Miercuri, 13 Decembrie 2017
 

Propunerile de reformă fiscală – Opoziția și mentalitatea de bugetar fesenist

Written by Administrator  | Created on Tuesday, 03 March 2015 21:44  |  Category: Editorial

sebi editorialCu ochii pe dube și pe mascații defilând, cot la cot, alături de politicienii înlăcrimați, uităm de viața reală – economia e în cap, salariații din privat se subțiază și la propriu și la figurat, trăim un blocaj total. Noroc că, zilele trecute, Opoziția a ridicat capul de pe birou, unde doarme de câțiva ani, pentru a deschide gura (rezultă că ar avea!): „reforma fiscală – soluția pentru revenirea țării stă în lupta contra evaziunii și mărirea capacității de colectare a banilor la buget" – citat aproximativ din gura domnului Predoiu, premierul „din umbră" al PNL-ului.

Acum, să ne înțelegem, la câte prostii am auzit în ultimii ani, încă o porcărie nu mă mai miră deloc. Mă poate întrista, însă, în cel mai rău caz, faptul că fac greșeala, în continuare, de a credita oameni, uitând că politicienii, mai ales aceia proveniți din mediul bugetar, nu au habar despre viața reală, despre cum „se face una de-o sută" în mod legal – așa și Predoiu.

Te aștepți, din gura Dreptei, la soluții de revenire la viață a mediului economic prin cultivarea mentalității că între stat și privat există o relație de parteneriat, nu de subordonare.

Ideea seacă de „creștere a capacității de colectare" e mentalitate de fesenist bugetar, habarnist, impotent în a înțelege o realitate pe care și un absolvent de grădiniță ți-o explică pe nerăsuflate: când fiscalitatea te doboară, când statul te calcă în picioare, prin atitudinea funcționarilor, prin neînțelegerea profundă a cauzelor care provoacă evaziune – furi nu din plăcerea de a fura (cum fac, să zicem, 10 la sută), ci din nevoia de a subzista (90%) – dacă tu, ca factor politic decizional sau care vrei să ajungi la butoane nu înțelegi logica asta elementară, nu există nicio șansă de revenire a unei țări pe o linie a competitivității unanim acceptată de toate mediile sociale.

Există, iată, atâția oameni politici care cerșesc capital de încredere vorbind din cărți.

Trăim, în România, culmea absurdului: „stânga" propune măsuri de dreapta, iar „dreapta" e mai stângă decât stânga. Ori, în speța de față, incapabilă să înțeleagă fundamentul pe care și-a revenit, să zicem, economia britanică în mandatul doamnei „de fier" Thatcher – relaxare fiscală, legi simple, debirocratizare, încurajare a investițiilor, sau ce spunea altă „Iron lady" – Frau Merkel: Ca să renaștem, statul trebuie să dea de muncă, adică băgând bani în servicii, în infrastructură, în economie, astfel ridicând privatul, generând locuri de muncă ÎN PRIVAT, încurajând investițiile – care înseamnă și o firmă cu doi angajați și una cu o mie – tot investitori se numesc – Opoziția rămâne captivă în superficialitate și incompetență.

Să colectăm bani, nu zic, dar cum se colectează bani, domnule Predoiu? Dând amenzi? Controale la firmele datoare la stat? Adică datorul e infractor, îl controlăm, întotdeauna îi mai aplicăm un 5000 de lei amendă, așa, minim, de control, după care așteptăm să își plătească nenorocitul de privat amenzile și datoriile? Datorul, carevasăzică, e prezumtiv infractor, nu poate fi privit așa cum e, de fapt, în cele mai multe situații – în incapacitate de plată.

Adică privatul trebuie muls, iar statul trebuie să ia. Adică privatul este asumat din start drept un infractor care ARE BANII ĂIA PE CARE NU ÎI PLĂTEȘTE, iar statul nu trebuie decât să fie capabil să îi găsească? Asta înțelegeți voi prin reformă fiscală? Atât? Unii sunt infractori iar alții sunt vânători? Păi, nu înțelegeți nimic!
Continuarea pe blogul autorului