referendum

  • Peste 650.000 de prahoveni cu drept de vot sunt aşteptaţi la urne, astăzi, pentru alegerile europarlamentare şi referendumul pe teme de justiţie. În prima parte a zilei, prezenţa la urne a fost una peste aşteptări, lucru confirmat atât de statistica oficială transmisă de Biroul Electoral Central, cât şi de cozile formate la intrarea în mai multe secţii de vot din Ploieşti.

  • IJP Prahova a anunțat în care se fac cercetări privind fapte care constituie infracțiuni electorale.

  • Alianţa USR - PLUS cere preşedintelui Klaus Iohannis să declanşeze referendumul pe Justiţie, a declarat joi preşedintele USR, Dan Barna, afirmând că citarea fostei şefe a DNA Laura Codruţa Kovesi la Secţia de investigare a magistraţilor, în ziua în care urma să plece la Bruxelles, nu este întâmplătoare.

  • Autoritățile s-au confruntat cu o situație aparte la alegerile de duminică. Până la ora 12.00 erau înregistrate peste 570 de semnalări  referitoare la posibile situații de vot multiplu, dar cele verificate nu s-au confirmat, așa că MAI a informat STS cu privire la erori care ar apărea în operarea tabletelor din secțiile votare.

  • BEC i-a răspuns, vineri, preşedintelui CCR Valer Dorneanu, cu privire la numărul diferit de alegători la cele două întrebări de la referendum. Biroul Electoral Central admite apariția unei erori.

  • Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a vorbit la Digi24 despre prezenţa scăzută la urne, în Bucureşti – premieră absolută post-revoluţionară. Este un mesaj clar pe care primarul general Gabriela Firea i l-a transmis lui Liviu Dragnea.

     

  • Alegătorii care votează în localitatea de domiciliu sau reședință trebuie să se prezinte la urne la secția de votare la care sunt arondați, se arată în regulamentul valabil la scrutinul de astăzi.

  • Reprezentanţii Partidului Social Democrat, prin vocea secretarului general adjunct al formaţiunii, Codrin Ştefănescu, au considerat neatingerea pragului minim de voturi la referendum ca un eşec al întregii ţări, dar cred că, totuşi, PSD are de câştigat în urma celor două zile de votare. Deşi tot el a afirmat că "referendumul nu a fost unul politic", Ştefănescu a declarat că partidele de opoziţie au boicotat referendumul şi, automat, vor avea de pierdut la următoarele alegeri. Totodată, el a rotunjit numărul de votanţi la 4 milioane şi a "confiscat" voturile lor ca fiind voturi de încredere pentru PSD, făcând inclusiv o comparaţia cu ultimele alegeri parlamentare, când formaţiunea primise 3,2 milioane.

    "Spunea domnul Barna că la referendum a fost o fantasmă medievală, adică definirea familiei tradiţionale - căsătoria dintre un bărbat şi o femeie pentru cei de la USR e o fantasmă medievală. D-aia sunt şi foarte mici în sondaje şi sunt convins că nu vor intra în Parlament data viitoare. Spunea domnul Orban că respectă votul românilor, dar îl boicotează. Aceste declaraţii halucinante mă pun pe gânduri vizavi de opoziţie, nu cred că merităm astfel de opoziţie. Spune domnul Orban că a fost un vot de blam pentru Dragnea. În primul rând, nu a fost un vot politic, acest referendum nu a fost o chestiune asumată politic de nimeni, a fost pur şi simplu o acţiune venită în urma unei scrisori semnate de trei milioane de români. Sunt nişte aberaţii care s-au auzit în ultima perioadă de la aceste partide care par că, împreună cu domnul Iohannis, au promovat-o ca politică în aceste ultime două săptămâni, aceea de boicot, aceea de a dezinforma populaţia, aceea de a permite mesaje absolut oribile, într-un moment în care românii au venit totuşi într-un număr gigant la vot. Patru milioane este o cifră! Patru milioane de români au venit astăzi la vot şi să spună exact ce gândesc ei. Dacă vorbim despre boicotul opoziţiei, putem spune doar că toată această acţiune nu numai că nu le-a ieşit, dar are un efect advers vizeavi de declaraţiile pe care le-au făcut ei în spaţiul public şi vizavi de aroganţa cu care au discutat în ultima perioadă, inclusiv modul în care s-a comportat preşedintele Iohannis de parcă era preşedintele unei alte ţări", a declarat Codrin Ştefănescu, după închiderea urnelor.

