angajati batraniVârsta de pensionare va mai creşte încă o dată, din 2015, potrivit noii Strategii Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (SNOFM), publicată de Ministerul Muncii. În prezent, vârsta de pensionare este de 59 de ani la femei şi de 64 de ani la bărbaţi.

Prin ridicarea vârstei de pensionare, Ministerul Muncii îşi propune să obţină o mai bună plasare a bătrânilor în câmpul muncii până în 2020, dar nu a dat, deocamdată, detalii privind noul prag de ieşire la pensie.

Proiectul strategiei se află, în prezent, în dezbatere publică. Potrivit prevederilor actului normativ, muncitorul român este sub nivelul de calificare al celui din restul ţărilor Uniunii Europene, iar numărul de studenţi cu nivel scăzut al competenţelor de bază este mai mare decât în ţările comunitare. De asemenea, România se confruntă cu mai multe probleme privind forţa de muncă, se arată în document, relatează Mediafax.

Pe de o parte, se constată o scădere continuă a populaţiei totale a României, spre deosebire de UE, unde populaţia a înregistrat o creştere de 12,8 milioane de persoane.
„Ponderea populaţiei totale a României în populaţia totală a UE era în anul 2012 de 4,2%, înregistrându-se o scădere", arată Strategia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

Circa 2,1 milioane de români lucrează în ţările membre, în principal Italia, Spania, Germania. „Această migraţie masivă a forţei de muncă active petrecută într-un interval de timp foarte scurt a dezechilibrat piaţa muncii, fenomenul fiind greu de gestionat", scriu autorităţile statului în document.

Pe acest fond, cele mai mari scăderi ale ratei totale de ocupare în muncă au fost înregistrate la persoanele între 55 şi 64 de ani, dar şi printre femei. Numărul tinerilor angajaţi este cu mult mai mic faţă de Uniunea Europeană.

Economia României se bazează mai mult pe servicii, unde activează 42% din populaţie, urmate de agricultură, cu 29%, şi industrie şi construcţii, cu 28,6%. „Agricultura este supradimensionată în cazul României în privinţa populaţiei ocupate pe care o deţine", arată strategia.

Ministerul Muncii îşi propune ca în următorii şapte ani rata persoanelor angajate să fie de 70% din totalul populaţiei.
„Realizarea obiectivului de promovare şi creştere a ocupării forţei de muncă depinde de o serie de condiţionalităţi legate de schimbări în alte domenii de politică precum: politica educaţională (reducerea abandonului şcolar şi a părăsirii timpurii a şcolii, corelarea programei şcolare de nivel mediu şi superior cu cerinţele actuale şi de perspectivă ale pieţei muncii etc.), economică (stimularea sectoarelor economice sustenabile în vederea recalificării forţei de muncă pentru creşterea productivităţii şi competitivităţii), fiscală (reducerea poverii fiscale şi administrative asupra utilizării forţei de muncă – nivelul taxării muncii; reducerea numărului de declaraţii/formulare privind forţa de muncă), agricolă (modernizarea sectorului agricol)", se arată în documentul supus dezbaterii, potrivit Mediafax.

Propuneri multe, rezultate puţine

În ciuda planurilor prezentate de Ministerul Muncii, strategiile de până acum pe acelaşi domeniu nu au funcţionat, scrie site-ul legislaţiamuncii.ro. „Nici la sfârşitul lui 2012 România nu a atins ţinta naţională de ocupare a forţei de muncă de 70%, stabilită în cadrul Strategiei Europa 2020. Gradul de ocupare era mai mare pentru bărbaţi (66,8%, faţă de 51,9% pentru femei) şi pentru persoanele rezidente în mediul rural (60,5%, faţă de 58,5% în mediul urban). În cazul tinerilor (15-24 ani), rata de ocupare a fost de 23,1%", arată portalul.

De asemenea, rata şomajului a crescut în ultimul trimestru al anului trecut la 6,9%, cu 0,1% mai mult faţă de precedentele trei luni, numărul şomerilor ajungând la 684.000, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

Joomla SEF URLs by Artio