Administraţie

Administraţie

prefectura_prahova_cjPatru firme se „luptă” pentru obţinerea contractului de salubritate la Ploieşti, contract care valorează câteva zeci de miliarde de lei vechi pe lună. Astăzi au fost deschise ofertele firmelor interesate de preluarea contractelor de salubritate la Ploieşti.

Firmele
care au depus oferte sunt: actualul operator de salubritate Rosal, fostul operator de salubritate, Veolia, transformată între timp în Vitalia Servicii pentru Mediu, operatorul de salubritate Romprest şi Polaris. Primăria va încheia contracte cu operatori de salubritate care vor asigura serviciile de curăţenie şi colectare a gunoiului pe două zone.

Vitalia Servicii pentru Mediu a depus oferte în asociere cu alte companii de profil. Astfel, dacă va câştiga contractul, pentru zona A, Vitalia va lucra împreună cu Floricon, firma care asigură serviciile de salubritate în Câmpina, în vreme ce pentru zona B Vitalia a depus o ofertă în asociere cu SSB.

Cei patru ofertanţi şi-au propus să facă şi investiţii la Ploieşti în următorii cinci ani. Conform ofertei depuse, Vitalia Servicii pentru Mediu îşi propune investiţii în valoare de peste 18 milioane de lei pentru fiecare zonă. Rosal a propus investiţii de aproximativ 9 milioane de lei în fiecare dintre cele două zone, oferta Romprest include investiţii în valoare de 4,4 milioane de lei pe zonă, în timp ce Polaris este dispusă să investească cel mai puţin, respectiv 1,2 milioane lei pe zonă.

În ceea ce priveşte tarifele percepute populaţiei, acestea sunt sensibil diferite, în funcţie de operator, dar şi în funcţie de tipul de colectare, în sensul în care colectarea selectivă este mai ieftină decât cea a gunoiului nesortat.

După deschiderea ofertelor, care a avut loc astăzi, urmează etapa de evaluare a ofertelor, în care se va ţine cont de valoarea investiţiilor pe care şi le propun firmele, de tariful perceput populaţiei, primăriei şi agenţilor economici şi de redevenţa pe care operatorii sunt dispuşi să o achite către primărie din venitul lor anual. (Daciana Ilie)

Administraţie

asfaltBiroul de presă al Primăriei Municipiului Ploieşti anunţă, astăzi, începerea lucrărilor de reparaţii în centrul municipiului Ploieşti, pe strada Vasile Milea, lucrările urmând să se încheie în doar trei zile.

Totodată, primăria anunţă că, în această lună, se vor derula lucrări  de reparaţii curente şi întreţinere pe zece străzi din municipiul Ploieşti.

Iată lista străzilor pe care se vor desfăşura lucrările şi termenele de execuţie, conform contractului nr. 1645/24.01.2011 încheiat cu firma câştigătoare a licitaţiei,  SC CAST SRL.

Nr. Crt.

Strada

Dată

începere

Dată

finalizare

1.

Basarabilor

04.04.2011

05.04.2011

2.

Flamurei

04.04.2011

05.04.2011

3.

Vasile Milea

05.04.2011

07.04.2011

4.

Ştefan Greceanu

08.04.2011

08.04.2011

5.

I.Th. Grigore

09.04.2011

11.04.2011

6.

Brumărelelor

11.04.2011

12.04.2011

7.

Aleea Găgeni

13.04.2011

14.04.2011

8.

Cibinului

15.04.2011

16.04.2011

9.

Trotuş

20.04.2011

20.04.2011

10.

Arhip Nicolae

21.04.2011

21.04.2011


Primăria Ploieşti anunţă cetăţenii locatari din zonele arondate şantierelor în lucru că orice problemă aparută în perioada desfăşurării lucrărilor poate fi semnalată la numerele de telefon 0244 595063 - Dispecerat Primăria Ploieşti, 0721 624 604 – Liviu Gheorghiu, şef Serviciu Căi Rutiere şi Reţele Edilitare şi 0753 099 773 – Teodora Marin, director Direcţia Tehnic – Investiţii.

Administraţie

spitalulLuni, 2 aprilie, a fost ultima zi în care medicii şi asistenţii de la Centrul de Sănătate Urlaţi au mers la serviciu pentru a acorda îngrijiri pacienţilor. După o zi de rezistenţă în faţa deciziei Guvernului de a închide spitalul din Urlaţi, conducerea acestei unităţi sanitare a început, sâmbătă, externarea celor peste 70 de pacienţi care vineri erau internaţi în acest spital. Ultimii opt pacienţi au fost trimişi astăzi acasă.

Managerul spitalului şi autoritatea locală, care are în administrare Centrul de Sănătate Urlaţi, au decis să îi externeze pe pacienţi după ce vineri Guvernul a anunţat că spitalele trecute pe celebra listă care face parte din programul naţional de dezvoltare a reţelei de cămine de bătrâni nu vor mai putea încheia contracte cu Casa de Asigurări de Sănătate pentru decontarea serviciilor medicale.