    "Vreau să mulţumesc membrilor de partid, simpatizanţilor, care au dat curs acestui apel şi au ieşit la vot şi ieri şi azi într-un număr foarte mare. Le mulţumim acestora pentru că au dat curs apelului nostru şi au mers la vot. Şi nu în ultimul rând, vrea să le mulţumesc oamenilor din diaspora. Repet încă o dată, nu a fost un referendum politic, a fost o acţiune civică de care unii şi-au bătut joc. Toate aceste lucruri se vor vedea la vot data viitoare, la europarlamentare, la prezidenţiale, la parlamentare", a mai afirmat reprezentantul PSD.

    "Spuneau cei din opoziţie că e vot de blam. Păi noi am fost votaţi în 2016 de 3,2 milioane de români şi am câştigat alegerile. Acum au ieşit 4 milioane de români. Este o lipsă de logică şi de raţionament totală din partea domnilor din aşa-zisa opoziţie", a completat politicianul.

  • Ambasadorul României în Germania, Emil Hurezeanu, a relatat, la un post central de televiziune, un episod care a avut loc la Madrid, în 1990, între regele Spaniei și Mihai Gorbaciov, ultimul conducător al URSS, susținând că acesta din urmă nu s-ar fi opus revenirii României la monarhie.

  • Președintele Grupului Social-Democrat din Parlamentul European, Udo Bullmann, a salutat eșecul referendumului pentru familia tradițională și a cerut guvernului să se concentreze pe problemele reale.

     

  • Preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat joi decretul privind referendumul pe teme de justiţie, propus pentru data de 26 mai, simultan cu alegerile europarlamentare. Vor fi două întrebări, care vizează posibilitatea de amnistie şi graţiere pentru fapte de corupţie, respectiv posibilitatea Guvernului de a schimba legislaţia în domeniul justiţiei prin ordonanţe.

  • Un cititor a trimis, pe adresa redacției, pozele realizate sâmbătă, în cartierul Malu Roșu, unde, deși începuse votarea în cadrul referendumului pentru revizuirea Constituției, pe gardul bisericii de lemn încă existe un banner care le sugera alegătorilor cum să voteze.

  • Alegătorii care vor participa, pe 26 mai, la alegerea europarlamentarilor care ne vor reprezenta în PE și la referendum vor primi câte trei buletine de vot, unul pentru europarlamentare și alte două cu întrebările stabilite de președintele Klaus Iohannis, în vederea consultării populației privind subiecte din Justiție.

  • La o săptămână de la deja celebrul referendum constituţional pentru definirea mai strictă a familiei, Partidul Mişcarea Populară aminteşte că a existat o consultare publică, acum câţiva ani, care a strâns peste 7,3 milioane de voturi, legată de reducerea numărului de parlamentari. Conducerea formaţiunii politice anunţă căa depus un proiect legislativ în acest sens şi cere o dezbatere urgentă, pentru limitarea la 300 a acestui număr, aşa cum s-a votat în referendumul de acum circa nouă ani.

    "Cerem partidului de guvernământ şi Parlamentului României ca în regim de urgenţă să supună dezbaterii proiectul de lege 462/2018 iniţiat de PMP, cu privire la reducerea numărului de parlamentari. Acest proiect de lege este adoptat de Senat, deci reducerea numărului de parlamentari la 300 care pune în aplicare referendumul validat cu peste 50% participare, când peste 7,3 milioane de cetăţeni au ieşit la vot, trebuie să primească o confirmare şi din partea clasei politice. Avem această lege în Parlament este pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor şi ne dorim ca acest lucru să se întâmple cât mai curând", a afirmat Eugen Tomac, preşedintele PMP. Puteţi vedea VIDEO cu declaraţia integrală AICI!

