Actual

Actual

Informaţiile evz.ro şi RL au fost confirmate, astăzi, de surse interne din Consiliul de Administraţie al Realitatea Media. Omul de afaceri ploieştean Sebastian Ghiţă, patronul grupului de firme Asesoft, a preluat managementul postului Realitatea TV, după ce a participat la o serie de negocieri cu Sorin Ovidiu Vântu. La discuţiile pentru preluarea postului naţional de televiziune a participat, iniţial, şi omul de afaceri Cristian Burci, fondatorul Prima TV, care a fost refuzat de SOV şi de Consiliul de Administraţie Realitatea Media în favoarea patronului Asesoft.



Sebastian Ghiţă s-a angajat să investească, în decursul a cinci ani, suma de 75 de milioane de euro pentru modernizarea postului şi transformarea acestuia într-o instituţie profitabilă. De asemenea, se ia în calcul şi deschiderea mai multor staţii locale – satelit.

Conform informaţiilor prezentate de site-ul cotidianului România Liberă, principalul motiv pentru care Realitatea TV va fi vândută este datoria trustului, care se ridică la 25 milioane de euro. Grupul de firme Asesoft înfiinţat de Sebastian Ghiţă activează în domeniul IT&C. Cea mai importantă companie din cadrul grupului este Asesoft Distribution, cu afaceri de circa 100 milioane de euro în 2009. Totodată, omul de afaceri ploieştean este patronul cotidianului judeţean Prahova, a postului de televiziune Prahova TV şi a Radio Prahova.

"Astăzi, 25.10.2010, compania noastra a decis preluarea managementului grupului Realitatea Media. În acest mod, compania Asesoft, cunoscută atât pe piaţă internă, cât şi pe plan internaţional pentru calitatea serviciilor informatice, vine în întâmpinarea nevoii Realitatea TV de retehnologizare în vederea trecerii la emisia HD (high-definition)", se arată într-un comunicat remis Mediafax de compania Asesoft.

Potrivit comunicatului, compania Asesoft va pune la dispoziţia Realitatea Media atât sumele necesare acestui proces, cât şi expertiza profesională a echipelor sale de specialişti.

"Compania noastră va încerca astfel să răspundă noilor provocări tehnice şi editoriale pe care evoluţia industriei media la nivel mondial le reclamă. Asesoft este convinsă că investiţia de 75 de milioane de euro pe care o va face în decurs de cinci ani în modernizarea şi dezvoltarea operaţiunilor internaţionale ale Realitatea Media va reuşi să genereze o rată a profitului de circa 35%, rezultat peste media europeană a acestei industrii", se mai spune în comunicat.

Actual

Ziua de 25 octombrie reprezintă motiv de sărbătoare în famila regală a ţării noastre, fiind ziua de naştere a Regelui Mihai I. Anul acesta, când Regele Mihai I împlineşte 89 de ani, întreaga familie se află la Aubonne, în Elveţia, iar în ţară va reveni abia cu ocazia Crăciunului.



Fundaţia Principesa Margareta a României va marca în ţară această aniversare printr-un concert caritabil de gală la Ateneul Român.

La concert vor fi prezenţi, conform Agerpres, mai mulţi membri ai corpului diplomatic, oameni de afaceri, personalităţi ale mediului cultural şi artistic, susţinători şi apropiaţi ai Fundaţiei.

Tot in cinstea regelui, Televiziune Română va difuza luni, începând cu ora 22.00, reportajul "Automobilul - o pasiune regală", care reprezintă un omagiu adus Regelui Mihai. Reportajul a fost filmat în Elveţia şi reflectă pasiunea de mai bine de jumătate de secol a Regelui Mihai.

Regele românilor

Mihai a devenit pentru prima dată rege al României după moartea bunicului său Ferdinand, în urma renunţării la tron a lui Carol al II-lea din decembrie 1925. Detronat de tatăl sau, după doar trei ani de domnie sub regenţă, Mihai I a reprimit coroana un deceniu mai târziu, după abdicarea forţată a lui Carol al II-lea, domnind peste regimul progerman al mareşalului Ion Antonescu.

La 10 mai 1941, de ziua naţională a României, prin decret semnat de Ion Antonescu, regele Mihai a fost înălţat la gradul de mareşal, bastonul fiindu-i înmânat de conducătorul statului.

