Legea privind Codul Administrativ al României a fost declarată neconstituțională la sfârșitul anului trecut, iar decizia Curții Constituționale a fost publicată în Monitorul Oficial al României în luna martie a acestui an. Curtea Constituțională a constatat că a fost încălcată procedura de adoptare a legii și, prin urmare, Codul Administrativ a fost declarat neconstituțional în integralitatea sa. Guvernul României a pornit procedura de adoptare a Codului Administrativ prin ordonanță de urgență. Conf. dr. univ. Mihai Apostolache explică, în acest context, de ce "nu este normal ca o operă legislativă de o asemenea complexitate să fie adoptată prin ordonanță de urgență".

"Invocând faptul că actul normativ în discuție nu a fost declarat neconstituțional pe conținut, ci pe procedură, Guvernul, care este oglinda majorității parlamentare, consideră firesc ca normele cuprinse în legea declarată neconstituțională să fie transferate în textul unei ordonanțe de urgență, în care să mai strecoare și anumite solicitări venite recent din teritoriu, în special de la aleșii locali ai actualei puteri.

De ce este imorală și neconstituțională, în egală masură, această intenție a Guvernului României?

  1. Intervenția Guvernului în plan legislativ prin ordonanță de urgență se impune atunci când se ivește o situație extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, executivul având obligația de a motiva urgența adoptării acestui act normativ. Curtea Constituțională a României a dezvoltat o bogată jurisprudență în acest sens, în care subliniază faptul că Guvernul poate adopta o ordonanță de urgență dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiții: - existența unei situații extraordinare; - reglementarea situației extraordinare să nu poată fi amânată; - urgența să fie motivată în cuprinsul ordonanței. Ori, în situația de față, nu se justifică adoptarea codului administrativ prin ordonanță de urgență pentru că nu sunt întrunite condițiile statuate de Curtea Constituțională în jurisprudența sa. Acordarea de pensii speciale pentru primari sau pentru președinții consiliilor județene, de exemplu, nu reprezintă o urgență care trebuie reglementată de Guvern. Cum nici accelerarea procesului de politizare a funcției publice sau excluderea opoziției de la deciziile administrative privind patrimoniul comunităților locale nu reprezintă o urgență. Din contră, sunt soluții legislative care vor afecta serios sistemul administrativ românesc și încrederea cetățeanului în calitatea serviciului public.
  2. Prin adoptarea codului administrativ prin ordonanță de urgență se încalcă și dispozițiile constituționale cuprinse în art. 115 alin. 6, în sensul că prin anumite norme cuprinse în acest cod se afectează regimul instituțiilor fundamentale ale statului.
  3. După cum aprecia și Curtea Constituțională în Decizia nr. 421 din 9 mai 2007, «urgenţa reglementării nu echivalează cu existenţa situaţiei extraordinare, reglementarea operativă putându‑se realiza şi pe calea procedurii obişnuite de legiferare». Prin urmare, dacă majoritatea parlamentară, care susține actualul Guvern, dorește să fie adoptat Codul Administrativ al României, are posibilitatea să inițieze o propunere legislativă, propunere care să fie dezbătută și adoptată în procedură de urgență în Parlament. În acest fel își corectează conduita neconstituțională anterioară care a condus la declararea neconstituționalității în ansamblu a legii privind codul administrativ și respectă și Decizia Curții Constituționale nr. 681 din 6 noiembrie 2018. Incapacitatea majorității parlamentare de a respecta regulile procedurii de adoptare a unei legi nu poate constitui motiv de reglementare într-un domeniu prin ordonanță de urgență.
  4. Este inadmisibil ca Guvernul să intervină în plan legislativ prin ordonanță de urgență pentru a oferi anumite privilegii unei anumite categorii de aleși locali, dar să nu intervină atunci când dreptul de vot al cetățenilor români nu a putut fi exercitat.
  5. Insistând pe acordarea unei pensii speciale primarilor și președinților consiliilor județene prin intermediul codului administrativ al României, actuala putere compromite demersul justificat, de altfel, de sistematizare a legislației privind administrația publică și ignoră deciziile anterioare ale Curții Constituționale, în care se arată foarte clar că nu pot fi acordate pensii speciale doar unei anumite categorii de aleși locali. Totodată, actualii guvernanți demonstrează faptul că nu au înțeles nimic din rezultatul alegerilor din 26 mai 2019. Nu în ultimul rând, pentru primari și președinții consiliilor județene acest «cadou» pregătit de Guvern se va transforma, dacă va deveni realitate, într-o piatră de moară, pentru că oamenii nu acceptă noi privilegii pentru aleșii lor și îi vor sancționa la alegerile locale din vara anului viitor".

Conf. univ. dr. Mihai Apostolache

Joomla SEF URLs by Artio