Președintele României, Klaus Iohannis, a trimis Curții Constituționale, la finalul săptămânii trecute, vineri, o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali. Practic, prin actul normativ, parlamentarii încearcă să aducă o nouă modificare procedurii de validare a consilierilor locali și județeni. Sesizarea înaintată de președinte și modificările votate la legile amintite au fost analizate de directorul Centrului de Studii și Cercetări Juridice și Socio-Administrative din cadrul UPG Ploiești, conf. univ. Mihai Cristian Apostolache.

 

Legea adoptată recent de Parlamentul României și atacată de Președintele României la Curtea Constituțională modifică și completează Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale și Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali. Președintele României apreciază că legea menționată contravine normelor și principiilor constituționale și încalcă prevederile art. 1 alin. (3) și (5), ale art. 16 alin. (1) și (2), ale art. 121 alin. (1) și (2), precum și pe cele ale art. 122 alin. (2) din Constituție.

Prin acest demers legislativ, parlamentarii au urmărit să schimbe, în primul rând, procedura de validare a mandatelor consilierilor locali/județeni, în sensul ca această operațiune să se realizeze de către instanță (judecătoria, în cazul consilierilor locali; tribunalul, în cazul consilierilor județeni) și nu de către consiliul local/județean. În afara acestei soluții legislative, prin legea adoptată sunt definiți noi termeni; se modifică cazurile de încetare de drept a mandatului consilierului local/județean și procedura de încetare de drept a mandatului; se elimină cazurile de încetare de drept a mandatului președintelui consiliului județean; se modifică procedura de încetare a mandatului primarului ca urmare a demisiei acestuia; se elimină instituția juridică a declarării vacanței mandatului de consilier local/județean ca urmare a constatării unui caz de încetare înainte de termen a mandatului; se elimină posibilitatea partidului politic sau a organizației cetățenilor aparținând minorităților naționale pe a cărui/cărei listă a fost ales consilierul în cauză de a solicita încetarea de drept a mandatului respectivului ales local în situația pierderii de către acesta a calității de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale pe a cărui/cărei listă a fost ales.

Dacă în opinia inițiatorilor acest demers legislativ pare unul firesc, rezultat din dorința de a îndrepta neajunsurile din practica administrativă referitoare la validarea aleșilor locali sau la desfășurarea ședințelor consiliilor locale/județene, analiza atentă a textului de lege evidențiază multiple încălcări ale dispozițiilor constituționale.

 Este și motivul pentru care Președintele României a sesizat Curtea Constituțională cu obiecție de neconstituționalitate. Actul normativ în discuție generează lipsă de coerență, claritate și previzibilitate, fiind de natură să înfrângă principiul securității juridice, sub aspectul componentei sale referitoare la claritatea și previzibilitatea legii. În susținerea afirmației noastre, aducem trei exemple din cuprinsul actului normativ considerat neconstituțional.

Articolul 32 din legea administrației publice locale reglementează jurământul pe care trebuie să îl depună consilierii locali validați. În forma modificată, articolul 32 are următoarea formulare: “În ședința de constituire a consiliului, consilierii locali depun următorul jurământ...” Formularea articolului 32 din legea în vigoare are următorul conținut: “Consilierii locali ale căror mandate au fost validate depun în fața consiliului local următorul jurământ…”. Ce este în neregulă aici? În primul rând, nu se specifică despre ce consiliu este vorba. După cum se poate observa, în formularea din varianta în vigoare se reglementează expres „consiliul local”, în timp ce în formularea modificată se operează cu termenul “consiliul”, care poate fi orice fel de consiliu (consiliu științific, consiliu de onoare, consiliu de administrație etc.). Ori, într-o astfel de situație, formularea trebuie să fie precisă pentru a nu da naștere la interpretări. În al doilea rând, textul modificat limitează depunerea jurământului de către consilierul local la ședința de constituire a consiliului local. Însă o persoană poate să depună jurământul și într-o altă ședință, nu doar în ședința de constituire a consiliului local, în situația în care a lipsit de la ședința de constituire și s-a încadrat în excepțiile reglementate. Totodată, pe parcursul exercitării mandatului consiliului local, se vacantează anumite locuri de consilieri locali, care trebuie completate cu supleanți. Supleanții nu pot depune jurământul în ședința de constituire, pentru că ei intră în mandat după ce se constituie consiliul local. În al treilea rând, în timp ce textul în vigoare condiționează depunerea jurământului de validarea mandatului, textul modificat permite și consilierilor locali nevalidați să depună jurământul, fapt care nu poate fi admis.

Articolul 10 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali cuprinde aspecte procedurale referitoare la încetarea mandatului consilierului local/județean ca urmare a demisiei. În prezent, în situația în care un consilier local demisionează, acesta trebuie să anunțe în scris președintele de ședință a consiliului local, iar acesta, luând act de respectiva manifestare de voință, propune consiliului local adoptarea unei hotărâri prin care se ia act de demisie și se declară locul vacant.

În forma modificată a articolului 10, consiliul local nu mai trebuie să adopte o hotărâre prin care să se ia act de demisia consilierului local și să se declare locul vacant, ci președintele de ședință urmează să ia act de această demisie, care se consemnează în procesul-verbal al ședinței de consiliu, după care primarul înaintează instanței competente solicitarea pentru validarea altui consilier.

Ce probleme intervin în acest caz? În primul rând, prin modificarea articolul 10 este eliminată etapa declarării locului vacant. Între constatarea demisiei unui consilier local și operațiunea de validare a mandatului altui consilier local intervine și operațiunea de declarare a locului vacant.

Ori, această operațiune reglementată în forma în vigoare a legii, nu se mai regăsește în forma modificată. În al doilea rând, atât timp cât subiectul de drept care ia act de demisia consilierului local este președintele de ședință a consiliului local și nu primarul, președintele de ședință trebuie să înainteze solicitarea pentru validarea supleantului. În al treilea rând, din modul în care este formulată norma, nu se înțelege dacă solicitarea pentru validarea mandatului o formulează primarul sau partidul pe lista căruia a candidat consilierul demisionar.

Totodată, prin folosirea sintagmei “altui consilier” se poate înțelege că nu este obligatoriu să se solicite instanței validarea mandatului supleantului care figurează pe lista partidului din care face parte consilierului demisionar, ci a oricărui supleant din listă sau chiar și din lista altui partid.

Articolul 18 din Legea nr. 393/2004, care se referă la exercitarea mandatului de către președintele consiliului județean, vicepreședinții consiliului județean și viceprimari, a fost completat prin legea adoptată recent de Parlament cu următorul alineat: “Viceprimarii, președinții de consilii județene și vicepreședinții consiliilor județene sunt în același timp și consilieri.”

Din dorința de a întări faptul că cele trei subiecte de drept (președintele consiliului județean, vicepreședinții consiliului județean și viceprimarul) își păstrează și calitatea de consilieri județeni, respectiv de consilier local, în cazul viceprimarului, legiuitorul a generat o mai mare confuzie.

Afirmăm acest lucru deoarece, în forma completată a articolului, se operează cu noțiunea generală de “consilieri”, nu cu cea de “consilier local”/”consilier județean”, lăsând să se înțeleagă faptul că viceprimarii pot fi și consilieri locali și județeni, la fel și președintele și vicepreședinții consiliului județean.

Cuprinsul sesizării formulate de președintele Klaus Iohannis și adresate Curții Constituționale poate fi consultat AICI.

Joomla SEF URLs by Artio