Scandal cu iz politic, după repartizarea locurilor bugetate la universitățile de stat

Written by Ioana POPA Category: Știri naționale Created: Thursday, 12 April 2018 09:31

universitarea bucurestiReprezentanții mai multor universități de stat se plâng că Ministerul Educației le-a tăiat din finanțare, repartizându-le, pentru anul 2018-2019, mai puține locuri bugetate. În replică, autoritățile de la București lansează acuzații referitoare la modul în care se face admiterea la anumite programe, susținând că se aplică o metodologie permisivă, astfel încât să fie încadrați mulți studenți și instituțiile să "împuște" fonduri de la buget.

Primele semnale au venit de la Universitatea de Vest din Timișoara și Universitatea "Babeș-Bolyai" din Cluj, sub forma unor comunicate de presă într-un limbaj extrem de dur la adresa Ministerului Educației. "Repartizarea locurilor bugetate în învăţământul superior trebuie să urmeze nevoile studenţilor, nu ale clientelei politice! Universitatea de Vest din Timişoara, cu o prezenţă constantă în toate rankingurile şi clasamentele internaţionale importante (QS Ranking, Times Higher Education Ranking, Shanghai, etc.) şi-a consolidat în ultimii ani locul şi rolul în peisajul academic românesc. În anii precedenţi, solicitările tinerilor absolvenţi de liceu pentru a urma studiile universitare în instituţia noastră au fost semnificative raportat la numărul de absolvenţi de bacalaureat. Numărul studenţilor înmatriculaţi cu taxă la UVT este foarte mare, în raport cu locurile bugetate alocate anual, ceea ce arată nivelul de seriozitate, atractivitate şi performanţă al UVT. Am luat la cunoştinţă, cu neplăcută surprindere, că numărul de locuri bugetate alocate Universităţii de Vest din Timişoara este mai mic decât cel din anul universitar anterior (cu 10 locuri la ciclul de licenţă, cu 32 locuri la ciclul de master şi cu 3 locuri la ciclul de doctorat). (...)Această împărţire avantajează anumite universităţi şi, evident, dezavantajează pe altele. UVT este beneficiara unei reduceri mai mici (dar a doua după cea din anul 2011) iar alte universităţi iau act de prima astfel de experienţă. S-au stabilit domenii prioritare: IT, inginerie, agricultură, medicină... de acord, dar există o analiză clară, fundamentată statistic a angajabilităţii absolvenţilor în domeniile de studiu absolvite? Există o strategie de corelare cu piaţa muncii? Şi multe alte elemente ce trebuie luate în calcul. O metodologie este un instrument de lucru prin care implementezi o strategie (care din păcate nu există). Finanţăm în continuare universităţi care beneficiază de ani buni de clemenţă atât din punct de vedere financiar, cât şi din punct de vedere al asigurării calităţii. Există vreun motiv obiectiv pentru ca numărul de locuri bugetate alocate acestor universităţi să crească? (...)Sunt universităţi care au primit locuri în plus pentru şcoli doctorale unde gradul de abandon este de peste 75%. În lipsa unei analize exacte, nu e vorba de o irosire substanţială de resurse? La UVT abandonul la studiile de doctorat este de 32%" se arată în comunicatul semnat de rectorul Universităţii de Vest din Timişoara.

„Universitatea Babeș-Bolyai a avut în ultimii 5 ani o creștere semnificativă a numărului de candidați. Calitatea procesului educativ și a cercetării științifice din cadrul universității noastre ne situează în topul universităților din România. În ciuda acestui fapt, observăm că Ministerul Educației Naționale a alocat universității noastre pentru anul universitar 2018-2019 un număr de locuri bugetate mult mai mic față de anii anteriori. Astfel, a scăzut cu 29 numărul de locuri la licență, 200 numărul de locuri la masterat și cu 48 la doctorat față de anul universitar 2017-2018”, precizează conducerea UBB, declarându-se nemulțumită de scăderea numărului de locuri bugetate la cele mai prestigioase universități din România și precizând că aceasta reprezintă o grea lovitură dată tocmai acelor universități care depun eforturi susținute pentru a crește calitatea procesului educativ și a cercetării. Reprezentanții instituției intenționează să conteste decizia Ministerului Educației Naționale și să protesteze împotriva acesteia până când solicitările vor fi soluționate.

Într-o amplă analiză, HotNews arată că doar opt din cele 56 de universități de stat au primit mai puține locuri la buget. Iar cinci dintre ele (Universitatea din București, ASE, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și Universitatea de Vest din Timișoara) sunt membrele consorțiului Universitaria, care a criticat des derapajele guvernelor PSD în politica educațională. Acestora li se adaugă SNSPA, Academia Națională de Informații Mihai Viteazul din București – care își înjumătățește numărul de locuri în anul I, și Academia Forțelor Aeriene Henri Coandă din Brașov. 