Spitalul din Urlaţi este ultimul care se închide ca urmare a deciziei Guvernului. În afara porţilor închise rămân regretele a zeci de mii de pacienţi care primeau îngrijiri medicale în această unitate sanitară, dar şi regretele autorităţilor locale, care, în ultima perioadă,  au investit în acest spital, de la bugetul local, 600 000 de euro.

În interiorul acestui spital rămân peste 100 de angajaţi care nu ştiu dacă de mâine vor mai avea serviciu sau dacă vor fi şomeri, care nu ştiu încotro să se ducă. Un singur lucru ştiu acum angajaţii Centrului de Sănătate din Urlaţi: vineri vor organiza o acţiune de protest. Experienţa ne-a arătat însă că protestele oamenilor nu au nici un ecou în urechile celor care ne guvernează.

Administraţie

sos_salvati_spitalulVineri, 1 aprilie, Guvernul a făcut primul pas în cadrul programului considerat „de interes naţional” pentru dezvoltarea reţelei de cămine de bătrâni: a eliberat „spaţiile” în care vor funcţiona aceste cămine. Concret, bolnavii din spitalele care vor deveni aziluri de bătrâni au fot trimişi acasă, fără a se ţine cont dacă ar fi trebuit sau nu externaţi.

În Prahova, peste 72 de pacienţi internaţi în centrele de sănătate din Plopeni şi Urlaţi au plecat acasă. E drept, unii dintre bolnavi au primit recomandarea de a se transfera la alte spitale, însă nici un prahovean nu a acceptat să plece la alt spital. O situaţie aparte o are spitalul din Urlaţi. Conducerea acestei unităţi a refuzat să-i trimită pe pacienţi acasă sau la alt spital.

Externări pe bandă rulantă la Plopeni


La Centrul de Sănătate din oraşul Plopeni s-au făcut, vineri externări pe bandă rulantă. Toţi cei 40 de pacienţi internaţi în acest spital au primit fişele de externare. Unii dintre ei au primit, de asemenea, recomandarea din partea medicului de a fi transferaţi către alte spitale, întrucât starea lor de sănătate impunea acest lucru. Oamenii au refuzat transferul şi au semnat că preferă să plece acasă decât să fie transferaţi la alte spitale. Cei mai mulţi dintre ei au motivat că nu pot merge la spital la Ploieşti pentru că e departe, iar familiile nu au bani şi, prin urmare, nu îşi permit, să facă naveta şi s[ vină la ei cu câte ceva de mâncare.

„Nu ne-am asumat riscul să facem o cheltuială, în condiţiile în care nu ştim dacă o putem acoperi. Deocamdată, spitalul există, din punct de vedere legal. El nu a fost desfiinţat, dar în afara contractului cu CAS nu putem să asigurăm servicii medicale”, a spus managerul Centrului de Sănătate Plopeni, Mihai Baican. Centrul de Sănătate Plopeni avea 65 de paturi şi trei secţii, respectiv de interne, recuperare şi geriatrie, secţia de geriatrie fiind singura de acest fel din judeţul Prahova. Această unitate sanitară numără 60 de angajaţi.

La Bălţeşti
, aceeaşi situaţie

Nici protestele personalului angajat în spitale şi nici faptul că pacienţii au ieşit în stradă nu i-a convins pe guvernanţi să renunţe la decizia de a închide unele spitale. După ce marţi oamenii de la Bălţeşti au ieşit în stradă pentru a protesta împotriva reprofilării spitalului în azil de bătrâni, joi toţi cei 32 de pacienţi din centrul de sănătate de la Bălţeştiau fost externaţi.

Decizia de externare a fost luată de către conducerea spitalului din cauză că, de la 1 aprilie spitalul nu mai are contract cu Casa de asigurări de Sănătate, iar în lipsa acestui contract nu mai poate asigura servicii medicale celor internaţi.
Astăzi, angajaţii centrului de sănătate Bălţeşti s-au prezentat vineri la serviciu şi asigură asistenţă medicală cazurilor care reprezintă urgenţe. Spitalul din Bălţeşti are 55 de paturi, care erau repartizate de două secţii: medicină internă şi recuperare, medicină fizică şi balneologie. La acest spital lucrează peste 50 de angajaţi, dintre care patru medici şi 24 de asistenţi medicali.

Copiii din preventoriul TBC de la Buşteni, trimişi acasă

Tot joi, 51 de copii din Bucureşti şi din judeţele Prahova, Giurgiu, Vrancea, Ialomiţa au fost trimişi acasă din Preventoriul TBC Poiana Ţapului. Directorul DSP Prahova a afirmat că cei 51 de copii cu vârste cuprinse între doi şi 17 ani, sunt sănătoşi, dar erau cazaţi în Preventoriul TBC întrucât provin din familii unde sunt bolnavi de TBC şi se considera că au nevoie de „un anumit tip de profilaxie”.