După colaborarea României cu Germania în al Doilea Război Mondial şi după ce forţele sovietice au invadat teritoriul României, regele Mihai a organizat la 23 august 1944 arestarea lui Antonescu. S-a opus guvernelor prosovietice din anii 1945-1946. A fost constrâns de către ruşi, împreună cu regimul prosovietic care a fraudat alegerile generale din România, să abdice la 30 decembrie 1947 şi s-a exilat in Versoix (Elveţia). Revenirea Maiestăţii Sale în ţară nu a fost permisă la începutul anilor 90, de către regimul neocomunist care a preluat puterea în 1989. Abia în 1997 regele Mihai a fost primit pe pământ românesc.

Actual

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a cerut Curţii de Apel Bucureşti să constate calitatea de colaborator al Securităţii a lui Rodion Galeriu, potrivit informaţiilor dezvăluite de cotidianul Adevărul preluat şi de RL Online.



Conform surselor citate, Rodion Galeriu, fiul părintelui Constantin Galeriu, ar fi colaborat cu Securitatea ca informator, între anii 1976 – 1984, sub numele conspirativ „Popescu”. Scopul recrutării: supravegherea informativă a unui coleg, medicul Ion Brad - în dosarul „Sănătatea", şi, ulterior, a unor studenţi străni de la Institutul Petrol şi Gaze din Ploieşti.

Rodion Galeriu s-a remarcat, în ultimii ani, în politica locală, atât din postura de candidat al PNŢCD la Primăria Ploieşti, dar şi în ultimele alegeri parlamentare, unde a dorit, fără succes, să ocupe funcţia de deputat în colegiul Ploieşti Nord. Ţărăniştii au colaborat, în scrutinul parlamentarelor, cu Partidul Naţional Liberal.

Rodion Galeriu susţine că a fost forţat să semneze angajamentul de colaborare.

Actual

Rata şomajului în judeţul Prahova a depăşit pragul de 10%, la data de 31 august fiind înregistraţi, în baza de date a Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) 32.304 şomeri.



Localităţile cu cea mai mare rată a şomajului sunt Păcureţi (16.30 %), Jugureni (15.70 %), Măneciu (13.30 %), Vâlcăneşti (12.90%) şi Boldeşti Grădiştea (11.90 %), la polul opus situându-se oraşele Buşteni, cu o rată de 4.2 %, Ploieşti cu 4.5 %, şi Câmpina, cu 6 %.

În acest moment, la nivelul judeţului Prahova există 1.244 de locuri de muncă vacante, cele mai multe dintre acestea (peste 800) fiind în confecţii.

Totodată, opt firme prahovene au anunţat că vor face concedieri colective în cursul lunii septembrie, astfel încât 872 de persoane care lucrează în domenii precum fabricarea echipamentelor electrice, obţinerea de produse din prelucrarea ţiţeiului, administraţie publică şi învăţământ vor fi date afară.

Actual

Jandarmii din cadrul Grupării Mobile „Matei Basarab” Ploieşti au fost prezenţi la acest sfârşit de săptămână în zone aglomerate din judeţul Prahova, precum şi din municipiul Ploieşti, unde au executat misiuni de menţinere a ordinii publice şi au intervenit pentru rezolvarea problemelor semnalate de cetăţeni.



Jandarmii au acţionat atât în patrule independente cât şi în sistem mixt poliţist jandarm în staţiunile montane Sinaia, Buşteni şi Azuga, oraşele Câmpina şi Breaza dar şi în Parcul Memorial Constantin Stere Bucov unde vremea prielnică a atras un număr mare de persoane.

Abaterile de la normele sociale sesizate pe timpul executării acestor misiuni au impus, aplicarea de către jandarmi a unui număr de 16 amenzi în valoare de 2600 lei dar şi constatarea a patru infracţiuni. Printre aceste fapte se regăsesc consumul de băuturi alcoolice pe spaţiul public, provocarea şi participarea la scandal, tulburarea ordinii publice, dar şi distrugerea sau furtul.

Totodată, jandarmii au depistat în Oborul Ploieşti o persoană de sex feminin din Republica Moldova, în timp ce comercializa 30 pachete de ţigări fără a avea documente de provenienţă conform legislaţiei în vigoare.

Ţigările au fost ridicate în vederea confiscării femeia fiind sancţionată contravenţional conform Legii nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite

În aceeaşi locaţie a fost depistat şi Gheorghe M. de 57 ani din Galaţi în timp ce comercializa nu mai puţin de 190 articole de vestimentaţie inscripţionate cu brand-ul şi desenul unor mărci înregistrate, fără a poseda documente care să ateste originea mărfii.

