suma de 950.000 euro (10% din preţul la care s-a făcut vânzarea respectivă).

În consecinţă, organul de control financiar a decis luarea următoarei măsuri:
„Regularizarea obligaţiilor reciproce în cadrul contractului de asociere şi asigurarea încasării sumei de 3.650.000 euro stabilită la control şi a penalizărilor care se vor calcula până la data încasării debitului, conform prevederilor din contract”.

Această măsură a fost notificată celor două societăţi comerciale responsabile de prejudicierea Consiliului judeţean.

Întrucât nu a fost realizată obligaţia constatată de Camera de Conturi în sarcina Societăţii Comerciale PLUSVAG INVESTIMENTOS S.R.L. Ploieşti şi a Societăţii Comerciale PLUSVAG INVESTIMENTOS S.A. BRAGA PORTUGALIA, aceea de a plăti Consiliului judeţean Prahova suma de 3.650.000 euro, după îndeplinirea procedurilor de conciliere, a fost formulată acţiune în justiţie, cererea Consiliului Judeţean Prahova fiind admisă de către Tribunalul Prahova, care obligă cele două firme la plata sumei de 3.650.000 de euro.

“Niciun investitor, de oriunde ar fi el şi în orice domeniu şi-ar desfăşura activitatea, nu are dreptul să prejudicieze, în niciun fel, bugetul locuitorilor Prahovei. În cazul de faţă, cele două societăţi comerciale nu şi-au respectat angajamentele pe care şi le-au asumat, iar sentinţa judecătorească definitivă şi irevocabilă nu este altceva decât un gest de normalitate într-o ţară membră a Uniunii Europene. În baza acestei sentinţe este firesc demersul Consiliului Judeţean Prahova de a aduce înapoi, la bugetul judeţului Prahova, banii pe care cele două societăţi comerciale îi datorează prahovenilor declară preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma.

Actual

arcul_triumfHotârât să merg în Cetatea Eternă, pe urmele lui Badea Cârţan (de la moartea căruia se împlinesc, în luna august, 100 de ani), am pornit - cu gândul - spre inima Italiei, în căutarea statuilor de daci, martore ale identităţii noastre. Stimulat, oarecum, şi de un microfilm despre dacii de la Roma, primit, pe mail, de la un cunoscut istoric bucureştean. Microfilmul se intitulează STATUILE DACILOR – UN MARE MISTER. Este vorba de statuile aflate în muzeele Romei şi nu numai, pline de statui, busturi şi capete de daci. Acestei comori dacice i s-a adăugat, începând din 2 aprilie a.c., încă un bust al regelui dac Decebal, realizat din bronz de către sculptorul câmpinean George Dumitru, nepreţuit dar oferit Accademiei di Romania din Roma de către Consiliul Judeţean Prahova, în cadrul manifestărilor “EuroPrahova - 2011”, organizate în Cetatea Eternă, în perioada 2-7 aprilie a.c.

Columna Dacică – actul de naştere al poporului român

Principalul obiectiv turistic din Roma, pentru români, este, fără îndoială, Columna lui Traian, cunoscută şi sub numele de Columna Dacică. Construit între anii 108-113, din ordinul împăratului Traian, monumentul are o înălţime de 39,83m (fără statuie) şi este compus din 18 blocuri masive din marmură de Carrara, fiecare bloc cântărind 40 de tone. Basorelieful, în formă de spirală (noutate absolută în domeniu) reprezintă scene de luptă din campaniile lui Traian împotriva dacilor; 101-102 (în partea de sus a coloanei ) şi 105-106 ( în partea de jos), cu peste 2500 de figuri distincte de luptători daci şi romani, prezentaţi în timpul bătăliilor. Cele 124 de episoade care îmbracă în spirală trunchiul Coloanei ilustrează, de fapt, comentariile împăratului Traian despre războaiele dacice ( De bello dacico). Ele constituie, prin caracterul lor de document istoric, un adevărat „act de naştere” al poporului român. La început, Coloana avea în vârful ei statuia din aur a lui Traian. În sec.al XVI-lea, ea a fost însă înlocuită cu o statuie similară a Sfântului Petru.