Ei mergeau la şcoli din Buşteni, alături de elevii din acest oraş, dar nu primeau tratament. În primă fază, Direcţia de Sănătate Publică a intenţionat să îi trimită într-un centrul de acelaşi profil situat în Moldova. Ulterior, autorităţile au luat legătura cu familiile celor 51 de copii, iar aceştia au fost duşi la casele lor. Cei mai mulţi dintre ei s-au întors „acasă” într-o sărăcie cruntă, pentru că în cele mai multe dintre cazuri familiile care i-au reprimit acasă au serioase probleme financiare. Preventoriul TBC Poiana Ţapului are peste 30 de angajaţi şi funcţionează într-o clădire extrem de veche, care la un cutremur puternic s-ar face una cu pământul.

Conducerea spitalului din Urlaţi nu se dă bătută

Conducerea Centrului de Sănătate din oraşul Urlaţi, centru care se află de asemenea pe lista spitalelor transformate în cămine pentru vârstnici, a decis să nu externeze nici un pacient. Managerul Ion Preda a spus că, din punctul său de vedere, importantă este soarta bolnavilor. În plus managerul de la Urlaţi a mai spus că nicio autoritate publică nu a trimis către spital nicio notificare oficială prin care să solicite evacuarea spitalului.

„Dacă e dau dispoziţie să fie externat un pacient care moare la poarta spitalului, ce se întâmplă? Noi avem obligaţii faţă de aceşti pacienţi. Sunt oameni care au venit aici pentru că au nevoie de îngrijire medicală”, a declarat managerul Centrului de Sănătate Urlaţi, Ion Preda.

Ca şi în cazul celorlalte spitale aflate pe celebra listă cu „reprofilate”, Centrul de Sănătate Urlaţi nu mai are, de la 1 aprilie, contract cu Casa de Asigurări de Sănătate.

Acesta a spus că vineri, în spitalul din Urlaţi sunt internaţi 72 de pacienţi.

Spitalul din Urlaţi are 88 de paturi, 112 angajaţi şi oferă servicii medicale in specialităţile: medicină internă, pediatrie, obstetrică şi ginecologie, neonatologie, chirurgie generală, A.T.I.,  O.R.L, oftalmologie, dermatologie şi psihiatrie, iar la acest spital sunt arondate 13 localităţi, cu peste 50 000 de locuitori. (Daciana Ilie)

Administraţie

Consilierul local Paul Palaş, aflat la al doilea mandat, care şi-a dat demisia din PDL ca urmare a presiunilor din partea conducerii PDL Ploieşti a fost înlocuit astăzi, funcţia sa de consilier fiind preluată de Nicolae Şuga.

palasŞedinţa de astăzi a Consiliului Local, în cadrul căreia Şuga a fost învestit, a fost boicotată de către consilierii PSD, care nu s-au aflat în sala de şedinţă. Aceştia anunţaseră că vor absenta de la şedinţă, în semn de protest faţă de faptul că  bugetul municipiului Ploieşti a fost votat fără a fi fost dezbătut în şedinţă publică. În plus, consilierii PSD au invocat, într-un comunicat dat publicităţii, posibilitatea declanşării de alegeri anticipate la Ploieşti.

Absenţa aleşilor locali ai PSD a fost subiectul ironiilor primarului Andrei Volosevici care, acuzat de către pesedişti de abuz în serviciu, s-a întrebat cu voce tare şi retoric, dacă asfaltările străzilor şi canalizarea făcute de către primărie reprezintă abuz în serviciu.

Administraţie

adrian_dobreScandalurile publice produse din cauza poluării masive a aerului din Ploieşti de către operatori economici care nici acum nu au fost identificaţi le determină pe autorităţi să ia măsuri.

În urma unei discuţii dintre oficialii Ministerului Mediului şi ai autorităţilor locale cu reprezentanţi ai rafinăriilor şi ai altor societăţi comerciale considerate „mari poluatori”, autorităţile locale vor încheia un protocol cu marii poluatori.

În baza acestui document, autorităţile publice vor primi, zilnic, de la rafinării şi alte firme care poluează rezultatele monitorizării noxelor emise.

Până acum, aceşti operatori economici transmiteau către autorităţi rezultatele automonitorizării săptămânal sau, în unele cazuri, o dată pe lună.

Discuţiile în cadrul cărora a fost pus la punct semnarea acestui protocol au avut loc joi şi nu au fost publice, iar documentul va fi semnat în următoarele 30 de zile.

Prefectul de Prahova, Adrian Dobre, a anunţat că Ministerul Mediului va cumpăra un laborator ultra-performant cu ajutorul căruia va fi monitorizat aerul din Ploieşti.

Administraţie

sonda1Cu toate că nu ne-am dorit niciodată o preocupare intensă asupra administraţiei din Filipeştii de Pădure, iată că edilii din localitate fac ce fac şi tot dau de lucru procurorilor. Nici noi nu stăm deoparte, că activitatea membrilor din conducerea administraţiei locale a zonei ne dă şi nouă o pâine de mâncat, prin acţiunile acestora. Un alt dosar deschis de curând vizează o tranzacţie contractuală dintre Primăria Filipeştii de Pădure şi OMV-PETROM. Citiţi, mai jos, cum un edil plin de idei, ajutat de o funcţionărime cu capul plecat şi cu pixul tremurând de avânt muncitoresc, semnează acte care depăşesc, uneori, limitele legii, în beneficiul unei societăţi cu interese economice de ordin privat.