Produsele au fost confiscate, iar bărbatului i-au fost întocmite documente de constatare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de punere în circulaţie, fără drept, a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată

Actual

Actualitatea Prahoveană vă prezintă, în ediţia de mâine, o schemă de plimbat banul public între două localităţi vecine şi pretine, vorba lui nea Nicu. Tot mâine, în APH, developăm idila dintre Mircea Cosma, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova şi Adrian Semcu, vicele de la judeţ. Iubirea dintre cei doi, unul pesedist, iar altul liberal, s-a concretizat, de curând, în anularea unei licitaţii, chiar în ziua deschiderii ofertelor depuse de firme. Informaţii, în exclusivitate, numai în Actualitatea Prahoveană de mâine. Rămâneţi pe frecvenţă!

Actual

Portalul online inpolitics.ro a publicat, în exclusivitate, câteva informaţii interesante, cu iz monden, de la petrecerea organizată de parlamentarul Adrian Năstase, deputat de Mizil, ocazionată de aniversarea a 60 de ani de viaţă. Conform inpolitics.ro, fostul premier a tras, duminică seara, o petrecere de cinci stele, cu prilejul celei de a 60-a aniversări, la hotelul Intercontinental, printre invitaţi aflîndu-se oameni foarte apropiaţi fostului premier, dar, curios, aproape nici picior de pesedist. Ceea ce ar putea avea oarece semnificaţii. Să vedem, însă, în rîndurile de mai jos, cine sunt cei care au petrecut, în smoking şi rochii de seară, la petrecerea în cinstea unuia dintre greii politicii post-decembriste.



Inpolitics a aflat cu cine a petrecut Năstase una dintre cele mai importante zile de naştere din viaţa sa, aceea a deplinei maturităţi: împlinirea a 60 de ani. Spre deosebire de alţi ani, Năstase a ales să facă o recepţie mai degrabă restrînsă, la etajul 21 de la Inter, cu doar 60 de invitaţi, dar aleşi pe sprînceană. Fostul premier a evitat megalomania dovedită de Geoană, spre exemplu, la împlinirea a 50 de ani, cînd a făcut o paranghelie a la sultanul Bruneiului.

La hotelul Intercontinental, unde a avut loc petrecerea, cu două zile înaintea zilei efective de naştere a sărbătoritului, au fost nume grele, dar puţini pesedişti. Iar cei care au fost, nu prea au legătură cu actuala garnitură de conducere. Invitat de onoare a fost Ion Iliescu, la masa căruia au stat fostul pesedist Florin Georgescu, adjunctul lui Isărescu la BNR, fostul consilier prezidenţial Victor Opaschi şi, surprinzător oarecum, fostul ministru conservator al IMM-urilor, Silvia Ciornei, cu soţul.

La aceeaşi masă a mai stat şi Li Ming, consilier la ambasada chineză de la Bucureşti - un apropiat al lui Năstase. Din PSD au mai fost doar deputatul Eugen Bejinariu, fost ministru în cabinetul Năstase şi Mircea Cosma, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, organizaţie unde s-a transferat Adrian Năstase. Cosma a fost însoţit şi de fiul său, Vlad.

Tot din Prahova a venit Sebastian Ghiţă, patronul Asesoft. Sportul a fost reprezentat de însuşi Octavian Morariu, preşedintele Comitetului Internaţional Olimpic. Presa, de Cătălin Blebea, director la trustul lui Sorin Ovidiu Vîntu, de Octavian Andronic, Lucian Avramescu, analistul Dan Sultănescu şi de ziarista Anca Florea, de la Antena 3.

A fost şi directorul de cazări de la Rin Grand Hotel, Dragoş Strinu,  directorul Castel Film România, Vlad Păunescu, analistul Petru Berteanu, compozitorul Cornel Fugaru şi soţia sa, Mirela, membră în CA al Radiodifuziunii din partea PSD.

Rudele fostului premier prezente au fost familia Odobescu, formată din cumnata lui Năstase, Rodica, fost director general al Tarom şi soţul ei, Dan, preşedintele Unita Asigurări, dar şi superba nepoată de soră a politicianului, Anda Barb, cea despre care au fost rumori, cîndva, că ar fi avut o relaţie cu fiul lui Hrebenciuc, Andrei, exact cînd acesta era cuplat, oficial, cu Elena Băsescu.

