Intro story: Se iau niște șmecheri deținători de putere și de relații. Se adaugă o axă de finanțare pentru apicultori de 40 de mii de euro neramburasabili pe cap de beneficiar. Se construiesc niște cutii goale de stupi, care sunt cărate după necessitate, să apară pe teren, la control. Se aprobă proiectele de către șmecherii de mai devreme, după care se virează banii europeni. Se împarte mălaiul cu așa-zișii apicultori. Mălaiul dispare, stupii nu există. Se autodenunță un tip în sediul DNA. Încep perchezițiile. Demarează un dosar penal pentru fraudă din fondurile europene. Se trimite în judecată. Cei cinstiți sunt puși, la grămadă, să returneze banii europeni, din cauza celor suspicionați de fraudă. Zero albine, zero stupi.

Personajele și acuzațiile

 

Pentru cine nu-l cunoaște, domnul Laurențiu Rebega este europarlamentar român. Înainte de a dobândi statutul de navetist și salariat la UE, domnul Rebega a ocupat funcția de vicepreședinte al CJ Prahova, de unde a rămas cu nenumărate amintiri frumoase din domeniul apiculturii. De această perioadă prolifică și-au amintit și procurorii DNA, care i-au instrumentat actualului europarlamentar un dosar penal pentru fraudarea fondurilor europene. Rebega a fost trimis în judecată, fiind acuzat că a făcut o serie de infracțiuni, după cum urmează:

- Folosirea cu rea-credinţă de documente false pentru obţinerea pe nedrept de fonduri europene

- Instigare la schimbarea fără drept a destinaţiei fondurilor europene

- Participaţie improprie la folosirea cu rea-credinţă de documente pentru obţinerea pe nedrept de fonduri europene

- Două infracţiuni de spălare de bani

- Două infracţiuni de efectuare de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia şi complicitate la folosirea cu rea-credinţă de documente false pentru obţinerea de fonduri europene.

Până la o hotărâre a instanțelor, rămân deocamdată acuzațiile procurorilor. Concret, Rebega este acuzat că a avut „un rol central” în mai multe cazuri de fraudare a proiectelor cu finanţare din fonduri europene destinate agriculturii şi educaţiei.

Alături de actualul europarlamentar, există o întreagă echipă de persoane trimise în judecată:

- CHIVU MARIAN CONSTANTIN, la data faptelor funcţionar public cu funcţii de conducere în cadrul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), pentru comiterea infracţiunii de complicitate la folosirea cu rea-credinţă de documente false pentru obţinerea pe nedrept de fonduri europene,

- COMĂNIŢĂ DUMITRU, la data faptelor manager al Grupului de Acţiune Locală Treimea Colinelor pentru comiterea infracţiunilor de complicitate la folosirea cu rea-credinţă de documente false pentru obţinerea de fonduri europene şi fals intelectual,

- MIHAI IULIAN, la data faptelor şef serviciu al Oficiului Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (OJFIR) Prahova, pentru comiterea infracţiunii de complicitate la folosirea cu rea-credinţă de documente false pentru obţinerea pe nedrept de fonduri europene,

- IACOB LELIOR, director al Agenţiei Naţionale de Zootehnie, pentru comiterea infracţiunii de neîndeplinire a obligaţiei de sesizare,

- POPA ROXANA GABRIELA, administrator de societate comercială, pentru comiterea infracţiunilor de participaţie improprie la folosirea cu rea-credinţă de documente pentru obţinerea de fonduri europene şi spălare de bani.

Acuzații grave: oamenii se plimbau cu niște cutii goale de stupi, ca să pozeze la controlul pentru finanțare europeană

Din rechizitoriu: Infracţiunile comise în legătură cu contractul de finanţare a unei stupine fictive prin Programul Instalarea Tânărului Fermier (Măsura 112) din 16.04.2014
În perioada noiembrie 2013 – aprilie 2014, având cadrul relaţional şi material necesar, inculpatul Rebega Laurenţiu Constantin a întreprins o serie de demersuri pentru fraudarea unei finanţări pentru un proiect agricol fictiv. Astfel, a determinat şi ajutat un fost subordonat să folosească înscrisuri false pe baza cărora, la data de 16 aprilie 2014, s-a încheiat un contract de finanţare a unei stupine (crescătorii de albine) fictive, pentru care s-au alocat 40.000 euro (din care 95% fonduri UE). Aceasta, în condiţiile în care Rebega Laurenţiu Constantin cunoştea că persoana respectivă nu îndeplinea condiţiile necesare pentru obţinerea finanţării europene.

