Guvernul a adoptat ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei, a declarat, luni, ministrul Tudorel Toader. Acesta a declarat, după ședință, că nu a mers la Comisia de la Veneția "pentru a negocia soluțiile din OUG" ori pentru a cere "avizare, aprobare".

 

Înaintea ședinței de Guvern, premierul Viorica Dăncilă anunțase că Executivul va aproba o ordonanţă de urgenţă care va pune în acord Legile Justiţiei cu recomandările Comisiei de la Veneţia. "Discutăm în şedinţa de Guvern de astăzi un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care punem în acord cele trei Legi ale Justiţiei cu recomandările Comisiei de la Veneţia. Această soluţie a fost discutată în cadrul întâlnirii ministrului Justiţiei, domnul Tudorel Toader, cu reprezentanţii Comisiei de la Veneţia, cât şi în întrevederea avută cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Franz Timmermans. După cum ştiţi, cele trei Legi ale Justiţiei au fost modificate de Parlament, iar aceste modificări au fost validate de Curtea Constituţională a României şi asigură o mai bună funcţionare a sistemului de Justiţie în interesul cetăţenilor", a declarat Dăncilă, la începutul reuniunii Executivului.

Premierul s-a referit la actul normativ care urma să fie adoptat de Guvern ca la "o armonizare" a prevederilor legilor, astfel încât "să răspundă cât mai bine situaţiilor întâlnite în practică pentru buna desfăşurare a actului de justiţie".

Viorica Dăncilă a declarat, luni, că "Justiţia din România trebuie să fie garanţia respectării şi apărării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale românilor, iar abuzurile şi imixtiunile în înfăptuirea actului de justiţie nu sunt şi nu vor fi tolerate".

Vineri seară, Parchetul General a transmis un punct de vedere cu privire la proiectul de ordonanță, atrăgând atenția că există pericolul "încălcării ordinii constituționale prin adoptarea unora dintre modificările propuse, astfel:

  1. Introducerea unui nou alineat la art. 54 din Legea nr. 303/2004, conform căruia ministrul justiției organizează o procedură de selecție pe baza unui interviu, iar pentru asigurarea transparenței audierea candidaților se transmite în direct, nu este de natură a înlătura diminuarea independenței procurorilor care ocupă funcții de conducere.

Așa cum a arătat și Comisia de la Veneția, conferirea rolului decisiv ministrului de justiție în numirea procurorilor cu funcții de conducere mai degrabă slăbește decât să asigure controlul reciproc și echilibrul puterilor. Dacă numirea și revocarea procurorilor cu funcții de conducere depind de un ministru, există un risc serios ca aceștia să nu combată în mod energic corupția în rândurile aliaților politici ai respectivului ministru.

Se impune ca numirea procurorilor în funcțiile de conducere din vârful Ministerului Public să se facă, așa cum a solicitat  Consiliul Superior al Magistraturii,  la propunerea Secției pentru procurori a C.S.M., formulată în urma unui interviu care poate fi transmis în direct, cu avizul ministrului justiției, de către Președintele României.

  1. Prin atribuirea calității de titular al acțiunii disciplinare pentru ministrul justiției, se creează riscul controlului politic asupra modului în care sunt verificați magistrații din punct de vedere disciplinar, acțiunea disciplinară exercitată de ministrul justiției putând deveni ,, o pârghie politică de dominare a justiției”.
  2. Articolul VIII din proiectul de ordonanță de urgență, conform căruia, la data intrării în vigoare a ordonanței, procurorii care funcționează în cadrul P.Î.C.C.J., D.I.I.C.O.T. și D.N.A., precum și în cadrul celorlalte parchete, rămân în funcție în cadrul acestora dacă îndeplinesc condițiile prevăzute în noua formă a Legii nr. 303/2004 și a Legii nr. 304/2004, va conduce la înlăturarea unor procurori din funcțiile legal deținute, prin impunerea unor condiții noi, inexistente la data la care s-a făcut numirea, cu nesocotirea prevederilor art. 15 alin. 2 din Constituție care prevede aplicabilitatea legii doar pentru viitor.

Arătăm că, atât numirea cât și delegarea procurorilor s-au realizat cu respectarea condițiilor legale în vigoare, iar nesocotirea acestui fapt ar duce la încălcarea principiului stabilității procurorului, a principiului neretroactivității legii, a identității statutului juridic constituțional al judecătorilor și procurorilor în ceea ce privește numirea și delegarea acestora și va conduce la blocarea activității și imposibilitatea finalizării unor cauze extrem de importante, în special aflate pe rolul Secției parchetelor militare din cadrul P.Î.C.C.J., D.N.A. și D.I.I.C.O.T.."

Update: Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat, luni, că Ordonanța de Urgență adoptată luni s-a făcut "pentru corelarea prevederilor celor 3 legi, pentru preluare unora dintre recomandările Comisiei de la Veneția, pentru alte necesare corelări". Toader a explicat că ordonanţa aprobată de Guvern a fost făcută pentru corelarea celor trei legi ale Justiţiei cu solicitările Comisiei de la Veneţia şi cu solicitările scrise ale Consiliului Superior al Magistraturii. 

"N-am mers la Comisia de la Veneția pentru a negocia soluțiile din OUG. N-am mers la sediul Cosmiei de la Veneția pe cont propriu fără o prealabilă dezbatere cu decidenții din țară. Legile Justiției sunt și ele perfectibile. Probabil vor fi necere și alte modificări. Închei spunând că am mers de 2 ori la întâlnirile Comisiei de la Veneția, spunând că nu m-am dus să cer aprobare, avizare, ci ca să discutăm coordonatele noi. Joi merg la Veneția și se va dezbate și această OUG care va fi integrată. Speranța mea este ca în avizul final să se ia act de faptul că fie și parțial România se racordează la standardele europene din această perspectivă a legilor justiției", a declarat Toader. "Noi considerăm că modificările aduse legilor justiției se vor dovedi benefice pentru activitatea justiției, pentru cetățeni", a mai declarat, luni, ministrul Justiției.

Joomla SEF URLs by Artio