mihai apostolache3Pe ordinea de zi a şedinţei Curţii Constituţionale de joi, 20 septembrie, figurează Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind Codul administrativ al României formulată de 50 de deputaţi (PNL, USR şi PMP, dar şi 6 deputaţi neafiliaţi) şi Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind Codul administrativ al României formulată de Preşedintele României. Conf. univ. dr. Mihai Apostolache apreciază că actul normativ nu va trece testul constituţionalităţii, aducând o serie întreagă de argumente care susţin această previziune.

 

Așa cum am subliniat imediat după adoptarea Legii privind Codul Administrativ al României de către Parlament, actul normativ cuprinde soluții legislative neconstituționale, care vor determina Curtea Constituțională să declare neconstituționalitatea sa.

Aspectele de neconstituționalitate pe care le-am evidențiat, imediat după adoptarea Codului Administrativ, sunt următoarele:

1.Dispozițiile președintelui Consiliului Județean nu sunt supuse controlului de legalitate exercitat de prefect. Potrivit art. 200. - Verificarea legalității actelor administrative, "dispozițiile primarului, hotărârile consiliului local și hotărârile consiliului județean sunt supuse controlului de legalitate exercitat de prefect". Ori, potrivit art. 196 alin.1, lit. b) din Cod, președintele consiliului județean emite, la rândul său, dispoziții, acte administrative care trebuie supuse controlului de legalitate exercitat de prefect.

2.Reconstituirea consiliilor locale și județene după ce acestea au fost dizolvate reprezintă o soluție legislativă care încălcă textul constituțional, deoarece un organism administrativ care și-a încetat existența nu se poate reconstitui din supleanți. Singura modalitate de înființare a unui consiliu local sau județean este alegerea. Constituția României în art. 121 și 122 vorbește de consiliul local ales și consiliul județean ales.

3.Politizarea administrației prin transformarea unor posturi din funcții apolitice în funcții politice și schimbarea fundamentală a statutului funcționarului public încălcă standardele cuprinse în Carta europeană a autonomiei locale. Potrivit art. 6 alin. 2 din documentul internațional, ratificat de România și devenit parte a dreptului intern, "statutul personalului autorităților administrației publice locale trebuie să permită recrutarea de calitate, fondată pe principii de merit și de competență ".

4.Amputarea atribuțiilor Agenției Naționale a Funcționarilor Publici și transformarea acesteia într-o instituție de decor. Dintr-o instituție - garanție a funcției publice și funcționarului public devine o instituție lipsită de importanță. ANFP nu mai poate avea calitate procesuală activă și posibilitatea de a sesiza instanța de contencios administrativ dacă constată că autoritățile sau instituțiile publice încalcă legislația privind funcția publică și funcționarul public.

5.Unul din principiile cuprinse în Cod este reprezentat de principiul punerii în aplicare a programului de guvernare. Ori, în programul de guvernare se vorbește despre profesionalizarea administrației publice, nicidecum de politizarea acesteia. Politizarea funcțiilor publice conduce implicit la încălcarea programului de guvernare.

6.Dispozițiile legale privind pensiile speciale pentru anumiți aleși locali încălcă decizii ale Curții Constituționale (ex. Decizia nr.22/2016);

7.Extinderea nepermisă a subiectelor de drept în relație cu care cetățenii aparținând minorităților naționale pot folosi și limba maternă. Constituția României, prin art. 120 alin.2, conferă dreptul cetățenilor aparținând minorităților naționale de a folosi limba maternă în relație cu autoritățile administrației publice locale și cu serviciile publice deconcentrate. Codul Administrativ extinde sfera acestor subiecte, incluzând și instituțiile subordonate autorităților publice locale, organismele prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean și prefecturile, situație care conduce la încălcarea textului constituțional.

8.Lărgirea sferei subiectelor de drept în relație cu care se poate folosi limba maternă a unei minorități naționale instituie obligația personalului din cadrul acelor subiecte de drept, cu excepția prefecturii care nu este subiect de drept, fiind calificată ca sediu al instituției prefectului, de a cunoaște și limba minorității respective. Un drept instituit generează o obligație corelativă.

9.Instituirea unei excepții de la regula potrivit căreia cetățenii minorităților naționale pot folosi limba maternă în relația cu subiectele de drept reglementate numai dacă au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor unei localități, excepție care permite folosirea limbii materne chiar dacă această pondere nu este atinsă, golește de conținut regula și afectează normele constituționale cuprinse în art.120 alin.2 din Constituție.

10.Eliminarea avizului de legalitate al secretarului din cuprinsul dispozițiilor referitoare la hotărârile consiliului local, dar păstrarea în cuprinsul dispozițiilor privitoare la atribuțiile secretarului a atributului de a aviza de legalitate hotărârile consiliului local, evidențiază o necorelate legislativă menită să afecteze calitatea legii.

Constatarea neconstituționalității situațiilor amintite va face ca legea să fie retrimisă la Parlament pentru ca autoritatea legiuitoare a țării să pună de acord prevederile neconstituționale cu decizia Curții Constituționale.

În afara acestei posibilități, Curtea Constituțională poate declara neconstituțional actul normativ în ansamblul său. Într-un astfel de caz, legea nu se mai întoarce pentru reexaminare la Parlament, ea își încetează parcursul legislativ, fiind nevoie de o nouă propunere legislativă care să trateze problematica respectivă.

Având în vedere faptul că sesizarea Președintelui României aduce în atenție încălcarea procedurii de convocare a Camerelor, încălcarea procedurii de adoptare a legii (dezbaterea și adoptarea în prima Cameră sesizată după depășirea termenului constituțional, încălcarea principiului bicameralismului, încălcarea competenței Camerelor etc.), dar și încălcarea principiului legalității în componenta sa referitoare la calitatea legii, sens în care Curtea Constituțională a dezvoltat o bogată jurisprudență, este posibil ca instanța de contencios constituțional să declare Codul Administrativ neconstituțional în ansamblul său.

Update - Curtea Constituţională a României a amânat, joi, pentru 16 octombrie discutarea sesizărilor PNL, USR şi pe cea a preşedintelui Klaus Iohannis privind Codul administrativ.

Sursa: observatorulph.ro

Joomla SEF URLs by Artio