Ministerul Finanțelor Publice, prin secretarul de stat Attila Gyorgy, i-a răspuns deputatului PNL de Prahova Răzvan Prișcă la întrebarea adresată pe canalele oficiale, în calitate de membru al Legislativului, referitoare la posibilitatea ca datoria externă a României să depășească, în următorul deceniu, pragul critic de 60% din PIB (VEZI DETALII).

 

În răspunsul transmis parlamentarului de Prahova, reprezentantul MFP arată că Legea responsabilității fiscal-bugetare prevede măsuri pentru menținerea la un nivel sustenabil a datoriei guvernamentale.  Potrivit documentului citat, acestea pot merge până la înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public.

În acest moment, dau asigurări reprezentanții MFP, România este departe de o astfel de situație. "În raportul privind sustenabilitatea fiscală aferent anului 2018 se face referire la datoria guvernamentală calculată conform metodologiei Uniunii Europene și la datoria guvernamentală în valută, nu la datoria externă a României. Datoria guvernamentală, conform metodologiei Uniunii Europene, s-a situat la sfârșitul anului 2018 la un nivel de 35,1% din PIB, inferior plafonului de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht. La sfârșitul anului 2018, datoria internă a reprezentat 18,7% din PIB, iar datoria externă a fost de 16,4% din PIB. Nivelul estimat al datoriei guvernamentale pentru sfâșitul anului 2019 este 35,5% din PIB, iar pe termen mediu (2020 - 2022) se va situa sub 40%. perspectiva de creșetere moderată a datoriei guvernamentale pe termen mediu și de menținere la un nivel sustenabil se datorează creșterii economice și a unor deficite calculate conform metodologiei Uniunii Europene de până la 3% din PIB, în perioada 2019 - 2022", argumentează reprezentanții MFP.

Aceștia arată că, potrivit comunicatului Eurostat din ianuarie 2019, la nivelul țărilor membre ale Uniunii Europene, la sfârșitul trimestrului III din 2018, România (33,9%) s-a situat pe locul 4 între statele membre ale Uniunii Europene, cu cel mai scăzut nivel de îndatorare după Estonia (8%), Luxemburg (21,7%) și Bulgaria (23,1%) , sub media datoriei guvernamentale pentru zona Euro (EA 19-86,1% din PIB), dar și sub media datoriei guvernamentale pentru UE 28 (80% din PIB).

Potrivit sursei citate, 14 state membre UE au înregistrat, la finele trimestrului III 2018, un nivel al datoriei guvernamentale în PIB de peste 60%, cele mai ridicate niveluri înregistrându-se în Grecia (182,2%), Italia (133%) și Portugalia (125%).

Răspunsul integral formulat de MFP la întrebarea deputatului PNL de Prahova Răzvan Prișcă îl găsiți AICI.

Joomla SEF URLs by Artio