Cele mai multe locuri sunt pierdute de Universitatea București (-60 față de 2017), aceasta fiind dată de altfel și ca exemplu negativ de Ministerul Educației, într-o replică la revolta din mediul universitar. "Spre exemplu, Universitatea din București, în anul universitar 2017 - 2018, are un portofoliu de 106 programe de studii universitare de licență, din care însă 80 de programe au un număr de studenți bugetați cuprins în intervalul 20 - 40 studenți bugetați/an de studiu, 65 programe de studii au un număr de studenți mai mic de 20 studenți bugetați/an de studiu și 36 de programe cu mai puțin de 10 studenți bugetați/an de studiu, în condițiile în care sustenabilitatea financiară impune un minim de 40 de studenți/an de studiu. Cu privire la programele de studii universitare de master, cifrele sunt chiar mai îngrijorătoare: în anul universitar 2017 - 2018, Universitatea din București are un portofoliu de 190 programe de studii universitare de master, din care însă 44 de programe au un număr de studenți bugetați cuprins în intervalul 20 - 25 studenți bugetați/an de studiu, 144 programe de studii au un număr de studenți mai mic de  20 studenți bugetați/an de studiu și 86 de programe cu mai puțin de 10 studenți bugetați/an de studiu, în condițiile în care sustenabilitatea financiară impune un minim de 25 de studenți/an de studiu. Cu privire la locurile/granturile finanțate de la bugetul de stat pentru studii universitare de doctorat, din  datele publice ale Universității din București reiese că din cei 1.551 doctoranzi înmatriculați în perioada 2010-2013, doar 726 (46,81%) au obținut până la această dată titlul de doctor. Pentru restul, Universitatea din București a primit doar finanțarea în valoare de 20.366.233 lei, aferentă intervalului 2010-2013. (...) Din analiza datelor publice ale Universității din București pare mai degrabă că la examenul de admitere poate fi declarat admis oricine, doar cu scopul ca universitatea sa încaseze finanțarea corespunzătoare. În contextul celor prezentate anterior pentru ciclurile de studii de licență și masterat, deducem că în cadrul Universității din București sunt dezvoltate mai degrabă programe pentru a crea norme pentru cele 1.267 de cadre didactice titulare, decât pentru a răspunde cerințelor pieței muncii cu privire la absolvenți. (...) În plus, se remarcă faptul că, în perioada 2014-2016, Universitatea din București a ajuns să primească pentru studiile universitare de doctorat finanțări-record de până la 23% din întreaga finanțare a universității, datorită numărului mare de locuri bugetate atribuite, în condițiile în care media națională era de 12-13%. Un alt element ce trebuie remarcat este legat de numărul relativ scăzut al studenților cu taxă din cadrul acestei universități, ceea ce conduce la o diminuare a locurilor bugetate în anii superiori ca urmare a abandonului școlar, rezultând o irosire de către universitate a locurilor alocate inițial pentru admitere", susțin reprezentanții MEN, care declară public că "repartizarea locurilor/granturilor pentru studiile universitare de licență, master și doctorat, finanțate de la bugetul de stat în anul universitar 2018 – 2019, nu s-a făcut pe criterii politice, Ministerul Educației Naționale urmărind doar susținerea domeniilor prioritare de dezvoltare a României."

Tot HotNews scrie că sute de locuri bugetate la Masterat și Doctorat au fost șterse din dreptul universităților mari de stat, într-o lovitură mai puternică financiar decât cea primită la alocarea locurilor pentru licență. Și de această dată, cele mai puternice pierderi le suferă Consorțiul Universitaria, cunoscut pentru că a criticat politicile PSD pe educație, precum și SNSPA. Concret, Ministerul Educației a decis ca Universitatea din București să aibă din octombrie cu 335 de locuri mai puțin la Master, Universitatea Babeș-Bolyai - cu 200 de locuri mai puțin. Ceea ce înseamnă pierderi de jumătate de milion de euro, la Universitatea din București, de exemplu. În afara a maximum 10 universități care pierd locuri, celelalte 50 câștigă, chiar dacă puține locuri.

"Numeroase studii și analize - inclusiv cele realizate în cadrul Raportului de audit al performanței realizat de Curtea de Conturi a României, Raportului privind analiza funcțională a sectorului învățământului superior realizat de Banca Mondială, cât și în cadrul proiectului România Educată - ajung la o concluzie comună și anume aceea că structura instituțională și cea a ofertei educaționale nu sunt corelate cu nevoile pieței muncii. Din aceste studii reiese că peste 56% dintre programele oferite aparțineau științelor socio-umaniste (sursa ARACIS, 2017). Urmare a alocării a 8% din locurile la licență și a 12,5% din locurile la programele de studii de master pentru susținerea domeniilor prioritare de dezvoltare a României, universitățile care nu aveau în portofoliu preponderent astfel de programe au suferit în acest an o ușoară diminuare a locurilor repartizate", a răspuns Ministerul Educației.

Contact

Pentru sesizări și ponturi, scrie-ne la adresa: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it., pe pagina de FACEBOOK a publicației, TWITTER sau GOOGLE PLUS.