daci_romaMuzeele Romei, pline de statui de daci

O primă inventariere a acestor opere de artă a fost făcută în 1946, cu 26 de piese. A doua numărătoare a avut loc în anul 1980, când numărul pieselor a ajuns la 40 de piese. În sfârşit, o teză de doctorat, dedicată recent aceluiaşi subiect, de către un specialist în istoria artei, Leonard Velcescu, a strâns, laolaltă, peste 100 de astfel de reprezentări de daci, numărul lor fiind, cu siguranţă, mai mare. Cele mai multe dintre statui sunt de mari dimensiuni, ajungând chiar şi până la 3m, iar busturile şi capetele sunt, de asemenea, colosale. Un mare mister: majoritatea statuilor de daci au mâinile împreunate – nu legate, aşa cum procedau romanii cu prizonierii barbari. De reţinut faptul că  niciun alt popor subjugat de Roma nu a beneficiat de atâta atenţie şi meticulozitate din partea artiştilor plastici, Columna lui Traian – operă genială care a revoluţionat arta romană – este un argument în plus în acest sens.

Cele mai multe dintre statuile de daci au fost descoperite, de-a lungul timpului, în Forul lui Traian, ele fiind făcute, probabil, la comanda împăratului învingător. De ce dacii (învinşi) şi nu romanii (învingători) au fost aleşi să împodobească Forumul şi mai apoi Arcul  lui Constantin, este un alt mare mister. Impunătoarele statui de daci au figuri de învingători, indiferent dacă sunt daci tineri, bătrâni, nobili sau daci de rând. În galeria Chiaramonti a Muzeului Vatican, care numără peste 600 de sculpturi greco-romane, se află un astfel de bust de nobil dac, de peste 3m – cu tot cu soclu, dăltuit în marmură frigiană violacee cu vinişoare (cel mai mare din întreaga galerie!).

Alte trei capete colosale de daci, deosebit de sugestive, cu urme vizibile de trecerea timpului, se găsesc tot la Vatican, în sala Braccio Nuovo – galerie rareori accesibilă publicului. Aici, pe partea dreaptă a sălii, printre zei decadenţi, amazoane rănite şi împăraţi romani, se remarcă un dac de rând în floarea vârstei, cu plete bogate, uşor ondulate şi barba scurtă. În comparaţie cu el, capetele de romani - inclusiv cel al împăratului Traian -  aflate în apropiere, sunt de două ori mai mici! Pe partea stângă, se află celelalte două busturi: un “captivus dacus”(dac prizonier) - tânăr, mândru şi calm, iar alături de el, un “tarabostes”(nobil) - un dac în vârstă, cu barba stufoasă şi elegant aranjată, fruntea uşor încruntată, privirea dreaptă, întreaga înfăţişare denotă inteligenţă şi hotărâre. Despre acest bust s-a spus că ar fi chiar al marelui rege dac, Decebal, mai ales că seamănă foarte mult cu alte două presupusuri busturi ale lui Decebal, aflate la Florenţa.

dac1La Muzeul Borghese, se află un tânăr dac, cu ambele mâini lipsă şi cu faţa zdrobită. Asemenea statui, capete şi busturi de daci se găseau, odinioară, şi în alte muzee din Roma (Tarlonia, Lateran, Capitolin) sau chiar în atelierele unor sculptori. Din păcate, colecţiile au fost mutate din loc în loc, au fost vândute, descompuse sau reîntregite, pierzându-se astfel urmele lor. Astfel de comori dacice se mai află însă şi la Florenţa, la Napoli ori în muzee şi colecţii particulare din afara Italiei: Oxford, Berlin, Paris, Madrid, Praga, Bruxelles, Copenhaga, Atena, New York, Sankt Petersburg (Ermitaj), Israel. Cel mai recent cap de dac a fost descoperit tot în Forul lui Traian, în anul 1999, el fiind expus la Muzeul Naţional de Istorie al României.

