La trei ani de la tragedia din Colectiv, România nu mai are bancă de piele, vitală pentru marii arși. Unitatea a fost închisă acum mai bine de jumătate de an. Stăm însă bine la raportări. Spitalele care colcăie de bacterii declară mai puțin infecții nosocomiale decât cele din Germania.

Singura bancă de piele din România a fost închisă în urmă cu opt luni, a dezvăluit Digi 24, într-un reportaj la trei ani de la incendiul din Colectiv. Pentru suspendarea activităţii bănci de piele din România, autorităţile au invocat faptul că nu avea infrastructură şi nici resursele umane sau financiare suficiente pentru bună desfăşurare a activităţii.

Banca de piele era situată chiar lângă sala de operaţie a Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu”, acolo unde erau trataţi pacienţii care ajungeau cu arsuri. Ţesuturile, după ce erau prelevate de la pacienţi aflaţi în moarte clinică, erau criogenate la -80 de grade şi conservate în recipiente speciale. Potrivit sursei citate, este aceeaşi bancă de piele care la momentul Colectiv a avut un rol important în tratarea victimelor. Atunci, în rezervele ei existau 7.000 de centimetri pătraţi de piele, suficienţi pentru cei 137 de răniţi internaţi.

Oficial există un substitut artificial, dar care nu este acceptat atât de uşor de organism ca pielea naturală.

Ministrul Sănătății a declarat, pentru sursa citată, că „în urmă cu doi ani de zile, banca de piele de la spitalul Grigore Alexandrescu a primit un plan de conformare, având în vedere că era mai mult o improvizație. O recunosc chiar specialiștii care lucrează colo. În doi ani nu s-a întâmplat nimic, astfel încât acestei bănci i-a fost suspendată activitatea. Iar procedeele, patologiile care necesitau prezența grefei de piele se face cu piele artificială, se fac în continuare cu piele artificială sau grefă pe loc”. Sorina Pintea a amintit că, în 2014, Guvernul a adoptat o hotărâre de Guvern prin care propunea înființarea a patru bănci de piele în România, dar când a preluat funcția de ministru, în 2018, a constatat că una singură poate fi construită, în București. Celelalte trei ar fi trebuit să se construiască la Iași, Timișoara și Târgu Mureș.

În același timp, HotNews dezvăluie că spitalele de stat din România continuă să fie bântuite de infecții nosocomiale, situație  care, în cele mai multe cazuri, este ascunsă sub preș. Mulți dintre cei 65 de tineri care și-au pierdut viața în urma incendiului nu au murit în noaptea tragediei, ci în spitale, unii la câteva săptămâni sau luni distanță. Iar cei care au scăpat cu viața i-au făcut pe medicii de peste hotare să se îngrozească, atunci când au ajuns, în spitalele din străinătate, în ultimul hal (VEZI DETALII).

În spitalele din România au fost raportate oficial, în 2017, 19.607 infecții, dintre care 1.304 septicemii. Numărul infecțiilor raportate în 2017 aproape că s-a dublat comparativ cu 2014 (10.630 de infecții). Medici și pacienți consultați de HotNews.ro spun că, înainte de momentul Colectiv, aproape că nu se știa și nu se vorbea în România despre infecțiile spitalicești - o posibilă explicație pentru faptul că numărul raportărilor s-a dublat. În foarte multe cazuri, infecțiile din spitale continuă să nu fie raportate - o spun medicii și o recunoaște, în declarațiile publice, și Sorina Pintea. Nivelul raportat al infecţiilor spitaliceşti din România este de 1,4%, în timp ce în Germania este de 8%, potrivit unei declarații a ministrului Sănătății.

Foto ilustrație

Joomla SEF URLs by Artio