revolutia din 1989

  • La 30 de ani de la cel mai important eveniment din istoria recentă a românilor, asociația "Prahova în Acțiune" marchează trecerea celor trei decenii de la Revoluția din 1989 print-o acțiune inedită, care va aduce, la Ploiești, primul spectacol de teatru multimedia: "JURNAL DE ROMÂNIA. TIMIȘOARA".

  • Revoluţia sau revolta populară românească de acum 31 de ani a fost în final o descătuşare din încorsetarea politică, economică şi socială a regimului comunist-ceauşist. Ce a urmat în următorii ani şi cine a preluat puterea constituie o altă discuţie care nu va fi abordată aici. Regimul comunist, impus de trupele sovietice, consolidat timp de 44 de ani prin alternarea mai multor metode începând cu ameninţarea, continuând cu teroarea, foametea programată şi crima, ajunsese la o asemenea auto-suficienţă încât credea că istoria s-a oprit în loc. 

  • Acesta a fost, se pare, mottoul lui Călin Nemeș, un erou al revoluției din 1989 de la Cluj. Un erou învins de sistem și de ipocrizia democrației originale de după 89` care i-a făcut scăpați pe toți militarii identificați și dovediți că ar fi tras abuziv la revoluție. A ales să nu mai suporte nicio complicitate cu această societate ingrată, preocupată de hrană și a plecat din viață la momentul dorit de el, pe 8 iulie 1993.

  • Era o zi obișnuită în România socialistă, acum 31 de ani, oamenii își vedeau de treburi în acel cenușiu ciudat în care singura preocupare ajunsese procurarea hranei zilnice. În tot restul Europei de Est, regimurile comuniste se prăbușeau ca niște piese de domino, dar în România se părea că nemulțumirile rămâneau să fie spuse doar gând. Securitatea reușea să țină sub control orice formă de protest public prin rețeaua uriașă de informatori și brutalitatea cu care acționa începând de la șantaj, până la arestarea sub acuzarea falsă de înfăptuire a unor infracțiuni de drept comun (furt, deținere de valută, speculă etc).  Totuși ceva se întâmplase în vestul țării, la Timișoara, chiar cu o zi înainte și evenimentele „riscau“ să degenereze și pe data de 17.

  • A fost prima zi de aparentă liniște în Timișoara. Zeci de mii de oameni manifestau nestingheriți în Piața Operei sub ochii militarilor din cordoanele de ordine. La data respectivă în Timișoara 73 de persoane fuseseră ucise prin împușcare de către Securitate, Miliție și Armată, peste 260 de persoane rănite grav și alte câteva sute reținute de miliție. Cele mai multe victime au fost înregistrate în data de 17 decembrie. Între timp, întreg orașul fiebea, deși, aparent sistemul câștigase partida, străzile erau împânzite de trupe, iar protestele deveneau tot mai firave. Spre suprinderea autorităților, oamenii ies din nou pe străzi și se îndreaptă spre sediul județenei de partid, clădirea în jurul careia au gravitat cele mai multe lupte de stradă în zilele precedente. De data aceasta erau mase compacte de oameni, muncitorii din marile întreprinderi.

Joomla SEF URLs by Artio