Evident, tînăra a venit însoţită de părinţi, Dana şi Sorin Barb. A mai fost şi Viorel Păunescu, fostul-viitor patron al clubului Steaua, dacă e să dăm crezare ultimelor zvonuri, dar şi acţionar la hotelul unde avea loc recepţia. O prezenţă interesantă a fost Manuela Catrina, - fosta şefă de cabinet a Dorinei Mihăilescu, una dintre eminenţele cenuşii ale lui Năstase, cu ani în urmă -, al cărei nume a fost vehiculat în celebrul scandal al stenogramelor, din 2004, care a costat PSD cîteva procente bune în alegeri.

Din ”partea” justiţiei au participat maestrul Ion Cazacu, avocat al lui Năstase, dar şi al lui Hayssam, Marieta Anastasescu, mai celebră în postura de avocată a legendarei mătuşi Tamara şi eminentul jurist Ciprian Romiţan, specialist în drepturi intelectuale. A mai venit la Intercontinental fosta soţie a lui Cornel Nistorescu, am numit-o pe Monica, director de Relaţii Publice la PriceWaterhouseCoopers, Mihaela Nistorescu, fostă consilieră a lui Năstase în perioada cînd era premier şi Adriana Ciungan, fostă şefă de cabinet în aceeaşi perioadă şi pe care, la plecarea din guvern, a decorat-o cu Crucea Naţională Serviciu Credincios. Nu a lipsit, desigur, Remus Truică, mîna dreaptă a sărbătoritului din anii de glorie, şi nici George Potra, directorul fundaţiei ”Titulescu”, patronate de Năstase.

A fost pe acolo şi afaceristul Horia Constantinescu, nepotul fostului demnitar comunist Miron Constantinescu şi asociat al fiului lui Năstase la clubul de fiţe ”Marie Celeste”. În fine, a venit şi deputatul Damian Florea, un mare iubitor de artă, ca şi Năstase, şi preşedinte al Fundaţiei "Jean Louis Calderon".

Cîteva cuvinte despre soţia sărbătoritului, distinsa doamnă Dana Năstase, care, cu păriul auriu strîns în coadă, la spate, a strălucit printr-o elegantă rochie neagră de seară, semitransparentă în zona gîtului, o brăţară fină de aur la mîna dreaptă şi un lănţişor delicat, cîtuşi de puţin ostentativ.

Poate doar unicul inel de pe mîna stîngă - cu o droaie de pietricele preţioase chihlimbarii, atîrnînde, cum ar fi zis poetul -,  să fi făcut un pic notă discordantă, prin dimensiunile lui, dar acesta e trendul actual, ce să-i faci...

Pantofii negri, cu o porţiune, de asemenea, semitransparentă, cu vîrf ascuţit şi poşeta mignonă au completat ţinuta celei care a ratat la mustaţă să fie Prima Doamnă a Ţării, acum 6 ani. Cât despre liderul Consiliului Naţional al PSD, el, ca şi fiii săi, a purtat un super costum negru, care îi venea ca turnat, cu o cravată roşie dungată.

Sursa: inpolitics.ro

Actual

Pe 25 mai 2010 a apărut în „Actualitatea Prahoveană” articolul intitulat „Mânăriile unui primar cu banul public / Tun de 17.000.000.000 lei la Filipeştii de Pădure”, în care se arăta cum au fost transferate 17 miliarde de lei vechi, din bugetul local al comunei Filipeştii de Pădure, în contul clubului sportiv privat, „Asociaţia Fotbal Club Filipeştii de Pădure”, proprietatea unui grup de cinci persoane, dintre care doi sunt Morărescu Costel şi Surugiu Vasile Georgel, primarul şi viceprimarul comunei Filipeştii de Pădure.

În articol se prezenta cu amănunte concrete, cu trimiteri la articole de lege, povestea AFC Filipeştii de Pădure, demonstrându-se cum, în mod ilegal, 17 miliarde de lei vechi – bani publici, au fost cheltuiţi în interes propriu, tocmai de cei puşi să-i gestioneze.

