Legea privind Codul administrativ este neconstituţională în ansamblul său, o decizie luată marți de CCR, dar anticipată și argumentată încă din luna septembrie de conf. univ. dr. Mihai Apostolache.

Surse citate de Agerpres au declarat, marți, că legea Codului administrativ este neconstituţională în ansamblul său, considerându-se că acest act normativ a fost adoptat fără avizul Consiliului Economic şi Social, fiind încălcat şi principiul bicameralismului.

Într-o amplă analiză, publicată și de Actualitatea Prahoveană, în cursul lunii septembrie, conf. univ. dr. Mihai Apostolache enunța această variantă ca una posibilă, evidențiind, însă, și alte aspectele de neconstituționalitate la care făcuse referire și  imediat după adoptarea Codului administrativ (VEZI DETALII).

"Constatarea neconstituționalității situațiilor amintite va face ca legea să fie retrimisă la Parlament pentru ca autoritatea legiuitoare a țării să pună de acord prevederile neconstituționale cu decizia Curții Constituționale.  În afara acestei posibilități, Curtea Constituțională poate declara neconstituțional actul normativ în ansamblul său. Într-un astfel de caz, legea nu se mai întoarce pentru reexaminare la Parlament, ea își încetează parcursul legislativ, fiind nevoie de o nouă propunere legislativă care să trateze problematica respectivă. Având în vedere faptul că sesizarea Președintelui României aduce în atenție încălcarea procedurii de convocare a Camerelor, încălcarea procedurii de adoptare a legii (dezbaterea și adoptarea în prima Cameră sesizată după depășirea termenului constituțional, încălcarea principiului bicameralismului, încălcarea competenței Camerelor etc.), dar și încălcarea principiului legalității în componenta sa referitoare la calitatea legii, sens în care Curtea Constituțională a dezvoltat o bogată jurisprudență, este posibil ca instanța de contencios constituțional să declare Codul Administrativ neconstituțional în ansamblul său", anticipa, atunci, conf. univ. dr. Mihai Apostolache.

Pe 31 iulie, preşedintele Klaus Iohannis a trimis la CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra Codului administrativ, reamintește Agerpres. Şeful statului susţinea că acest act normativ a fost adoptat de Camera Deputaţilor în cadrul unei sesiuni extraordinare neconstituţional întrunită, cele două Camere ale Parlamentului comportându-se ca şi cum Senatul ar fi avut doar o competenţă de prim for legislativ, iar Camera decizională - Camera Deputaţilor - ca şi cum ar fi avut deplină competenţă decizională pentru toate materiile reglementate. Iohannis invoca în cazul acestei legi şi încălcarea principiului bicameralismului, dar și că dispoziţiile referitoare la obligaţia autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale, precum şi a personalului din cadrul acestora de a pune în aplicare programul de guvernare aprobat de Parlament sunt neclare şi critica faptul că prin acest act normativ a fost eliminat un criteriu de integritate pentru cei care pot fi membri ai Guvernului - cel referitor la cazurile de incompatibilitate.

Preşedintele mai atrăgea atenţia, între altele, că nu există un raport de subordonare ierarhică între miniştri şi prim-ministru, punctează Agerpres. Klaus Iohannis considera că încalcă Legea fundamentală şi prevederea privind asigurarea folosirii limbii minorităţilor naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând acestora nu ating ponderea, întrucât nu se mai are în vedere criteriul constituţional al "ponderii semnificative".

PNL şi USR au depus, la rândul lor, sesizări pe aceeaşi lege, arătând că pensiile speciale pentru aleşii locali introduse prin Codul administrativ încalcă principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii. Semnatarii atrăgeau atenția și asupra faptului că legea va permite numiri politice în cele mai importante poziţii ocupate în prezent de înalţi funcţionari publici, ceea ce încalcă obligaţiile de profesionalizare a administraţiei publice pe care România şi le-a asumat înainte de aderarea la Uniunea Europeană.

Joomla SEF URLs by Artio