În noiembrie 2013, Rebega Laurenţiu i-a solicitat lui Chivu Marian, din cadrul Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (O.J.P.D.R.P) Prahova, să faciliteze obţinerea finanţării pe numele fostului său subordonat Ionescu Mălăncuş Marius, prin îndrumarea şi punerea la dispoziţie a înscrisurilor şi stupilor necesari simulării funcţionării fermei apicole. De asemenea, Rebega Laurenţiu i-a solicitat lui Comăniţă Dumitru, manager al Grupului de Acţiune Locală Treimea Colinelor Brebu-Aluniş-Vărbilău, să selecteze cererea de finanţare care urma să fie întocmită de fostul său subordonat şi să îl ajute cu arendarea unei suprafeţe de teren în Brebu şi amplasarea cutiilor goale de stupi, în vederea simulării exploataţiei apicole.

La data de 30 noiembrie 2013, Rebega Laurenţiu împreună Ionescu Mălăncuş Marius (presupusul apicultor), prezentând o factură falsă privind cumpărarea a 175 de familii de albine cu preţul de 48.125 lei, a preluat şi transportat de la un apicultor din Măneciu aproximativ 130 de cutii goale de stupi, pe care le-a amplasat pe terenul arendat pentru ferma apicolă fictivă din Brebu.

După controlul din data de 10 februarie 2014, Rebega Laurenţiu l-a determinat pe inculpatul Iacob Lelior, şef al Centrului Tehnic de Zootehnie Prahova, să îşi exercite necorespunzător atribuţiile de control cu ocazia constatării că, în stupina presupusului apicultor Ionescu Mălăncuş Marius din Brebu Mânăstirei, nu existau albine şi să permită acordarea numerelor de înregistrare a stupilor.

Prin contractul de comodat din 18.03.2014, în vederea înregistrării în Registrul Comerţului a persoanei fizice autorizate Ionescu Mălăncuş Marius, Rebega Laurenţiu a pus la dispoziţie gratuit casa de vacanţă proprietate personală din Brebu şi i-a solicitat unui intermediar să efectueze formalităţile necesare la Oficiul Registrul Comerţului Prahova pentru înregistrarea în data de 21 martie 2014 a respectivului PFA.

În perioada aprilie-august 2014, inculpatul Rebega Laurenţiu l-a determinat prin dispoziţii repetate pe Ionescu Mălăncuş Marius să schimbe ilicit destinaţia sumei de 97.128 lei din fondurile europene nerambursabile virate în data de 02 mai 2014 în contul P.F.A. astfel:

- în perioada 02-25 mai 2014, i-a solicitat în mod repetat să retragă din contul P.F.A. şi să îi remită suma totală de 83.000 de lei, pe care Rebega Laurenţiu a folosit-o pentru finanţarea campaniei pentru alegerile europarlamentare din 25 mai 2014;

- în zilele de 15 şi 18 iulie 2014, prin intermediar, respectiv personal, a retras din contul P.F.A., folosind cardul remis de deţinătorul scriptic al PFA - presupusul apicultor, 10.000 de lei, respectiv 4.000 de lei;

- în data de 26 august 2014, i-a cerut lui Ionescu Mălăncuş Marius să îi achite cu cardul P.F.A. o factură de telecomunicaţii în valoare de 128 de lei pentru un imobil pe care îl deţinea în Bucureşti.

În zilele de 13.01.2015, 16.01.2015 şi 23.04.2015, în scopul obţinerii celei de-a doua tranşe de finanţare în valoare de 16.000 de euro şi pentru a evita descoperirea fraudei, Rebega Laurenţiu i-a remis presupusului apicultor, prin intermediar şi personal, suma totală de 17.000 de euro, pentru a-i returna în contul P.F.A.

Inculpaţii IONESCU MĂLĂNCUŞ MARIUS, ANTONIE VASILE, CHIVU CRISTINA şi MIHAI ION au încheiat acorduri ca urmare a recunoaşterii vinovăţiei.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi Agenţia Pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale s-au constituit părţi civile. În cauză a fost instituit sechestrul asigurător şi s-a propus instanţei menţinerea măsurii asupra bunurilor lui Laurenţiu Rebega până la concurenţa sumei de 144.367 lei (reprezentând cumulul sumelor dobândite prin infracţiunile descrise la punctele 2 şi 3) şi asupra bunurilor Roxanei Popapână la concurenţa sumei de 68.448 lei. Prejudiciul produs prin fapta descrisă la punctul 1 a fost recuperat integral. Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Cum a ajuns Rebega să fie denunțat: „Am fraudat fonduri europene și vreau să mă detonez”

Surse APH explică faptele din spatele poveștii care s-a concretizat în trimiterea în judecată a fostului vice de la CJ Prahova, actual europarlamentar. Într-o zi, pe ușa Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), intră Ionescu Mălăncuș Marius, domnul cu stupii falși.