Articolul APH a provocat istericalele primarului Costel de la Filipeştii de Pădure, care, după ce nu a înţeles de ce nu îi arestează nimeni pe nenorociţii care scriu asemenea lucruri despre personalitatea sa multilateral-dezvoltată, adică pe noi, s-a dus cu mucii în batistă pe la Ploieşti să se plângă. Mai mult, Morărescu a avut nişte întâniri cu reprezentanţi ai Gărzii Financiare, rugându-i, din câte ne-au şoptit sursele noastre din anturajul său, să ne ardă comisarii cu un control. Vă ţinem la curent cu evenimentele. Mai mult de-atât, mâine, în Actualitatea PH, revenim cu detalii despre camarila aflată în fruntea Filipeştilor de Pădure. DNA, ţineţi aproape!

Actual

Primăria Municipiului Ploieşti, în calitate de autoritate contractantă, a semnat, în data de 10 iunie 2010, în urma unei proceduri de achiziţie directă, un contract de prestări servicii cu Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti – Facultatea de Drumuri şi Căi Ferate – Laboratorul de Drumuri, având ca obiect „Servicii de probe şi analize de laborator pentru verificarea calităţii lucrărilor efectuate pe străzile din municipiul Ploieşti aflate în perioada de garanţie”. Cu alte cuvinte, lucrările de infrastructură realizate în ultimii ani în Ploieşti, care se vor dovedi a fi realizate prost, cu material mai puţin decât cantitatea prevăzută în stasul tehnic, vor trebui să fie remediate pe cheltuiala asfaltatorului care a greşit procedura tehnică.



Începând cu această săptămână vor demara acţiuni de prelevare carote pe 40 de artere de circulaţie din Municipiul Ploieşti. În urma verificărilor realizate de reprezentanţii primăriei, împreună cu cei ai Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti, se vor lua măsuri în ceea ce priveşte lucrările de proastă calitate realizate de asfaltatori în Ploieşti, în ultimii ani.

Termenul de executare a contractului de verificare a străzilor ploieştene este de două luni calendaristice, iar predarea rezultatului analizei se va face în  termen de 7 zile de la prelevarea carotei (în limita a 14 carote prelevate o dată).

Preţul stabilit pentru îndeplinirea acestor servicii este determinabil pe parcursul derulării contractului, în funcţie de numărul de străzi verificate. Astfel, preţul unitar/1 carotă de 5 cm media este de 672 lei, fără TVA, autoritatea contractantă urmând a se încadra în valoarea totală estimată de 58.800 lei fără TVA.

Reprezentanţii Direcţiei Tehnic, Investiţii vor verifica modul de prestare a serviciilor, recepţia finală fiind precedată de efectuarea, pe parcursul derulării serviciilor, de recepţii intermediare.

Străzile propuse pentru prelevări carote sunt: Pasaj DN 72, Malu Roşu (tronson Şoseaua vestului – Elena Doamna), Zidari, Tismana, Ion Neculce, Nicovalei, Depoului, Poieniţei, Pod Bucov, Pod Dragalina, Apelor, Rampa Pasaj Sud, Nămoloasa, Negurii, Gh. Gr. Cantacuzino, (tronson Apele Române – Podul Înalt), Gh. Doja (tronson intersecţia Piaţa Mihai Viteazul – str. Văleni), Republicii (tronson Piaţa Mihai Viteazul – Şoseaua Nordului), Găgeni (tronson Şoseaua Nordului cu str. Găgeni), Stejarului, Crăiţelor, Dumbrăveni, Buna Vestire, Mircea cel Bătrân, Theodor Aman, Aurel Vlaicu, Mărăşeşti (tronsonul UM – Şoseaua Vestului), Cosminele (tronson str. Mărăşeşti – Şoseaua Vestului, aliniament), Domnişori, Romană (tronson benzinărie – str. Gh. Doja), Sondelor, Rudului, Sinării (tronson str. Tismana – str. Zidari), Ana Lugojana, Şoseaua Vestului (tronson Gara de Vest – str. Cosminele), parcări Moldoveanu Marian, Mihai Bravu (tronson Cimitir – Centura de Est), Boldescu, Armaşi, Andrei Mureşanu (tronson str. C-tin Brezeanu – Şoseaua Nordului), Grădinari.