Privatizarea PETROM a fost prezentată la vremea sa ca fiind “un mare suces”. Ulterior s-a dovedit a fi jonglerie, un tun care ar fi burduşit conturile, buzunarele şi averile unora care conduceau ţara prin acele timpuri. Azi tot românul se plânge de faptul că acelaşi OMV-PETROM tot creşte preţul carburanţilor iar statul, prin vajnicii săi reprezentanţi, ne tot anunţă că face şi drege, că veghează şi verifică respectarea şi aplicarea Legii. Tot domnul Stat nu spune o iotă despre faptul că, sub larga acoperire a sa şi sub directa complicitate a unor reprezentanţi ai săi în Consiliul de Administraţie al PETROM (dat fiind faptul că statul român mai deţine 49% din acţiuni) toate aceste scumpiri sunt ştampilate, parafate şi, ca atare, aprobate de, ghiciţi, vă rugăm, tot de statul român.

Banul nu are nici miros şi nici culoare. Penală!

Ce vă vom prezenta astăzi nu are legătură (directă) cu privatizare sau majorarea preţului de la pompele de combustibili, dar tot un jaf din buzunarul public sau direct al cetăţenilor este. Fără să fim specialişti în administraţie sau lucrări de prospecţiuni – foraj – exploatare petrolieră vă dezvăluim, acum, mersul lucrurilor într-un dosar depus în faţa procurorilor din care administraţia locală a comunei Filipeştii de Pădure şi societatea PETROM-OMV ar trebui, măcar, să sughită de emoţie.

Şi ca să nu creadă cineva că avem sau facem o ţintă predilectă pe domnul primar Costel Morărescu nici n-o să ne referim la numele său, ci doar la instituţia pe care o reprezintă, respectiv la instituţia administrativă publică denumită Primarul comunei! Să vedem, aşadar, ce mai spune lumea că s-a mai jefuit pe la Filipeştii de Pădure.

Plângere penală. Tot pe numele edilului?

Un grup de cinci consilieri locali din Filipeştii de Pădure au semnalat organelor de cercetare penală falsificarea unei Hotărâri a Consiliului local al comunei Filipeştii de Pădure de către Niculae Daniela - secretara Primăriei şi Badoi Viorel - consilier local şi la încheierea, de către primarul Morărescu Costel şi viceprimarul Surugiu Vasile Georgel privitor la unele contracte pentru închirierea unor terenuri în baza respectivei hotărâri false.

În esenţă, este vorba despre o hotărâre de consiliu local prin care se face referire la o solicitare din partea PETROM pentru amplasarea unei conducte, de la care s-a ajuns la cu totul altceva. Adică la amplasarea unor sonde şi fix taman pe nişte terenuri care se aflau în litigiu şi erau la un pas de a fi cîştigate de o femeie din comună. Şi chiar dacă unii ar putea să susţină că la mijloc ar fi doar banii sau cine ştie ce alte interese materiale noi susţinem că de fapt ar fi vorba doar de dispreţ. Faţă de Lege şi mai ales de oameni!

Faptele celor acuzaţi

Cei cinci consilieri locali, Stoica Ion, Grădinaru Daniel, Braşoveanu Ioan, Naidu Constantin şi Matei Ştefan susţin că în şedinţa extraordinară a Consiliului local (din data de 23 noiembrie 2009) punctul 2 al ordinii de zi a fost „Prezentarea cererii PETROM OMV Grup pentru ocuparea temporară a suprafeţei de 12.600 mp teren şi stabilirea preţului de închiriere”. Cererea fusese înregistrată la Primăria comunei Filipeştii de Pădure cu nr. 9193/27.10.2009 şi făcea referire doar la necesitatea montării unei conducte de transport ţiţei de la sonda 562-bis la parcul 34 AR, acest lucru implicând ocuparea temporară a unei suprafeţe de teren de 12600 mp „din administrarea Primăriei Filipeştii de Pădure”. În cerere nu era nici o referire la o altă suprafaţă, pentru vreo altă sondă.

Manevre: una scriem, altceva facem în realitate

Referitor la solicitarea PETROM, a fost întocmit un Referat de către Inspector I.T.L., ec. Dumitru Gabriela. Şi, din acest Referat reiese foarte clar că PETROM a solicitat doar „închirierea temporară a suprafeţei de 12.600 mp aflată în administrarea Primăriei, aceasta fiindu-le necesară pentru executarea lucrărilor de montare a conductei de transport ţiţei sonda 562 - parc 34 AR”. Cei cinci consilieri au depus alături de plângerea penală şi alte documente sau transcripturi bazate pe înregistrările efectuate la respectiva şedinţă, iar ca urmare susţin că “Doamna secretar Niculae Daniela înregistrează (audio) fiecare şedinţă de Consiliu cu ajutorul unui reportofon. După cum reiese din transcrierea înregistrării şedinţei din 23 noiembrie 2009 unii dintre consilierii locali au cerut informaţii suplimentare cu privire la traseul conductei şi atunci preşedintele de şedinţă, Bădoi Viorel, a supus la vot doar stabilirea preţului pe mp, specificând clar că „terenul nu se ocupă …”. S-a votat apoi ca decizia privind preţul să constituie punctul 1 al Hotărârii de Consiliu, iar la punctul 2 să se menţioneze că suprafaţa pe care ar putea-o închiria Petrom să fie determinată de o comisie comună a Petrom şi a Primăriei com. Filipeştii de Pădure. Nu s-a supus la vot, nu s-a votat şi nu s-a aprobat închirierea sau „punerea la dispoziţie a terenului solicitat de PETROM.