Dacii de pe Arcul de Triumf al lui Constantin cel Mare

Aproape de Colosseum, pe drumul pe care împăraţii îşi desfăşurau procesiunile triumfale, se află cel mai mare Arc de Triumf din Roma, rămas în picioare din antichitate: Arcul împăratului Constantin. A fost ridicat de senat, între anii 312-315, în cinstea acestuia după victoria de la podul Milvius, împotriva lui Maxentiu – unul dintre pretendenţii la tronul Romei. Este o construcţie armonioasă, străbătută de trei deschideri boltite, ca locuri de trecere. Arcul are 25m în înălţime, tot 25m lungime şi 8m lăţime.

Patru dintre basoreliefurile de pe acest Arc înfăţişează scene de lupte dintre… daci şi romani. De la aceste lupte trecuseră deja două secole, dar ele, se pare, încă mai dăinuiau în memoria romanilor. Cu siguranţă că aceste busturi făceau parte, iniţial, dintr-un monument al lui Traian, refolosite apoi, pentru măreţia lor, la monumentul lui Constantin.

Chiar şi capul lui Traian din scenele de luptă a fost înlocuit cu cel al lui Constantin, doar dacii fiind preluaţi întocmai, ei neputând fi înlocuiţi. Remarcabilă, de asemenea, prezenţa, pe cele 8 coloane corintice cu care este ornat Arcul, a 8 statui colosale de daci – 4 pe o parte, 4 pe cealaltă parte. Aceste statui împresionante străjuiesc practic Arcul. Toţi au o atitudine demnă, de oameni înţelepţi, cu  capetele aplecate şi mîinile împreunate. Au bărbi falnice, pletele se scurg de sub căciuli, iar mantiile, ornate cu franjuri pe margini, ajung până la opincile din picioare.

Potrivit analizelor făcute de specialişti în istoria artei antice, Arcul de Triumf este decorat, pe lângă imaginile strict legate de evenimentele din 312, şi cu cu alte monumente din vremea lui Traian, Hadrian sau Marc Aureliu. Cu alte cuvinte, împăratul Constantin a ţinut morţiş să pună pe Arcul său cele mai frumoase şi reprezentative opere de artă din istoria Romei, printre care şi pe cele înfăţişându-i pe daci. Prezenţa statuilor dacice pe Arcul de Triumf se mai explică şi prin faptul că împăratul Constantin avea o mare admiraţie pentru Traian, încercând să-l imite nu numai în politica internă, dar şi în comportament şi felul de a se îmbrăca!

Acest lucru s-a răsfrânt şi în atenţia pe care a acordat-o teritoriilor de la Dunăre, atât a fostei provincii Dacia, cât şi pământului dintre Dunăre şi Marea Neagră. La comanda sa, aici s-a refăcut din temelii cetatea Tropaeum Traiani, s-a construit un pod peste Dunăre la Sucidava - după modelul celui de la Drobeta, realizat de Apollodor din Damasc, s-a refăcut “Drumul lui Traian” de pe Valea Oltului ş.a.

Prezenţa dacilor în lumea antichităţii era recunoscută, totodată, şi prin intermediul imaginilor artistice care înfăţişau vitejia şi prestigiul de care dacii continuau să se bucure, chiar dacă, de la războiul daco-roman, socotit drept cel mai mare război de atunci al romanilor, trecuseră deja două secole.

Leonard_VelcescuLeonard Velcescu despre dacii de la Roma

Se pare că unicul român interesat de soarta vitregă a dacilor rămaşi pe meleaguri străine, peste mări şi ţări, de unde ei privesc spre Dacia lor natală, este Leonard Velcescu, un tânăr cercetător în istoria artei. Dar el trăieşte, de mai multă vreme, la Paris! Teza lui de doctorat, susţinută la Sorbona în anul 2000, are ca subiect tocmai aceste reprezentări de daci, menţionate mai sus. În opinia sa, toate statuile de daci, executate din marmură şi porfir roşu-vişiniu, provin din Forumul lui Traian, ele fiind făcute în perioada lui Traian, pentru Forul din Roma.

