Fizicianul Stephen Hawking a murit la vârsta de 76 de ani

Written by Ioana POPA Category: Știri internaționale Created: Wednesday, 14 March 2018 10:09

Blocat într-un scaun cu rotile şi nevoit să exprime prin intermediul unui sintetizator de voce, Stephen Hawking, care a murit miercuri, la vârsta de 76 de ani, şi-a consacrat viaţa înţelegerii secretelor universului şi popularizării astrofizicii, devenind o celebritate în domeniul ştiinţei, relatează AFP într-un comentariu amplu. "Sunt sigur că handicapul meu are o legătură cu celebritatea mea. Oamenii sunt fascinaţi de contrastul între capacităţile mele fizice foarte limitate şi natura extrem de vastă a universului pe care îl studiez", declara omul de ştiinţă contemporan cel mai celebru din lume.

Stephen Hawking s-a născut la Oxford la 8 ianuarie 1942, cu exact 300 de ani după moartea lui Galileo Galilei. Tatăl său, biolog, îşi dorea ca ca el să-i calce pe urme şi să studieze medicina la Oxford. Însă tânărul Stephen era deja pasionat de matematici. Întrucât această materie nu era predată la prestigioasa universitate, el a optat pentru fizică.

După trei ani, el a plecat la rivala Cambridge pentru a-şi continua aici cercetările în astronomie.

La puţin timp după ce a împlinit 21 de ani, el a aflat că suferă de o boală degenerativă care duce la paralizie, scleroză laterală amiotrofică (SLA). Medicii nu i-au dat decât doi ani de viaţă. Neştiind nici măcar dacă va reuşi să-şi termine teza de doctorat, el a căzut într-o depresie profundă, din a ieșit doar datorită întâlnirii cu o studentă la lingvistică, Jane Wilde, cu care s-a căsătorit în 1965.

Cuplul, care va divorţa 30 de ani mai târziu, va avea trei copii împreună. Stephen Hawking se va căsători apoi cu Elaine Mason, de care se va despărţi după 11 ani, în 2006.

În 1974, fizicianul nu mai era capabil să se hrănească sau să se ridice din pat de unul singur. În 1985, el a pierdut definitiv capacitatea de a vorbi după ce a suferit o traheotomie în urma unei pneumonii.

Intelectul său a rămas însă intact, iar scopul să simplu: "înţelegerea completă a universului, de ce este cum este şi de ce există".

În anii 1970 el dezvoltă ideea că găurile negre nu se mulţumesc să absoarbă toată materia şi lumina care trece prin apropiere ci emit şi o radiaţie, numită ulterior "radiaţia Hawking".

Făcând acest lucru, a fost primul care a reuşit să se apropie de Sfântul Graal al fizicienilor, respectiv ă concilieze cele două mari teorii care explică funcţionarea universului şi sunt aparent incompatibile, cea a relativităţii generale a lui Einstein şi mecanica cuantică.

Potrivit oamenilor de ştiinţă, această teorie i-ar fi adus premiul Nobel lui Stephen Hawking dacă ar fi putut fi demonstrată experimental.

În 1980, el a obţinut catedra de profesor "lucasian" de matematică la universitatea din Cambridge, un post ocupat înaintea lui de Isaac Newton. A renunțat la acest post în 2009, când a atins limita de vârstă.

Aprofundând cercetările sale despre originile universului, teoreticianul a publicat în 1988 "Scurtă istorie a timpului", pentru a explica marelui public marile principii ale cosmologiei, Big Bang-ului şi teoriei corzilor. Niciodată o operă de popularizare ştiinţifică nu va mai înregistra un asemenea succes. De la apariţia sa, ea s-a vândut în peste nouă milioane de exemplare.

Iar proiectele sale în sensul popularizării științei nu s-au oprit aici. Omul de ştiinţă şi-a jucat propriul rol în seriale precum "Star Trek", "The Big Bang Theory" şi "The Simpsons", a semnat cărţi pentru copii împreună cu fiica sa Lucy şi a "cântat" cu vocea sa sintetică alături de formaţii ca U2 şi Pink Floyd, dar şi alături de grupul umoristic Monthy Python.

Stephen Hawking a devenit pentru publicul larg întruchiparea omului de ştiinţă, având tot mai multe intervenţii pentru a promova cercetarea şi, uneori, pentru a-şi exprima îngrijorarea privind posibilele ei derive.

"Profesorul Hawking a fost o persoana unică, de care ne vom aduce aminte cu afecţiune, nu doar la Cambridge, ci în întreaga lume", a declarat Stephen Toope, vicepreşedintele Universităţii Cambridge, unde Hawking a studiat şi a lucrat. "Contribuţiile sale excepţionale la cunoaşterea ştiinţifică, la popularizarea ştiinţei şi matematicii lasă o moştenire de neşters", a mai transmis acesta.

Pe Twitter, NASA a adus un omagiu "faimosului fizician şi ambasador al ştiinţei". "Descoperirile sale au deschis un univers al posibilităţilor pe care noi şi lumea continuăm să îl explorăm".

Sursa: Agerpres

Foto: people.com

Contact

Pentru sesizări și ponturi, scrie-ne la adresa: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it., pe pagina de FACEBOOK a publicației, TWITTER sau GOOGLE PLUS.