Secretarul primăriei, Niculae Daniela a consemnat în procesul verbal (Anexa 4) : „Se supune la vot proiectul de hotărâre privind punerea la dispoziţia SC Petrom SA - Secţia Moreni a unei suprafeţe de teren şi stabilirea preţului de 4 lei/mp/an şi se aprobă în unanimitate de voturi.”

Secretara primăriei, Niculae Daniela - funcţionar public în exerciţiul funcţiunii, cu ocazia redactării Hotărârii nr. 78/23.11.2009 (Anexa 5) a consemnat în mod fals în cuprinsul acesteia că Petrom ar fi solicitat, prin adresa nr. 9193/27.10.2009, pe lângă închirierea unei suprafeţe de 12.600 mp necesară pentru executarea lucrărilor de montare a conductei de transport ţiţei sonda 562 - parc 34 AR şi „ocuparea suprafeţei de 6.000 mp pentru amplasarea sondei 111 Filipeştii de Pădure”.

Hopa, răsare şi sonda!

“Deşi în şedinţă nu s-a supus la vot, nu s-a votat şi nu s-a aprobat închirierea terenului solicitat de PETROM, din modul cum secretara Niculae Daniela a redactat art. 1 al Hotărârii nr. 78 reiese că s-ar fi aprobat de către Consiliul local acest lucru”, arată cei cinci consilieri în plângerea penală.

Tot aceştia susţin că, “deşi PETROM nici măcar nu a solicitat aşa ceva, iar în şedinţă nu s-a discutat, din art. 1 reiese că s-ar fi aprobat de către Consiliul local „amplasarea sondei 111 Filipeştii de Pădure”.

Mai mult “procesul verbal al şedinţei din 23.11.2009 şi Hotărârea nr. 78/23.11.2009 au fost semnate de către preşedintele de şedinţă, Bădoi Viorel şi de către secretara Primăriei, Niculae Daniela, cu toate că ambii ştiau foarte clar că semnează nişte falsuri”.

Cu gunoiul (penal) sub preş?

Semnatarii plângerii penale susţin că după aceea “Consiliul local nu a avut posibilitatea să corecteze aceste falsuri deoarece, în perioada martie 2009 – august 2010, niciun proces verbal de şedinţă şi nicio hotărâre de Consiliu local nu au mai fost supuse spre aprobare Consiliului, aşa cum prevede legea” Mai mult ei susţin că ar fi sesizat şi instituţia Prefectului cu privire la respectiva ilegalitate care s-a comis la primăria Filipeştii de Pădure. “Această problemă face subiectul adreselor înregistrate la Prefectura Prahova cu nr.: L648/15.08.2010, L698/23.08.2010, 13247/08.09.2010.

Există o conductă care forează? Da, la Filipeştii de Pădure!

Dar şirul ilegalităţilor nu se opreşte aici, susţin cei cinci consilieri locali din Filipeştii de Pădure. Ei au depus în mâna procurorilor documente prin care vor să demonstreze negru pe alb următoarele: “Făcând uz de Hotărârea falsă, cu toate că fusese prezent la şedinţa din 23 noiembrie 2009 şi ştia bine că nu se aprobase nicio închiriere de teren, viceprimarul Surugiu Vasile Georgel a semnat contractul nr. 1/22.01.2010 cu S.C. OMV Petrom S.A., înregistrat, în aceeaşi zi, cu nr. 205/22.01.2010, în evidenţele Petrom, având ca obiect închirierea unui teren situat în Filipeştii de Pădure, cu suprafaţa de 4.410 mp, având ca scop „Amplasare, forare şi echipare sondă 111 Filipeşti + P.T.”. În acest contract, semnat de către viceprimarul Surugiu Vasile Georgel ca reprezentant al Primăriei, acesta îşi asumă, „sub sancţiunile faptei de fals în acte publice”, că terenul închiriat este proprietatea Comunei Filipeştii de Pădure şi nu face obiectul vreunui litigiu aflat pe rolul vreunei instanţe judecătoreşti”. Motiv suficient pentru cei care au documentat şi redactat plângerea penală pentru ca să descopere faptul că “terenul respectiv era revendicat de Toma Maria din Filipeştii de Pădure şi se află în litigiu (dosarul 4495/204/2010 aflat pe rolul Judecătoriei Câmpina)”.

