Luni, 26 Iunie 2017
 

INTERVIURILE APH. Deputatul prahovean Dragoș Gunia: „România are nevoie de o Opoziţie unită"

Written by Administrator  | Created on Thursday, 26 September 2013 12:33  |  Category: Interviurile APH

gunia dragosDragoş Gunia este deputat ales în Colegiul 6 – Valea Teleajenului. Înainte de alegerile generale din 2012, care l-au trimis în Parlamentul României, Dragoş Gunia a ocupat funcţia de consilier judeţean. Atât din postura de parlamentar cât şi înainte, din funcţia de consilier judeţean, Gunia a fost cunoscut ca fiind unul dintre cei mai activi aleşi, încercând să rezolve problemele comunităţilor locale din Prahova. Astăzi discutăm cu acesta, încercând să aflăm care sunt principalele probleme pe care vrea să le rezolve pentru cetăţenii din zona Văii Teleajenului şi cum priveşte activitatea parlamentară în Camera Deputaţilor la aproape un an de la dobândirea mandatului.

Reporter: Sunteţi unul dintre aleşii cu experienţă în administraţia locală. Privind retrospectiv, ce semnale aveţi, au depăşit autorităţile locale, în speţă primăriile, criza financiară şi blocajele economice?

Dragoş Gunia: Din păcate, nu pot să vă dau veşti bune. Fără a învinovăţi actuala Putere, pentru că problemele sunt vechi, nu de azi, de ieri, trebuie să vă spun că primăriile traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii zece ani. Atât în colegiul 6 Valea Teleajenului pe care îl reprezint, dar şi la nivel naţional, există din ce în ce mai multe administraţii locale care nu mai pot funcţiona nici măcar la un nivel minimal, fiind în starea de incapacitate de plată pentru cheltuielile curente.

Reporter: Concret, la ce vă referiţi? Nu mai au bani de investiţii sau situaţia e şi mai gravă?

Dragoş Gunia: Nici nu poate fi vorba de investiţii. Vorbim chiar de imposibilitatea de a se plăti salariile din primărie care, după cum ştiţi, sunt reglementate de lege. Sunt situaţii cu primării care nu mai pot să-şi achite facturile la curent pentru iluminatul stradal. Numărul infracţiunilor a crescut, vă daţi seama ce înseamnă să nu mai fie lumină pe stradă în cursul nopţii? Este o situaţie incredibilă pentru o ţară care a devenit, din 2007, membră a Uniunii Europene.
Ce investiţii, despre investiţii nici nu vreau să vorbesc – majoritatea primarilor cu care colaborez, din punct de vedere instituţional, sunt efectiv disperaţi. Oamenii încearcă să facă multe pentru cetăţenii pe care îi reprezintă, comunităţile locale au diverse probleme urgente, iar primarii, neavând bani pentru nimic, se consumă şi încearcă să rezolve problemele cum pot. Este o situaţie fără precedent, vă rog să mă credeţi.

Reporter: Explicaţi-ne de unde vin aceste probleme? Cum este posibil să avem, în 2013, primării care ajung în situaţia de a nu-şi achita la timp salariile?

Dragoş Gunia: Explicaţiile sunt multiple. Vorbim, în primul rând, despre plata impozitelor la primării. Lumea fiind din ce în mai săracă, plata impozitelor devine ultima problemă de pe lista zilnică a omului. În primul rând cetăţeanul încearcă să dea de mâncare copiilor, să-şi plătească ratele, de-abia la final, dacă mai rămâne ceva, se gândeşte la plata impozitului la primărie. Şi uite-aşa administraţia locală nu recuperează banii pentru a funcţiona – este un cerc vicios.

O altă sursă de venit reprezintă cotele defalcate de la Finanţe. Şi aici se întâmpină probleme, plăţile se fac cu întârziere. Alţi bani pot veni de la Consiliul judeţean, acolo unde se îndreaptă toţi primarii. Însă, la consiliile judeţene, banii nu se împart întotdeauna după criterii transparente, concentrate pe nevoile localităţilor, ci pe criterii politice.

Asta e realitatea, nu trebuie să se supere nimeni. Indiferent că vorbim despre actualele conduceri a consiliilor judeţene sau despre conducerile din mandatele trecute, acest obicei a rămas valabil – adică dacă primarul nu este de aceeaşi culoare politică cu cea a conducerii consiliului judeţean, acesta nu este băgat în seamă la fel ca un coleg de partid sau aliat al conducerii. Este un fapt regretabil, dar cât se poate de real.