Omul deschide gura pe hol și se prezintă cu următoarele propoziții pe care le cităm, cu aproximație, așa cum își amintesc martorii prezenți în birou: „Bună ziua, mă numesc Mălăncuș și am fraudat fonduri europene și vreau să mă detonez”. Stupoare totală! Unul dintre functionari s-a dezmeticit mai repede și l-a trimis pe Mălăncuș la etaj, unde exista biroul din AFIR care se ocupă cu fraudele.

Scena se repetă și la etaj: „Bună ziua, am fraudat fonduri europene și vreau să mă detonez”. După ce și-a închis gura puțin căscată, funcționarul de la etaj a crezut că are de-a face cu o persoană tulburată psihic, motiv pentru care i-a replicat lui Mălăncuș:

„Păi mergeți puțin mai încolo pe stradă, că găsiți sediul DNA”. Mălăncuș a mulțumit, a ieșit din AFIR și s-a prezentat fix la DNA, unde pe hol a repetat povestea: „Bună ziua, vreau să mă detonez, că am fraudat niște fonduri europene”. Procurorul a belit ochii la Mălăncuș, după care s-a pus pe treabă. Treaba s-a concretizat rapid în dosarul penal pe numele lui Rebega și a altor functionari, printre care și șeful AFIR, domnul Chivu, trimis în judecată în speță. Apropo, domnul Chivu ocupă în continuare funcția de șef la AFIR. Revenind la agenție, funcționarii care îl trimiseseră pe Mălăncuș la DNA, considerându-l tulburat psihic s-au convins că omul chiar s-a detonat. Într-o zi, sediul s-a umplut de procurori DNA și judiciariști care au cerut toate dosarele cu fonduri europene ale instituției.

Percheziția de la domiciliul șefului AFIR, Constantin Chivu, a constat într-o mare surpriză. Potrivit surselor Actualitatea Prahoveană, procurorii au descoperit saci întregi cu dosare și documente ale multor firme și pfa-uri care urmau să depună cereri de finanțare exact la instituția unde era Chivu șef. Chivu ar fi replicat că AFIR urmează să își mute birourile, de-asta erau sacii cu documente acasă la el.

Nici sediul AFIR nu este urât. Clădirea îi aparține domnului Mircea Labă (IPIP), iar AFIR plătește chirie constând în modica sumă de 8000 de euro lunar. Sigur, AFIR a avut sediul în altă parte, unde plătea chirie zero, însă direcțiunea a dorit mutarea în chirie, în imobilul domnului Labă, pe care îl felicităm pentru norocul de a avea asemenea chiriaș generos.

Revenind la albinele ghinioniste și la faptele de care sunt acuzați protagoniștii, circuitul era repetitive, existând bănuieli că există mult mai multe cazuri decât cele descoperite prin denunțul lui Mălăncuș: așadar, pe scurt – niște băieți cu putere și relații găseau câțiva cetățeni care doreau fonduri europene pentru apicultură, le făceau dosarele, le aprobau, îi consiliau, le plimbau niște cutii goale de stupi care să fie pozate la controlul din teren, după care se virau 40 de mii de euro în contul apicultorilor. Din care, se dădea partea. Din nefericire, veștile proaste continua: unul a fost nemulțumit de cuantumul șpăgii și s-a „detonat” – ghinion Rebega. Și doi – apicultorii de bună credință care au accesat cinstit fonduri sunt puți să dea banii înapoi, măsura de finanțare fiind suspendată din cauza potlogăriilor. Adio, albine, adio, fonduri!

Notă de final: Aceasta este doar una dintre miile de povești din România cu fonduri europene asupra cărora planează suspiciuni de furt. Până la un verdict final, personajele amintite sunt nevinovate, desigur. Rămâne ca instanța să își spună ultimul cuvânt. Că albinele nu pot vorbi, din păcate. Sursa: punctulpeignat.ro Foto credit: Facebook/Laurentiu Rebega

Joomla SEF URLs by Artio