Bacteriile au devenit, în ultimii ani, o boală cronică a sistemului de sănătate. Au chinuit mii de pacienți și chiar au ajuns să ucigă oameni care, altfel, ar fi putut fi salvați. Iar autoritățile s-au dovedit neputincioase, chiar și în ultima vreme, după ce tragedia de la Colectiv a certificat că ne confruntăm cu o problemă reală și profundă. În țara în care numărul de infecții este măsluit în rapoartele oficiale (VEZI DETALII) și în care este de ajuns cel mai scurt contact cu un spital ca să-ți pui viața în pericol, Ministerul Sănătății luptă cu microbii înființând comitete și plătind specialiști care să spună că așa nu e bine. Asta după ce unii au plătit ei ca să aflăm asta, cu sănătatea sau chiar cu viața.

 

Mândria cu care Ministerul Sănătății a anunțat, după ședința de Guvern de vineri, înființarea unui COMITET pentru "limitarea rezistenței la antimicrobiene"  este aiuritoare. Mai rău de atât ar fi fost să aflăm că s-au dus și primele negocieri cu sindicatele microbilor, iar specialiștii noștri i-au rugat s-o lase și ei mai moale, să mai moară, să se mai dea loviți.

Deocamdată, suntem scutiți de asemenea scenariu și trebuie să ne mulțumim cu vestea că vom avea o structură care va avea ca scop "elaborarea și monitorizarea activităţii de aplicare a Strategiei Naționale privind utilizarea prudentă a antibioticelor, limitarea creşterii rezistenței microbiene la antibiotice a populaţiei şi animalelor şi prevenirea răspândirii  microorganismelor rezistente la nivel național. Colaborarea între domeniile sănătății umane, veterinare și creșterea animalelor va fi realizată  în cadrul acestui comitet interministerial care va avea responsabilitatea elaborării și actualizării strategiei naționale și a planului național de acțiune pentru combaterea rezistenței la antibiotice."

Consiliul de conducere al CNLRA (Comitetul Național pentru Limitarea Rezistenţei la Antimicrobiene) va fi  format din reprezentanţi ai următoarelor autorităţi centrale: Ministerul Sănătăţii, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Mediului, Ministerul Apelor și Pădurilor, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Cercetării şi Inovării, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate, Institutul Național de Sănătate Publică, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, Agenţia Naţională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale.

Potrivit oficialilor din Ministerul Sănătății, activitatea CNLRA  va genera măsuri și recomandări pentru:

a)prevenirea  extinderii rezistenței microorganismelor la antimicrobiene, prin utilizarea raţională a antibioticelor în scopul limitării transmiterii germenilor multirezistenți la antibiotice;

b)optimizarea utilizării antibioticelor în medicina umană și în medicina veterinară, utilizând și datele locale/naționale privind rezistența microbiană,

c)diseminarea informaţiilor privind apariţia variaţiilor în rezistenţa antimicrobiană notificate de către clinicile şi laboratoarele de microbiologie de referinţă prin aplicarea recomandărilor ghidurilor terapeutice,

d)emiterea unor recomandări instituţiilor de profil privind tematica necesară pentru formarea personalului medical din domeniul uman și veterinar privind utilizarea judicioasă a antibioticelor, testarea rezistenţei la antibiotice și raportarea rezistenţei la antibiotice şi comunicarea în domeniul rezistenţei microorganismelor la antimicrobiene;

e)activităţi pentru informarea publicului larg privind utilizarea judicioasă a antibioticelor și riscurile legate de utilizarea necorespunzatoare a acestora;

f)orientarea cercetării medicale spre rezolvarea problemelor de sănătate publică  aferente rezistenței la antimicrobiene;

g)încurajarea cooperării internaționale în domeniul rezistenței la antimicrobiene.

“Rezistența microbiană la antibiotic este o preocupare  la nivelul statelor europene și chiar mondial.  În România, până acum  au fost parcurși foarte puțini pași către controlul rezistenței microbiene. Trebuie să identificăm cauzele care generează fenomenul  antibiorezistenței și obstacolele pe care  trebuie să le depășim printr-un program de acțiune național destinat combaterii fenomenului”, a declarat Sorina Pintea, ministrul Sănătății.

Ce ironie! Înființarea comitetului amintit a fost decisă la o zi după ce, pe un pat de spital din Belgia,își dădea ultima suflare un tânăr de 29 de ani rănit grav, cu câteva zile în urmă, într-o explozie produsă într-un apartament din Piatra Neamț. Pacientul primise îngrijiri medicale în România timp de nu mai mult de 24 de ore, de la momentul accidentului până în clipa transferului. În Belgia a ajuns deja infectat Acinetobacter și Klebsiella, două bacterii periculoase. Tânărul avea arsuri pe 75% din suprafața corpului și, în cazul lui, nu această infectare a fost decisivă. Dar starea în care a fost trimis în străinătate demonstrează că asta ne lispea: un comitet și o strategie teoretică de combatere a microbilor.

Foto ilustrație

Joomla SEF URLs by Artio