Luni, 25 Septembrie 2017
 

Dosarul Rompetrol II, cu sechestre de aproape 700.000.000 de euro, pus pe butuci

Written by Administrator  | Created on Wednesday, 05 April 2017 20:28  |  Category: Dezvăluiri

rompetrolMarele dosar Rompetrol II – în care procurorii DIICOT anchetează rostogolirea creanţei istorice a Rompetrol de către Guvernul Năstase prin ordonanţa 118/2003 – a primit o lovitură serioasă după decizia CCR privind ordonanţa 13/2017 prin care Guvernul Grindeanu a vrut să relaxeze legislaţia penală, informează surse judiciare convergente. Foştii miniştri Dan Ioan Popescu şi Mihai Tănăsescu ar putea să scape de acuzaţia cheie de abuz în serviciu în legătură cu emiterea ordonanţei 118/2003.

Întrebarea e dacă nu cumva – aşa cum susţin avocaţii – decizia CCR va duce la căderea întregului dosar, printr-un efect de domino, în absenţa infracţiunii de abuz în serviciu şi dacă statul va mai recupera ceva din datoria uriaşă.

Decizia CCR privind ancheta ordonanţei 13 are efecte şi asupra anchetei DIICOT privind ordonanţa 118/2003

Recenta decizie CCR privind ordonanţa 13 a stabilit că anchetatorii nu pot investiga oportunitatea şi legalitatea actelor Guvernului, adică nu pot investiga elaborarea actelor normative de către Guvern dacă nu probează infracţiuni de corupţie care să fi determinat elaborarea acestora.

"Ceea ce spune Curtea (...) este că miniştrii nu pot fi anchetaţi pentru procesul legislativ în sine, ceea ce implică de la iniţierea unui act normativ până la finalizarea lui, publicarea în Monitorul Oficial. Niciun fel de infracţiune nu este legată de acest proces legislativ în sine. Spre exemplu, dacă se dă mită sau se face trafic de influenţă pentru ca fie un parlamentar, fie un ministru să iniţieze un astfel de proiect, atunci această infracţiune, această faptă este exterioară procesului legislativ, nu are nicio legătură cu un proces legislativ firesc şi în continuare va putea fi anchetată de procurori pe infracţiuni de corupţie, dare, luare de mită, trafic de influenţă. Dar procesul legislativ în sine nu poate fi niciodată infracţiune şi acest lucru îl spune CCR", a explicat judecătoarea Dana Gârbovan, preşedintele UNJR.

În dosarul Rompetrol II, DIICOT a pus sub acuzare 4 foşti miniştri nu pentru infracţiuni de corupţie, ci pentru abuz în serviciu în legătură cu emiterea ordonanţei 118 de către Guvernil Năstase în 2003. Foştii miniştri sunt acuzaţi şi de constituire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la delapidare. E vorba de fostul ministru al Economiei din Cabinetul Năstase, celebrul Dan Ioan Popescu (DIP) şi foştii miniştri ai Finanţelor din cabinetele Năstase şi Boc, Mihai Tănăsescu, Gheorghe Pogea şi Sebastian Vlădescu.

Potrivit deciziei CCR, procurorii nu i-ar mai putea ancheta pe miniştri pentru că au decis să rostogolească creanţa Rompetrol dacă nu au dovezi că aceştia au primit şpagă pentru adoptarea ordonanţei. Ar fi vorba doar de o decizie de oportunitate economică luată de Executiv, ceea ce nu poate fi investigat de procurori. Adică exact ce spunea chiar Dan Ioan Popescu anul trecut după audierea de la DIICOT:

"Acea ordonanţă de urgenţă a fost dată pentru un agent economic care între timp a plătit zece miliarde de euro la bugetul de stat, care asigură şapte mii de locuri de muncă şi care, după părerea mea, şi-a îndeplinit toate îndatoririle. Statul nu a pierdut absolut nimic. Păi dacă Patriciu a vândut cu trei miliarde de euro, iar statul are 50 la sută, cât a primit statul? (...) Începând cu 2003 s-au plătit cate 25 de milioane de euro anual, cu titlu de dobândă la obligaţiuni", a susţinut DIP.

Ce li se impută lui DIP şi Mihai Tănăsescu

"Există suspiciunea rezonabilă că, în perioada septembrie – octombrie 2003, ministrul Finanţelor Publice, Tănăsescu Claudiu Mihai şi ministrul Economiei şi Comerţului, Popescu Ioan Dan, şi-au exercitat cu rea credinţă atribuţiile de serviciu, în urma unei înţelegeri cu Patriciu Dan Costache, George Philip Stephenson şi Nicolcioiu Alexandru, în sensul iniţierii şi promovării OUG 118/2003 prin care datoriile bugetare restante ale S.C.Rompetrol Rafinare S.A. la data de 30 septembrie 2003 în cuantum de aproximativ 603.000.000 USD au fost convertite în obligaţiuni subscrise de către Ministerul Finanţelor Publice.

