Categorie: Actual

adormirea-maicii-domnului 1Pe 15 august, creştinii ordodocşi şi catolici sărbătoresc Sfânta Marie Mare sau Adormirea Maicii Domnului. Ziua marchează, în calendarul popular, trecerea de la vară la toamnă, totodată fiind sărbătorită și Ziua Marinei, Maica Domnului fiind ocrotitoarea marinarilor.

Adormirea Maicii Domnului, cunoscută popular ca Sfânta Marie Mare, Sântămăria sau Uspenia, celebrează ziua în care Fecioara Maria şi-a dat sfârşitul. În popor, se spune că este ziua care desparte lunile călduroase de cele reci.

Despre Adormirea Maicii Domnului există doar informaţii în tradiţia Bisericii, nu și în Evanghelii. Aceasta este tratată în scrierile a patru preoți orientali: Patriarhul Modest al Ierusalimului, Andrei Criteanul, Gherman al Constantinopolului şi Sfântul Ioan Damaschin.
În scrierile lor, se spune că Maica Domnului a fost înştiinţată printr-un înger de mutarea ei din această viaţă. Atunci când a binevoit să o ia pe Maica Sa în Ceruri, Iisus a trimis un înger care să o pregătească. Mesagerul lui Dumnezeu a fost Arhanghelul Gavril cel care îi dăduse şi vestea că a fost aleasă pentru a-l naşte pe Mântuitorul Lumii. Dacă atunci Gavril purta în mâini un crin alb, de data aceasta el i-a adus Fecioarei Maria o ramură de finic. Când a primit vestea, Maria a mers să se roage pe Muntele Măslinilor, locul Înălţării lui Iisus la cer, iar pomii se plecau în faţa ei, cinstind-o.

Aceeaşi tradiție spune că apostolii, aflaţi în acel moment în diferite zone ale lumii, au fost aduşi pe nori pentru a fi prezenţi la acest eveniment. Prin pronia divină, Apostolul Toma nu a fost prezent la înmormântare, sosind trei zile mai tîrziu. Întristat, a cerut să se deschidă mormântul, pentru a săruta mâinile Născătoarei de Dumnezeu, dar, intrând, l-a găsit gol. În timp, în cuvântările Părinţilor Bisericii, începe să se afirme cu mai multă putere credinţa că după adormirea sa, Fecioara Maria a fost înviată de Fiul Său şi luată cu trupul în Împărăţia Cerurilor.

Tradiţia mai spune că, după ce şi-a săvârşit misiunea apostolică ce i-a fost încredinţată, şi anume să ducă în Muntele Athonului (Athos) credinţa, Maica Domnului dorea să se mute la Fiul Său. Această cerere i-a fost îndeplinită, fiind astfel săvârşită şi dorinţa creştinilor ca trupul Maicii Domnului să nu fie supus putreziciunii şi să fie luat la cer.

Ca şi Iisus Hristos, Maica Domnului îi iubeşte atât de mult pe oameni încât L-a convins pe Dumnezeu să transforme fuioarele, care se dau de Iordan, într-un mare năvod.

Tot din tradiţie aflăm că, înainte de Marea Judecată, Maica Domnului va da cu năvodul de trei ori prin iad, sufletele de acolo putând să se prindă de el şi astfel să se mântuiască de păcate. Se mai spune că dracii, rămaşi fără sufletele oamenilor, se vor mânca între ei până când nu va mai rămâne niciunul.

Peste 2,2 milioane de români îşi serbează onomastica pe 15 august. Cele mai multe sunt femeile, adică peste 1,8 milioane. În rândul lor, cele mai frecvente nume sunt Maria, Mariana, Marinela şi Mioara. Bărbaţii, peste 410.000 la număr, poartă cel mai adeasea nume ca Marian, Marin ori Marinică.

În dimineața acestei zile, femeile mergeau la biserică și împărțeau struguri, prune, faguri de miere, apoi mergeau în cimitir pentru a tămâia mormintele. În părţile Moldovei, Sfânta Maria Mare este considerată „a morţilor", fiind pomeniţi toţi cei care au numele pornind de la cel al Preacuratei şi doar la Sfânta Maria Mică (8 septembrie) sunt sărbătoriţi cei care poartă acest nume.

Țăranii care aveau vii mari obișnuiau ca acum să tocmească pândarii pentru păzit viile, spunându-se că tot acum se „leagă" ciocul păsărilor pentru a nu mai putea strica boabele de struguri. De asemenea, se oferă ofrandă din noua poamă.

Ciobanii coboară oile de la munte.

Tot de Sfânta Mărie, fetele poartă o plantă numită „năvalnic", care ar avea puterea să aducă pețitori.

Bărbații schimbau pălăria cu căciula, cei care mai erau văzuți cu pălărie după 15 august fiind ironizați.

Din această zi, se interzice scăldatul în apa râurilor spurcată de cerb și dormitul pe prispă.

Tot de la Sfântă Mărie Mare se deschide sezonul nunţilor în satul tradițional, sezon care ținea până la intrarea în postul Crăciunului. În această zi, se organizau târgurile și iarmaroacele de toamnă.

Perioada dintre cele două Sântămării se considera timp optim pentru semănăturile de toamnă.

Se spune că, dacă în apropierea zilei Sfintei Mării înfloresc trandafirii, toamna va fi lungă.

La sărbătoarea Sfintei Mării, se adună ultimele plante de leac, putându-se afla cum va fi toamna ce se apropie şi se culeg flori care se pun la icoana Preacuratei, considerându-se apoi bune de vindecare.

Mai multe AICI

 

Back To Top