Actual

Gabriel Hodorog, directorul Finaţelor Publice Locale Ploieşti, a intrat val-vârtej în birou, azi dimineaţă, chemându-şi toţi şefii de birou aflaţi în subordine la raport. Hodorog a anunţat că îşi dă demisia din funcţia de şef al finanţelor locale. Motivaţia oficială va fi restructurarea unor posturi şi mişcarea de personal din Primăria Ploieşti. Însă, unul dintre motivele reale în urma cărora Hodorog s-a hotărât să plece reprezintă, din câte se pare, dezvăluirile din presa locală electronică legate de sumele primite de şefii finanţelor locale, în frunte cu directorul, sub formă de stimulente.

Pe fondul crizei economice actuale, Hodorog a reuşit să-şi enerveze subordonaţii plătiţi cu salariul minim pe economie, dar şi pe primarul Volosevici, când s-a aflat că, în luna decembrie a anului trecut,  şi-a acordat stimulente de peste 150 de milioane de lei vechi. Alături de acesta, şi soţia sa, angajată tot în instituţia în care Hodorog ocupa postul de director, a încasat, din postura de şefă de departament, stimulente care au atins valori apropiate de cele primite de soţul său. După dezvăluirile din ultimele două săptămâni ale colegilor noştri de la observatorul.ro, Hodorog părăseşte postul de şef al Serviciului de Finanţe Locale ale Municipiului Ploieşti. Sursele noastre din interiorul instituţiei dau ca sigură venirea, pe postul rămas vacant, a Simonei Dolniceanu, actuala şefă a Direcţiei de Patrimoniu din Primăria Ploieşti.

Actual

Guvernul condus de premierul Emil Boc a adoptat astăzi forma finală a celor două proiecte de lege asupra cărora îşi va angaja răspunderea în Parlament. Executivul a admis patru amendamente ale parlamentarilor la proiectul de lege privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar şi un amendament la proiectul de lege privind unele măsuri în domeniul pensiilor, a anunţat primul-ministru Emil Boc, citat de realitatea.net

"Am adoptat forma finală a proiectelor de lege asupra cărora Guvernul îşi va asuma răspunderea în Parlament. Primul proiect de lege se intitulează Lege privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar. În cadrul acestui proiect de lege au fost depuse 51 de amendamente de către parlamentari, au fost acceptate patru amendamente aparţinând PDL, UDMR şi grupului independenţilor", a declarat prim-ministrul Emil Boc la finalul şedinţei de Guvern.

Primul amendament precizează că pensia socială minimă nu scade sub 350 lei. Al doilea amendament se referă la faptul că în conţinutul legii existau două formulări, pe de-o parte "de la data intrării în vigoare a legii se plică reducerile de salarii şi pensii" pe de altă parte "de la 1 iunie". "Având în vedere că procedura asumării răspunderii a fost declanşată în luna mai, dar se va finaliza în iunie, am decis să acceptăm un amendament în care se precizează foarte clar pe tot parcursul legii că vom găsi formula de la data intrării în vigoare a prezentei legi se reduce cuantumul salariilor şi pensiilor", a mai spus Boc.

Emil Boc a mai anunţat că al treilea amendament admis precizează că salariile angajaţiilor cabinetelor parlamentare, plătite din sumele forfetare ale parlamentarilor, se reduc cu 25%, iar al patrulea se referă la veniturile membrilor Academiei de Ştiinţe Medicale care intră şi ele sub incidenţa legii pentru reducerea cu 25% "pentru egalitate de tratament", aceeaşi măsură aplicându-se şi membrilor Academiei Române, membrilor Academiei Oamenilor de Ştiinţă  şi membrilor Academiei de Ştiinţe Tehnice din România.

Al doilea proiect de lege emis de guvernul condus de Emil Boc vizează eliminarea privilegiilor şi a pensiilor speciale, eliminarea pensiilor de lux şi recalcularea pensiilor speciale. "Doar din recalcularea a 8.236 de pensii speciale, cu banii obţinuţi se vor putea plăţi într-o lună 60.000 de pensii medii din România, urmând ca după intrarea în vigoare a legii să se demareze procedura de recalculare a tuturor pensiilor speciale. Nu poţi să diminuezi cu 15% pensiile obişnuite şi să menţii în continuare pensiile de lux", a spus Emil Boc.

Singurul amendament admis la acest proiect de lege, a anunţat premierul, prevede că pensiile de invaliditate vor fi verificate într-un interval de un an şi nu de trei, aşa cum era iniţial în proiectul de lege. "Cei care au intrat pe uşa din dos în sistemul de pensii să fie trimişi la muncă", a completat premierul Emil Boc.

Joomla SEF URLs by Artio