    Celebrul referendum promovat acum aproape un deceniu de Traian Băsescu nu a fost până acum pus în practică, iar contestatarii l-au considerat o simplă consultare populară, mai degrabă cu valoare de sondaj de opinie, şi nu o procedură de modificare a Constituţiei. În ciuda voinţei populare foarte clare de la acea vreme, clasa politică a preferat să "rostogolească" această teorie, mulţi parlamentari fiind probabil convinşi că şi-ar face singuri rău dacă ar susţine o reducere până aproape de înjumătăţire a numărului de mandate disponibile.

     

  • Decalajul între prezența la europarlamentare și cea de la referendum se accentuează de la o oră la alta. Până la 10.20, la 1.241.526 de alegători participaseră la scrutinul pentru alegerea europarlamentarilor, dar numai 988.376 votaseră și la referendum.

  • După ora 17.00, la nivel național a fost depășit pragul de prezență pentru validarea referendumului, de 30% din numărul alegătorilor de pe listele electorale permanente.

  • Alegătorii care nu au ajuns până acum la urne mai ale dispoziție mai puțin de o oră pentru a vota la europarlamentare și referendum în secțiile din țară, care se vor închide la ora 21.00.

  • Mai puțin alegători români au participa la referendum decât la europarlamentare, inclusiv în secțiile de străinătate, cel puțin potrivit situației până la ora 13.00 centralizate de Biroul Electoral Central.

  • Patriarhia României a transmis luni dimineaţă un comunicat, după confirmarea rezultatelor de la referendumul privind redefinirea familiei în Constituţie. Conducerea Bisericii Ortodoxe Române consideră că mai e de muncă atât pentru promovarea valorilor morale creştine, cât şi pentru realizarea unei dezbateri publice transparente, dar spune că, în linii mari, instituţia şi-a atins scopul civic şi, totodată, a avut ocazia să studieze "gradul de secularizare al societăţii româneşti".

    "Un succes nedeplin ne cheamă la mai multă speranţă şi lucrare. În urma invalidării referendumului din 6-7 octombrie 2018 pentru redefinirea căsătoriei, Patriarhia Română îndeamnă la unitate spirituală şi la apărarea în continuare a familiei binecuvântate de Dumnezeu. Cu prilejul referendumului, Biserica Ortodoxă Română a împlinit misiunea ei civică şi morală în spațiul public, unde a afirmat şi apărat identitatea şi valoarea familiei ca instituţie umană creată şi binecuvântată de Dumnezeu. În acest sens, mulţumim celor aproape patru milioane de cetăţeni români care au răspuns pozitiv prin participarea lor la vot", se arată în mesajul publicat luni de biroul de presă al Patriarhiei Române.

    "Atitudinea pe care românii şi-au asumat-o, prin participare la vot sau prin neprezentare la vot, trebuie respectată şi analizată, iar democraţia bazată pe libertatea civică trebuie cultivată mai intens prin informare corectă şi permanentă privind tema dezbătută public. Deşi referendumul recent nu a fost validat, totuşi acesta ne-a oferit posibilitatea de a cunoaşte gradul de secularizare al societăţii româneşti de astăzi, precum şi principalele poziţionări din societate privind afirmarea şi apărarea valorilor morale bazate pe credinţa în Dumnezeu şi istoria bimilenară a poporului român. În acest context social, Biserica Ortodoxă Română are datoria de a susţine şi promova în continuare familia binecuvântată de Dumnezeu şi valorile credinţei creştine", au mai afirmat reprezentanţii BOR.

  • Chiar dacă nu este clar la cifră se vor raporta autoritățile competente, pentru validarea referendumului, prezența slabă la vot nu prea mai lasă loc de interpretări.

Page 1 of 2