Urmare a activităţii infracţionale derulate de către cei doi, la data de 24 octombrie 2003, în şedinţa de guvern a fost adoptată OUG 118/2003 cu nerespectarea dispoziţiilor HG 555/2001 şi a Legii 24/2000, nefiind respectate niciuna dintre etapele obligatorii prevăzute în cele două acte normative (....) Nota de fundamentare a OUG 118/2003 a fost prezentată pentru avizare Ministerului Justiţiei la data de 27 octombrie 2003, conţinutul acesteia fiind însă diferit de conţinutul notei de fundamentare ce a stat la mapa actului normativ", arată procurorii DIICOT într-un comunicat de presă.

Aşadar, procurorii reproşează că ordonanţa de urgenţă 118/2003, iniţiată şi promovată de cei doi foşti miniştri, a fost adoptată de Guvernul Năstase fără să respecte dispoziţiile HG 555/2001pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile pentru supunerea proiectelor de acte normative spre adoptare Guvernului şi a Legii 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

Ce spune CCR în cea mai recentă decizie privind ordonanţa 13

Curtea Constituţională a explicat în decizia privind ordonanţa 13 că procurorii nu au voie să ancheteze respectarea procedurii legislative de către Guvern atunci când adoptă o ordonanţă sau hotărâre.

"Ministerul Public (DNA/PG – n.r.), ca parte a autorităţii judecătoreşti, s-a considerat competent să verifice oportunitatea, respectarea procedurii legislative şi, implicit, legalitatea adoptării ordonanţei de urgenţă a Guvernului. O astfel de conduită echivalează cu o încălcare gravă a principiului separaţiei puterilor în stat (...), deoarece Ministerul Public nu doar că îşi depăşeşte atribuţiile prevăzute de Constituţie şi de lege, dar îşi arogă atribuţii ce aparţin puterii legislative sau Curţii Constituţionale", arată CCR în motivarea deciziei privind ordonanţa 13.

Acuzaţia de abuz în servicu la adresa miniştrilor pică

Surse judiciare apropiate anchetei au explicat României Curate că, după decizia CCR, acuzaţia adusă miniştrilor de abuz în serviciu în legătură cu emiterea ordonanţei 118/2003 pică, însă foştii miniştri rămân cu acuzaţiile de constituire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la delapidare.

Surse din rândul avocaţilor susţin însă că pică şi infracţiunea de delapidare prin act normativ, după decizia CCR, iar infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat nu ar avea cum să stea în picioare în absenţa infracţiunilor de abuz sau delapidare.

Ce li se impută lui Vlădescu şi Pogea

"Vlădescu Sebastian, ministrul Finanţelor Publice în perioadele 22.08.2005 – 5.04.2007 ; 23.12.2009 – 3.10.2010, precum şi Pogea Gheorghe, ministrul Finanţelor Publice în perioada 22.12.2008-23.12.2009, cu rea credinţă, nu au respectat dispoziţiile art. 8 al.2 din OUG 118/2003 modificată prin Legea 89/2005 potrivit cărora " în termen de 6 luni de la data emiterii, prin hotărâre a Guvernului, obligaţiunile vor fi înregistrate la Oficiul de Evidenţă a Valorilor Mobiliare pentru tranzacţionarea acestora pe pieţele reglementate, în condiţiile regulamentului aprobat în acest scop de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare" şi au blocat adoptarea hotărârii de guvern care să permită vânzarea obligaţiunilor pe Bursa de Valori Bucureşti, iar statul român să-şi recupereze creanţele".

Aici, discuţia este mai nuanţată şi urmează să vedem ce va decide procurorul de caz, au explicat sursele judiciare.

Pe lângă miniştri, în dosarul Rompetrol II sunt puse sub acuzare alte 14 persoane din fosta conducere a Rompetrol. Pe lângă acuzaţiile de abuz în serviciu care ar putea să pice ca urmare a deciziei CCR, procurorii au mai formulat acuzaţii de înşelăciune, evaziune fiscală, spălare de bani şi manipularea pieţei de capital.

Surse din rândul avocaţilor susţin însă că ar putea să pice şi acuzaţia de spălare de bani în absenţa infracţiunii predicat de abuz în serviciu, iar acuzaţiile de evaziune, înşelăciune şi manipularea pieţei de capital ar fi prescrise.

Trebuie precizat că în acest caz, DIICOT a pus sechestru pe rafinăria Petromidia pâna la concurenţa sumei de aproape 680 de milioane de euro pentru recuperarea prejudiciului. Sechestrul a fost confirmat de judecătorii Înaltei Curţi.

LINK timeline cu istoria datoriilor istorice ale Rompetrol