Dar Primarul? Alesul filipeştenilor de Pădure chiar a stat degeaba?

Se pare că nu, dacă mai lecturăm cele semnalate în respectiva plângere penală, unde apare şi “contribuţia” edilului. “Dacă semnătura viceprimarului pe acel contract pare să aibă „acoperire” în textul Hotărârii (false) nr. 78/23.11.2009, nu la fel stau lucrurile cu semnătura primarului Morărescu Costel (şi el prezent la şedinţa din 23 noiembrie 2009 în care nu s-a aprobat nicio închiriere de teren) pe contractul nr. 2/22.01.2010, încheiat cu S.C. OMV Petrom S.A., înregistrat în 15.02.2010 cu nr. 362 în evidenţele Petrom, având ca obiect închirierea unui teren situat în Filipeştii de Pădure, cu suprafaţa de 4.825 mp, având ca scop „amplasarea, forarea şi echiparea sondei 112 Filipeştii de Pădure”. Despre sonda 112 nu se vorbeşte în nicio hotărâre, fie ea şi falsă, a Consiliului local al comunei Filipeştii de Pădure. Primarul Morărescu Costel a semnat contractul (care face trimitere în art. 17 la Hotărârea falsă, nr. 78/23.11.2009) cu toate că ştia bine că astfel comite un fals şi un abuz în serviciu, făcând uz de un fals”.

Vrem sau nu tot pe la edilul comunei ajungem, dar dacă am promis că nu mai zicem de domnia sa nimic... ne ţinem deoparte şi dăm cuvântul celor cinci acuzatori: “Ulterior Petrom a forat sondele 111 şi 112 pe terenurile astfel „închiriate”, după ce a obţinut de la Primăria Filipeştii de Pădure Autorizaţiile (nr. 18 şi nr. 19/09.04.2010) de construire pentru echiparea celor două sonde, nu pentru forarea lor, plătind taxe de autorizare în valoare de doar 28.080 lei, respectiv 30.380 lei, în loc de 30.870, respectiv 33.775, cum este stabilit în Hotărârea Consiliului local al comunei Filipeştii de Pădure nr. 68/22.10.2009 ,la art. 5,lit. B”.

Au ştiut procurorii şi n-au făcut nimic?

Cu ce or fi unii procurori aşa de ocupaţi nu ştim, dar se pare că au mult de lucru din moment ce respectivii consilieri locali din Filipeştii de Pădure susţin că le-au dat mură-n gură tot felul de speţe, dar cam fără rezultate palpabile şi concrete. Oamenii legii se pot ocupa şi cu altele, cum ar fi, de exemplu, să facă dosare penale împotriva unor martori care se judecă taman cu mama unora dintre procurori... ptiu că asta-i tema unei alte anchete care vine cât de repede prin paginile ziarului nostru. Dar să revenim la Filipeştii de Pădure şi să redăm doar ce susţin cei cinci consilieri care nu ştiu ce să mai creadă despre faptul că ei se duc la procurori cu tona de dosare, dar nimeni nu face nimic.... “Noi considerăm că aceste ilegalităţi n-ar fi fost comise dacă sesizările noastre anterioare, adresate DNA,  Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpina sau Poliţiei, cu privire la ilegalităţile din Administraţia locală Filipeştii de Pădure ar fi fost tratate cu seriozitate”. Şi ca drept dovadă prezintă un lung pomelnic de dosare: 237/P/2009 – sesizare privind întocmirea unor procese verbale false de către un consilier local al comunei Filipeştii de Pădure; 3425/P/2008 – plângere penală pentru insultă contra primarului Morărescu Costel, - Sesizarea la DNA - acuzaţie că ar fi comandat un furt, contra primarului Morărescu Costel; 743/P/2010  - plângere privind finanţarea ilegală, cu peste 17 miliarde de lei vechi, bani publici, a unui club de fotbal privat; 1087/ - plangere penală pentru o deturnare de fonduri comisă la Primăria Filipeştii de Pădure

P.S. Curând vom reveni şi cu un articol despre cum s-au topit zeci de miliarde din bugetul comunei Filipeştii de Pădure iar Curtea de Conturi dar şi instanţa au decis (DEFINITIV şi IREVOCABIL) ca banii să fie daţi înapoi. De cine? O să vedeţi cât de curând! Poate organizăm, ca la Realitatea, un concurs cu premii. În ani, nu bani, desigur!

Bogdan DIMA
Administraţie

spitalulAutorităţile locale din oraşul Urlaţi şi din comuna Bălţeşti nu vor să renunţe la centrele de sănătate care funcţionează în cele două localităţi. Astăzi, primarii PNL din Urlaţi şi Bălţeşti au transmis către Ministerul Sănătăţii memorii prin care îi anunţă pe reprezentanţii Guvernului că mai degrabă sunt dispuşi să accepte comasarea celor două unităţi sanitare cu Spitalul Judeţean de Urgenţă din Ploieşti decât desfiinţarea lor şi transformarea în cămine pentru bătrâni, a anunţat preşedintele PNL Prahova, Adrian Semcu.

