justitie2Ne îndoim că recentul scandal declanşat în urma arestărilor vameşilor de la graniţa de Vest şi de Est va ţine mai mult de o lună, după care am putea băga mâna-n foc că nu îşi va mai aminti nimeni nimic. În ceea ce priveşte dosarul „Corupţie la Vama Ploieşti” acesta a avut ultimul termen pe data de 20 decembrie anul trecut. Oficial, nu se mai spune nimic despre acesta. Pe lista de şedinţe a Tribunalului Prahova nu se mai pomeneşte nimic! Vă pomenim noi, însă, că a fost a 43-a rundă de audieri. Unde ne aflăm? Dosarul se află tot la judecata de fond! Deci... pe cale de consecinţă, stimaţi cititori ai APH, Justiţia lucrează, parol! Textul următor a fost publicat acum doi ani, în Actualitatea Prahoveană.


*articol apărut în iulie 2009

Justiţia prahoveană se  joacă de-a anticorupţia!

Corupţia din România este pe buzele tuturor, motiv de chelfăneală cu U.E. dar face bine la buzunar (unora) şi altora care trăiesc (bine mersi) de pe urma luptei cu ea! Dosarul “Corupţie la vama Ploieşti” a intrat în uitare. Dar ce se întâmplă cu acei oameni? Cu acei 18, acuzaţi de corupţie? Dar cu acei 31 de martori puşi lună de lună pe drumuri, să se învoiască de la muncă, să stea şi să bată drumurile pe la Tribunal, ca să se prezinte la un proces care nu va avea loc nicicând după cum merg lucrurile?

Cei 31 de martori, cei 18 inculpaţi, plus alţi 18 avocaţi ar trebui să-şi înfiinţeze un club, o asociaţie de tocat timpul. Găzduirea o va asigura Justiţia română. Că tot nu se mai face nici un pas în celebrul dosar.
Din 2006, în dosarul “Corupţie la vama Ploieşti” au fost acordate nici mai mult, nici mai puţin de 24 de termene! Asta da luptă împotriva corupţiei! Dar, dacă NUMAI UNUL dintre cei acuzaţi ESTE TÂRÂT NEVINOVAT în acest proces fără sfârşit, mai merită oare această mascaradă respectul cuiva?  Oare nu cumva acest dosar a fost “construit” ca NIMENI să nu fie condamnat? Oare nu cumva acest dosar este o mare FĂCĂTURĂ? Dacă nu, de ce după 24 de termene, dosarul tot la “fond” se află?

“Cutremur la vama Ploieşti” – de fapt furtună într-un pahar cu apă

În luna septembrie 2006 toate agenţiiile de presă, radiourile, televiziunile, presa scrisă - vuiau de “cazul anului”. Se spunea chiar despre un “cutremur la vama Ploieşti”. Fuseseră reţinuţi, pentru 24 de ore 14 lucratori vamali, în frunte cu Liviu Jianu, nimeni altul decat adjunctul şefului biroului din Ploieşti. Presa spunea citând nemiloşii procurori de la D.N.A. cum că în
perioada noiembrie 2005 - august 2006, cei reţinuţi ar fi pretins şi primit de la comisionarii vamali mai multe bunuri şi sume importante de bani pentru urgentarea formalităţilor de vămuire a mai multor firme de import/export. Se spunea că vameşii de la Ploieşti “îşi făcuseră un obicei din a-i taxa pe comisionari doar pentru a-si face datoria”,, iar cei “taxaţi”, sătui de atâtea “cotizaţii” i-au denunţat pe vameşi la DNA. Se spunea că aceste “dări” ajungeau, lunar, şi până la 400 de milioane de lei vechi, dar şi pungi de cafea ori sticle de bauturi fine.

Şi marmota? Ce făcea ea?

În acele zile “de foc” şefii celor de la Vamă se dădeau de ceasul morţii să arate presei că ei habar nu aveau de se întâmpla în subordinea lor. Activitatea era blocată din moment ce din 24 de subordonaţi, aproape trei părţi fuseseră arestaţi! Sub acuzaţia de corupţie, iar Şefii nu ştiau nimic!
Ce a ieşit de aici este aproape năucitor. Ce au făcut cu vieţile acelor oameni acuzaţi de luptătorii împotriva corupţiei (a se citi DNA şi Justiţia română) cu aceia care au fost prezentaţi ca fiind exponenţii cei mai veroşi ai corupţiei din ţară?

Departe de noi să acuzăm ori să apărăm pe cineva din acest dosar. Nici nu credem că acuzaţii ar fi trebuit condamnaţi, precum foştii CAP-işti, care erau prinşi cu 3-4 ştiuleţi de porumb în sân, de cine ştie ce tovarăş procuror care apăra statul multilateral dezvoltat. Însă derulare procesului a demonstrat că actul de Justiţie din România este foarte departe de ce ne dorim noi!

Ar fi bine dacă n-ar fi rău!

Dosarul  “Corupţie la vama Ploieşti” este, în opina unor cunoscători, “construit” perfect pentru ca de el să se aleagă praful. Cei 18 inculpaţi pot să aplice LEGAL strategia “lipsei de apărare”, “avocat în concediu medical”, “concediu de odihnă”, “anulare de contract” etc. Dacă fiecare dintre cei 18 inculpaţi aplică DOAR o singură dată câte una dintre aceste (doar cinci) variante, am ajunge la 90 de termene! Dacă mai punem şi vacanţele judecătoreşti sau alte schimbări, recuzări sau alte tertipuri (LEGALE, dar aşa zis “avocăţeşti) sigur se va ajunge la judecarea cauzei respective “pe fond” abia după termenul 122, sau, mai mult, de 10.216, cât este numărul dosarului!

Timp în care se mai poate invoca şi prescrierea faptelor, başca un proces de defăimare, daune – pe care statul roman ar cam trebui să le plătească pentru că A LĂSAT  FĂRĂ LOC DE MUNCĂ 18 OAMENI şi nu a reuşit să stabilească, prin admirabila sa Justiţie, un răspuns clar la o întrebare: sunt sau nu vinovaţi inculpaţii?!

Nu mai continuăm cu posibilitatea că dacă măcar UNUL dintre cei aflaţi în cauza respectivă se va considera nedreptăţit are tot dreptul din lume să ceară rejudecarea procesului la oricare dintre instanţele superioare. Frumos dosar, cinste meşterului făurar că tare bine le-a potrivit!
Joomla SEF URLs by Artio