În contextul discuțiilor apărute în spațiul public în ultima perioadă, referitoare la un posibil referendum în care românii să opteze pentru forma de guvernământ pe care o preferă, alegând între republică și monarhie, i-a determinat pe susținătorii acesteia din urmă să iasă la rampă cu o soluție concretă, punând la îndoială utilitatea demersului anunțat zilele acestea.


"Observăm că principalele partide parlamentare văd în monarhia constituțională un sistem de guvernământ care poate asigura stabilitatea pe termen lung a României, așa cum s-a întâmplat între 1866 și 1947. Amintim că principalul motiv al liderilor politici de acum 151 de ani pentru adoptarea monarhiei constituționale a fost tocmai rolul de arbitru, de mediere și de unificare pe care l-a avut Coroana, în contextul unei societăți mereu fragmentată și agitată. Salutăm faptul că actorii politici vor să informeze românii în legătură cu avantajele monarhiei constituționale, în comparație cu actualul sistem semi-prezidențial, înainte de un eventual vot pentru schimbarea formei de guvernământ. Totuși, atenționăm asupra unui referendum pripit, în care românii să aleagă între monarhie sau republică. Din punctul de vedere al ANRM, acest gest nu este unul de dorit", a transmis Alianța Națională pentru Restaurarea Monarhiei – ANRM, precizând că a luat act de discuțiile care au avut loc în ultimele zile pe scena politică despre rolul Casei Regale în societate cu regretul că ele sunt purtate abia "după decesul Regelui Mihai, nu și în timpul vieții Majestății Sale, care nu a mai avut astfel șansa să revină pe tronul de pe care a fost alungat".
Monarhiștii propun, în locul referendumului, o strategie în cinci pași pentru restaurarea monarhiei. Iată ce consideră aceștia că ar trebui făcut pentru instituirea acestei forme de guvernământ:
1. Un act nul
Parlamentul constată nulitatea abdicării forţate a M.S. Regelui Mihai I din 30 decembrie 1947 şi a proclamării republicii din 30 decembrie 1947, de către o „adunătură parlamentară" de 20-30 de persoane, care a încălcat toate legile şi normele constituţionale în vigoare la acel moment. Constituţia Republicii Socialiste România din 1965 a fost total abrogată de abia la....8 decembrie 1991, când s-a desfăşurat referendumul naţional pentru adoptarea actualei constituţii. Se constată continuitatea între actul ilegal din 30 decembrie 1947 şi regimul prezent.
2. Revenirea în legalitate
Parlamentul devine Adunare Constituantă, revizuieşte Constituţia din 1923 (în vigoare până la actul din 30 decembrie 1947) şi adoptă varianta revizuită, pe care o supune aprobării populare. La reviziuire recomandăm să se țină cont și de Normele Fundamentale ale Familiei Regale ale României, așa cum au fost ele date de Regele Mihai.
3. Voinţa naţională
Constituţia este validată prin referendum naţional, cu întrebarea: „Sunteţi de acord ca România să revină la monarhia constituţională prin adoptarea variantei revizuite a ultimei constituţii monarhice?". Nevalidarea referendumului permite Adunării Constituante să propună o nouă constituţie republicană.
4. Suveranul legitim
Parlamentul constată că, potrivit Constituţiei, M.S. Margareta, fiica cea mare și moștenitoarea desemnată a Regelui Mihai, este Regina României.
5. Voinţa regală
M.S. Margareta prezintă Parlamentului noul Statut al Casei Regale a României şi Parlamentul îl aprobă.
"Sfătuim decidenții politici să trateze cu maximă seriozitate chestiunea revenirii la monarhia constituțională și considerăm oportună implicarea cultelor religioase în discuții. Această schimbare poate fi temelia unui proiect de țară pe termen foarte lung, așa cum a fost și acum 151 de ani. În plus, informăm că România nu este singurul stat care a trecut prin regimuri dictatoriale și care privește monarhia ca pe un factor de stabilitate. Serbia, Georgia, Albania, Bulgaria și Brazilia au discuții serioase, la nivelul întregii societăți, despre restaurarea monarhiilor. Privim cu încredere la Spania, o țară care s-a transformat miraculos după sfârșitul dictaturii Franco grație rolului stabilizator al Coroanei spaniole. Parlamentul nu trebuie să ia noua Constituție de la zero, ci de la 1923!", se mai arată în comunicatul ANRM.
Precizările sunt transmise după ce, zilele trecute, președintele executiv al PSD, Niculae Bădălău, a anunțat posibila organizare a unui referendum pe această temă. " Eu sunt republican, dar am văzut câtă simpatie a stârnit regele și cred că poporul poate fi întrebat printr-un referendum dacă doresc trecerea la monarhie. Este un proiect de viitor în care președintele și toți factorii politici trebuie să se așeze și să discute. Orice este posibil. Atâta timp cât facem un referendum pentru familie, putem pune și o asemenea întrebare. Noi ca partid nu excludem. Să știți că am discutat cu foarte mulți colegi, este normal să întrebăm poporul. Deși suntem republicani, ne simțim parte a regalității, dar pe partea economică observăm că toate țările care au monarhie merg mult mai bine", a spus Bădălău, menționând însă, că nu a avut discuții cu Liviu Dragnea sau Mihai Tudose, pe acest subiect.

 

Joomla SEF URLs by Artio