Reporter: Cu alte cuvinte, primarii sunt la mâna Consiliului judeţean?

Dragoş Gunia: Este mai mult decât evident! Mai departe vă puteţi imagina singur ce presiuni se pot face asupra unui ales local care nu este pe placul Puterii.
Se poate merge până la o discuţie de genul: „Vrei bani? Să vedem cât scoţi la europarlamentare pentru noi!".

Astfel de mizerii se întâmplă şi există primari care sunt supuşi la presiuni, la răutăţi diverse şi aşa mai departe. Va veni momentul potrivit în care societatea românească se va curăţa de aceste lucruri, şi oamenii nu vor mai suferi doar pentru că sunt primari curajoşi care au îndrăznit să ţină piept, să se opună puternicilor zilei.

În cele din urma nu putem toţi să facem parte din aceiaşi alianţă politică. Sper, totuşi, ca la următoarea rectificare de la Consiliul Judeţean să fiu contrazis şi banii să ajungă acolo unde este nevoie de ei, indiferent de culoarea politică vremelnică a conducătorilor comunităţilor locale. România are nevoie de o opoziţie unită şi respectată care să salveze democraţia în ciuda celor 70% deţinute de actuala putere.

Reporter: Ce probleme speciale aţi întâlnit în localităţile din colegiu? Cu exemple concrete, vă rog!

Dragoş Gunia: Există primării care nu au bani de salarii pentru că s-au implicat în proiecte de importanţă zonală şi cota de implicare financiară a fost peste capacităţile respectivei primării. Exemplu - primăria Apostolache care a realizat în parteneriat cu administraţia judeţeană Staţia ISU pentru deservirea a 7 localităţi din apropiere ( Lapoş, Salcia, Sângeru, Podeni, Gornet-Cricov, Chojdeanca şi Apostolache). Pe lângă sumele primite de la Consiliul Judeţean, din păcate insuficiente, primăria a cheltuit peste 820 de milioane vechi din fondurile proprii. Cu alte cuvinte salariaţii dintr-o primărie suferă pentru ca 7 localităţi să poată avea servicii de urgenţă garantate...
În fine, realizarea este una extraordinară şi alături de staţia ISU Lipăneşti reprezintă motive de mândrie pentru toţi factorii politici şi nepolitici implicaţi.

Reporter: De ce cabinet parlamentar la Lipănesti?

Dragoş Gunia: Jumătate din România trăieşte în spaţiul rural. Consider firesc ca măcar jumătate din cabinetele parlamentare să funcţioneze în spaţiul rural. Din păcate nu toţi colegii mei gândesc aşa. Să ştiţi însă că desfaşor activitate specifică şi în Boldeşti-Scăieni şi intenţionez în colaborare cu primarii să deschid locaţii pentru o mai bună comunicare cu cetăţenii şi în Măgurele şi Sângeru.
Sunt unul din susținătorii și prietenii primarului Robert Nica, deci deschiderea cabinetului în Lipănești a fost o alegere firească. Apropo să știți că am contract aprobat în consiliul local și plătesc chirie, asta vreau să adaug pentru curioși, desigur.

Reporter: Să vorbim și despre un subiect național. Ce părere aveți despre Roșia Montana?

Dragoș Gunia: Sunt pentru investiții. Consider că exploatarea aurului trebuie să se facă, dar nu în orice condiții. Statul român nu trebuie să facă legi speciale pentru o companie anume.

În schimb, exploatarea poate să fie o șansă uriașă pentru industria românească. Un exemplu poate fi industria petrochimică aflată în moarte clinică în România.
Pentru un succes în privința exploatării aurului de la Roșia Montană, guvernul trebuie să negocieze un contract avantajos pentru România pe care să îl asume în fața cetățenilor.

Ce vedem astăzi la televizor alături de bâlbele politicienilor reprezintă un mesaj extrem de negativ pentru investitorii străini. Posibilitatea existenței unei legi speciale creează un precedent periculos. Statul trebuie să adopte o politică unitară, valabilă pe termen lung și care să reprezinte plus valoare pentru economie în privința exploatării resurselor existente. Sunt convins că o soluție optimă o poate reprezenta adoptarea unei strategii bazată pe interesul național și născută din dezbateri și negocieri purtate cu toți actorii scenei politice, ai ramurilor industriale, a sindicatelor și patronatelor și cei ai societății civile.

Interviu realizat de Sebastian Ignat