El contrazice literatura de specialitate care consideră că toate reprezentările sunt ale unor daci prizonieri. “Observate cu atenţie - spune Velcescu – aceste statui sunt într-o poziţie demnă, normală, liniştită, de repaus şi nicidecum nu au o poziţie agitată, furioasă sau umilitoare, logică la prizonieri. Alt indiciu: toţi prizonieri “barbari” prinşi de romani aveau mâinile legate la spate, cu lanţuri, în timp ce nicio statuie de dac nu e reprezentată astfel.

Un mare mister este, însă, rostul dacilor într-un For care celebra tocmai înfrângerea lor! Părerea mea este că acest For, ridicat în centrul de elită al lumii romane, a avut drept scop principal glorificarea lui Traian dar, aşa cum consideră şi arheologii, cred că acest loc a fost dedicat, în mare parte, şi glorificării dacilor. Învinşii- glorificaţi şi omagiaţi de învingători! Aşadar, romanii au adus şi implatat, de bună voie, imaginea dacilor - un popor “barbar” învins - în locul cel mai de preţ al lor: Forul din centrul Romei! Fenomenal!”

Încărcat cu atâta istorie în suflet, am revenit acasă, în România. Trist să constat că dacă romanii şi Traian i-au făcut pe daci nemuritori, prin trupul marmurei, istoricii noştri nu par prea interesaţi de acest subiect, unii poate nici nu au auzit de lucrarea “francezului” Velcescu! Nu mai amintesc de Ministerul Culturii, care nici nu a încercat măcar să împrumute câteva statui de daci, pe care să le expună în România, ori să finanţeze  efectuarea unor duplicate, pentru a-i readuce acasă pe aceşti daci, rămaşi pe meleaguri străine, de 2000 de ani. Nu! Asemenea misiuni ( vezi şi cazurile Brâncuşi sau Cioran) sunt  imposibile în România de azi, a unui alt Traian…

Ioan POPESCU – Ploieşti

Actual

sos_salvati_spitalulDecizia Guvernului de a transforma centrul de sănătate din oraşul Urlaţi în cămin de bătrâni, decizie îndelung contestată de către medici, pacienţi şi autorităţile locale a ajuns pe masa judecătorilor. Consiliul Local Urlaţi a anunţat că a depus la Curtea de Apel Ploieşti acţiunea prin care autorităţile locale se îndreaptă împotriva Guvernului. Concret, Consiliul Local Urlaţi solicită anularea Hotărârii de Guvern care prevede că centrul de sănătate din acest oraş nu mai poate încheia contract cu Casa de Asigurări de Sănătate pentru decontarea serviciilor medicale.

Acţiune în instanţă

Consiliul Local Urlaţi a dat în judecată Guvernul României, acţiunea fiind înregistrată la Curtea de Apel Ploieşti miercuri, 13 aprilie, cu numărul 5987. Prin această acţiune autorităţile locale cer anularea hotărârii de Guvern nr. 345 din 31 martie 2011, privind aprobarea pentru anul 2011 a Raportului comisiei de selecţie a unităţilor sanitare cu paturi care nu pot încheia contracte cu casele de asigurări de sănătate, precum şi a listei acestor unităţi sanitare, publicată în Monitorul Oficial cu numărul 226 din data de 31 martie 2011, hotărâre conform căreia Centrul de Sănătate Urlaţi se numără printre acele unităţi sanitare care nu mai pot încheia contracte cu CAS.

În plus, prin această acţiune Consiliul Local Urlaţi solicită instanţei de judecată să dispună suspendarea H.G. nr. 345/31.03.2011, în întâmpinare arătându-se că acest act normativ este unul „unilateral” şi „de natură să creeze un dezechilibru între interesul general şi obligaţia protejării drepturilor fundamentale ale cetăţeanului”. Consiliul Local Urlaţi este prima autoritate locală din Prahova care apelează la instanţa de judecată în speranţa că astfel va salva spitalul desfiinţat. Consiliul Local Bălţeşti se pregăteşte să urmeze exemplul autorităţilor din Urlaţi.