Semcu, care deţine şi funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, a spus că cei din primari liberali au discutat cu conducerea Spitalului de Urgenţă şi cu cea a Consiliului Judeţean Prahova şi că acest proiect este unul viabil.

În plus, liberalii prahoveni acuză că deciziile luate de Guvern privind reprofilarea spitalelor au la bază criterii politice.

„Nu putem fi de acord cu astfel de măsuri arbitrare, luate pe genunchi şi care au un caracter strict politic. În Prahova, din patru spitale care apar în hotărârea de guvern ca urmând a fi reprofilate, două sunt situate în localităţi conduse de primari ai Partidului Naţional Liberal.
Nu ştim care sunt criteriile (în afara criteriilor politice, desigur) care au stat la baza întocmirii hotărârii de Guvern care prevede transformarea spitalelor în cămine de bătrâni. În mod cert nu s-a ţinut cont nici de valoarea investiţiilor, nici de gradul de ocupare. Nu putem accepta la infinit bătaia de joc pe care acest guvern ne-o serveşte în mod constant”, a declarat liderul PNL Prahova, Adrian Semcu.

Acesta a mai spus că în ultimii ani în spitalul de la Urlaţi s-au investit, din bani de la bugetul local peste 600 000 de euro, iar în centrul de Sănătate Bălţeşti primăria a investit anul trecut 400 de milioane de lei vechi.

Centrul de Sănătate Urlaţi are 88 de paturi şi un grad de ocupare a paturilor de 87%.
Centrul se sănătate Bălţeşti are 55 de paturi (30 pentru medicină internă şi 25 în secţia de recuperare, medicină fizică şi balneologie), iar gradul de ocupare a centrului de sănătate Bălţeşti a fost, în medie, de 80% în cursul anului trecut. (Daciana Ilie)

Administraţie

spitalulPatru spitale din judeţul Prahova apar pe lista unităţilor sanitare incluse în programul de dezvoltare a reţelei de cămine de bătrâni, listă aprobată miercuri prin hotărâre de Guvern şi publicată în Monitorul Oficial de astăzi, 11 martie. Unităţile sanitare care, potrivit hotărârii de Guvern adoptată în 9 martie 2011 publicată în Monitorul Oficial 0175 din 11 martie 2011, sunt eligibile pentru a intra în Programul privind dezvoltarea reţelei naţionale de cămine pentru persoane vârstnice  sunt: Preventoriul TBC Poiana Ţapului, Centrul de Sănătate Bălţeşti, Centrul de Sănătate Plopeni şi Centrul de Sănătate Urlaţi.

În urmă cu două zile, pe 9 martie, atunci când a fost adoptată hotărârea de guvern, agenţia de presă de MEDIAFAX titra că autorităţile locale care administrează spitalele trecute pe această listă sunt obligate să se înscrie în program până la sfârşitul lunii martie, în caz contrar riscând să nu mai primească finanţare. Prahova şi Argeş sunt judeţele cu cele mai multe spitale trecute pe această listă, respectiv patru spitale în fiecare dintre cele două judeţe. Contactat telefonic, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova a refuzat să facă vreun comentariu cu privire la această decizie a Guvernului.

În Monitorul Oficial din 11 martie, a fost publicată Hotărârea de Guvern pentru aprobarea Programului de interes naţional „Dezvoltarea reţelei naţionale de cămine pentru persoane vârstnice”. Una dintre anexele publicate la această hotărâre de guvern este o listă cu 67 de spitale din aproape toate judeţele ţării, spitale care considerate eligibile pentru a fi transformate în aziluri de bătrâni şi pentru a primi finanţare în cadrul acestui program.

Pe această listă apar şi patru unităţi sanitare din judeţul Prahova, respectiv Preventoriul TBC din Poiana Ţapului, aflat în administrarea Consiliului Local Buşteni şi centrele de sănătate din Plopeni, Urlaţi şi Bălţeşti, aflate în administrarea consiliilor locale din respectivele localităţi.

Interesant este faptul că pe listă apare centrul de sănătate de la Plopeni, spitale care, iniţial, nu a fost propus nici pentru reprofilare în cămin de bătrâni, nici pentru comasare.

Pentru anul 2011 bugetul programului care prevede realizarea reţelei de aziluri de bătrâni este de 55 de milioane de lei.

Săptămâna trecută secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Anton Irimie, declara, după o discuţie cu autorităţile locale din Prahova, că Ministerul a făcut doar nişte propuneri în ceea ce priveşte comasarea şi reprofilarea spitalelor, dar că autorităţile locale sunt cele care trebuie să decidă asupra sorţii unităţilor sanitare pe care le administrează, Tot atunci, întrebat fiind dacă există posibilitatea ca spitalele care nu vor fi comasate sau reprofilate să nu mai poată încheia contracte cu Casa de Asigurări de Sănătate,  reprezentantul Ministerului Sănătăţii a spus că nu se pune problema ca aceste spitale să nu mai poată deconta serviciile medicale.

La începutul acestei săptămâni prefectul judeţului Prahova, Adrian Dobre, a declarat că toate autorităţile publice care administrează spitale în judeţul Prahova au refuzat propunerile ministerului privind reprofilarea sau comasarea spitalelor.

Rămâne de văzut câte dintre cele patru consilii locale care administrează spitalele trecute pe lista Guvernului se vor conforma dar, mai ales, care vor fi consecinţele în cazul în care autorităţile locale nu vor fi de acord cu propunerile guvernanţilor.

Administraţie

primaria_ploiestiPloieştenii mai au la dispoziţie încă trei săptămâni în care pot achita impozitele pe terenuri, clădiri sau maşini cu o reducere de 10%. La fel ca şi anii trecuţi, anul acesta contribuabilii care achită impozitele până la sfârşitul primului trimestru al anului au bonificaţie de zece procente din valoarea impozitelor pe care le au de achitat.

Ploieştenii pot achita impozitele fie numerar la ghişeele Serviciului Public de Finanţe Locale, fie cu ordin de plată, cu card bancar sau prin internet.

Plata în numerar se poate face la una din casieriile situate în:


-         B-dul Independentei  nr. 16 - în zilele de luni, marţi, joi între orele 8:00 – 16:30, miercuri între orele 8:00 – 18:30 şi vineri între orele 8:00 – 14:00;

-         Str. Basarabi nr. 5 - de luni până vineri între orele 8:00 – 18:00;

-         Şoseaua Vestului  nr. 19 - în zilele de luni, marţi, miercuri, joi între orele 8:00 - 16:30 şi vineri între orele 8:00 – 14:00;

-         În incinta Halelor Centrale,  etaj 1 - la sediul Direcţiei Evidenţă şi Valorificare Patrimoniu - în zilele de luni, marţi, miercuri, joi între orele 8:00 – 16:30 şi vineri între orele 8:00 - 14:00.


Contribuabilii care vor să achite impozite cu ordin de plată o pot face prin banca unde au cont deschis, către Trezoreria Ploieşti, în beneficiul Primăriei Ploieşti C.U.I 2844855, iar pentru codul de cont corespunzător plăţii dorite, contribuabilii pot accesa www.ploiesti.ro - impozite şi taxe locale - Lista conturi IBAN  pe site-ul Primăriei Ploieşti, acelaşi site putând fi utilizat şi pentru plata prin internet.

Persoanele fizice care vor să afle cuantumul impozitului datorat se pot adresa consilierilor şi referenţilor de la centrele fiscale unde sunt arondate. Reprezentanţii firmelor pot afla date despre valoarea impozitelor de la Serviciul Stabilire Impozite şi Taxe Persoane Juridice din cadrul Serviciului de Finanţe Locale Ploieşti.
Administraţie

spitalul_judetean_ploiestiAzi, la sediul Consiliului Judeţean Prahova va avea loc o şedinţă publică la care vor participa autorităţi locale, manageri de spitale şi reprezentanţi ai structurilor cu atribuţii în sistemul sanitar, şedinţă în cadrul căreia vor fi luate deciziile finale în ceea ce priveşte soarta spitalelor propuse de Ministerul Sănătăţii spre reprofilare în aziluri de bătrâni sau spre comasare.

Autorităţile locale au ca termen – limită data de 15 martie pentru a comunica Ministerului Sănătăţii dacă sunt sau nu de acord cu propunerea privind transformarea unor spitale în cămine de bătrâni şi comasarea unor unităţi spitaliceşti.

Ministerul Sănătăţii a propus ca patru spitale din Prahova să fie transformate în cămine de bătrâni şi alte şase să fie comasate cu alte unităţi sanitare.

Unităţile sanitare propuse pentru reprofilare sunt: Spitalul de Pneumoftiziologie Floreşti, Preventoriul TBC de la Buşteni, Centrul de Sănătate Bălţeşti şi Centrul de Sănătate Urlaţi.

Conform propunerilor ministerului sănătăţii, Spitalul de Pediatrie şi Maternitatea Ploieşti ar urma să fie comasate cu Spitalul Judeţean de Urgenţă, iar Spitalul Movila ar urma să devină secţie exterioară a Spitalului municipal Schuller din Ploieşti.

De asemenea, ministerul a propus comasarea spitalului de psihiatrie Voila cu Spitalul Municipal Câmpina, comasarea Spitalului de Ortopedie şi Traumatologie Azuga cu Spitalul Orăşenesc Sinaia şi comasarea Spitalului de Boli Pulmonare Breaza cu cel de Pneumoftiziologie de la Drajna.

Singura autoritate locală din Prahova care a fost de acord cu propunerile ministerului este Consiliul local Buşteni. Sanatoriul TBC de acolo funcţionează într-o clădire care stă să cadă şi care ar trebui demolată.

După ce au constatat valul de proteste venit din partea autorităţilor locale care nu vor să piardă spitalele,  reprezentanţii ministerului au venit cu precizări şi au spus că ministerul a făcut doar nişte propuneri, însă decizia finală aparţine autorităţilor locale.

Joomla SEF URLs by Artio