Între timp, noi promisiuni

În ziua în care juristul Primăriei Urlaţi introducea acţiunea în instanţă împotriva Guvernului, primarul oraşului, Marian Machiţescu şi managerul centrului de sănătate Urlaţi, Ion Preda, mergeau la Bucureşti pentru a discuta încă o dată cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii. Cei doi au fost primiţi de secretarul de stat Anton Irimie, acelaşi oficial care în urmă cu mai bine de o lună a venit la Ploieştipentru a afla părerea autorităţilor locale despre desfiinţarea şi comasarea spitalelor şi acelaşi oficial care a promis că eventuala desfiinţare a spitalelor  a depinde exclusiv de decizia autorităţilor locale. Promisiune care, evident, a fost încălcată.

De data aceasta autorităţile de la Urlaţi au primit noi promisiuni. Spitalul nu va mai funcţiona la fel ca înainte. În schimb, reprezentanţii ministerului au promis linie de gardă, ambulatoriu cu nouă specialităţi medicale, spitalizare de zi pentru pacienţii care au nevoie de aşa ceva.

Bâlbâiala guvernului

Scandalul legat de comasarea unor spitale şi de reprofilarea altora în cămine de bătrâni a început în urmă cu trei luni, atunci când Ministerul Sănătăţii a publicat pe sit-ul său două liste, devenite, între timp, celebre: lista cu spitalele care urmează a fi comasate şi cea cu spitalele ce vor fi reprofilate în azil de bătrâni.

Iniţial, Ministerul a propus comasarea a şase spitale din judeţul Prahova şi transformarea în cămine pentru vârstnici a altor patru unităţi sanitare. Unităţile spitaliceşti propuse spre reprofilare erau: preventoriul TBC Poiana Ţapului, Centrul de Sănătate Urlaţi, Centrul de Sănătate Bălţeşti şi Spitalul de Pneumoftiziologie Floreşti.

Imediat după anunţul privind reprofilarea angajaţii spitalului din Floreşti au ieşit în stradă, protestând faţă de propunerea ministerului.

Ulterior, fără a da vreo explicaţie, ministerul nu a mai spus nimic în legătură cu subiectul privind comasarea spitalelor. Iar la începutul lunii martie Guvernul a emis o hotărâre prin care punea la punct un program naţional de dezvoltare a reţelei de cămine pentru vârstnici. În această hotărâre sunt trecute 67 de spitale, dintre care patru din judeţul Prahova, care urmează a fi transformate în cămine de bătrâni, cu finanţare de la Ministerul Muncii. Spitalele prahovene trecute pe această listă sunt: Preventoriul TBC Poiana Ţapului şi centrele de sănătate din Urlaţi, Bălţeşti şi Plopeni.

Listele scandalului

Apariţia pe această listă a spitalului din Plopeni a uimit pe toată lumea, în condiţiile în care, în primă fază, acest spital nu a fost propus nici pentru comasare, nici pentru reprofilare. Singurul consiliu local care a fost de acord cu reprofilarea spitalului a fost cel din Buşteni, care are în administrare preventoriul TBC. De altfel, clădirea în care funcţiona preventoriul TBC Poiana Ţapului este o ruină care la un cutremur puternic se va prăbuşi.

În rest, autorităţile locale din Urlaţi, Plopeni şi Bălţeşti au adoptat hotărâri ale consiliilor locale prin care aprobă menţinerea spitalelor ca unităţi cu personalitate juridică de sine stătătoare. Deciziile autorităţilor locale au fost însă ignorate de guvern. Au urmat proteste ale cadrelor medicale şi ale pacienţilor care au ieşit în stradă cerând păstrarea spitalelor. Şi protestele au fost ignorate.

Între timp, la Centrul de Sănătate din Plopeni s-a deschis o linie de gardă care funcţionează 24 de ore din 24. Şi, tot între timp, autorităţile de la Urlaţi primesc promisiuni, iar cele de la Bălţeşti se pregătesc şi ele să dea Guvernul în judecată. (Daciana Ilie)

Joomla SEF URLs by Artio