Pentru statul român, problemele pe care le întâmpină diaspora și pacienții care ajung să fie tratați în străinătate nu sunt foarte importante. În timp ce Guvernul nu are un plan de repatriere pentru cetățenii săi care, după ce și-au pierdut locurile de muncă, nu mai au resurse pentru a trăi în străinătate, dar nici nu au cu ce să se întoarcă acasă, spitalele din alte țări europene au început să refuze tratarea pacienților români pentru care statul nu decontează înainte costurile intervențiilor medicale.
Pentru a atrage atenția asupra problemelor pe care le au în străinătate cetățenii români, un deputat a anunțat că va intra în greva foamei. Este vorba despre Aurelian Mihai, fost membru al PPDD și parlamentar pentru diaspora, nemulţumit că membrii Guvernului sunt total dezinteresați de problemele românilor care trăiesc în afara granițelor țării.
Deputatul acuză executivul că nu e preocupat de lipsa de personal consular şi că nu face nimic pentru a asigura revenirea în ţară a celor care şi-au pierdut locurile de muncă, titrează digi24.ro.
„Am de gând să mă prezint la lucrările Parlamentului, dar pe această perioadă nu voi mânca. Eu fiind deputat ales de românii din diaspora, situaţia dumnealor este destul de serioasă şi gravă. Se simt abandonaţi. Taxele noastre consulare sunt cele mai ridicate. Românii de asemenea acuză lipsa unui plan pentru repatriere pentru că sunt oameni care nu mai au locuri de muncă de multă vreme", a spus Aurelian Mihai.
În același timp, sănătatea pacienților este pusă în pericol prin datoriile pe care statul român le are față de spitalele din 31 de țări, datorii care depășesc 200 de milioane de euro. Cele mai mari restanțe s-au acumulat pentru afecțiunile grave care se decontează prin formularul E 112. Facturi neachitate sunt și pentru elevi, studenți și muncitori fără contracte legale, multe dintre ele acumulate în baza cardului european de sănătate.
Bugetul alocat pentru anul acesta este de 132 de milioane de euro, bani care ar acoperi doar jumătate din totalul restanțelor.
Oficialii CNAS spun că, până la finalul anului, va fi achitată aproximativ o treime din suma datoriilor.
Unele clinici din străinătate au anunțat, deja, că nu vor mai trata pacienți români până când CNAS nu va trimite valoarea intervențiilor medicale înainte de aplicarea lor.
Pacienții români sunt acceptați în spitalele din alte țări doar dacă fac dovada că dețin în conturile lor sumele necesare serviciilor medicale. Managerii unităților sanitare din Occident s-au săturat să primească doar promisiuni de la oficialii români din Sănătate și nu plata efectivă a restanțelor, titrează stirileprotv.ro.
Un exemplu este Spitalul AKH din Viena, ai cărui reprezentanți au hotărât să nu mai pună pacienți români pe lista de transplant pulmonar decât atunci când suma totală pentru intervenție se află în contul clinicii.
„Solicităm asiguratorului să ofere pacientului susținerea financiară necesară transferând suma de 120.000 de euro sub formă de depozit bancar în contul spitalului. După ce partea financiară va fi lămurită, vom include pacientul pe lista activă de așteptare pentru transplant", comunică reprezentanții unității medicale.
Din păcate, la datorii se adaugă și întârzierile decontărilor din partea Ministerului Sănătății. Din acest motiv, o bolnavă de 36 de ani a murit așteptând aproape opt luni finanțarea, susțin membrii Asociației Române de Transplant. Mai mult, urgentarea transplantului pentru o altă pacientă, de 24 de ani, a fost refuzată, intervenția fiind imposibilă dacă banii de la statul român nu se află în contul clinicii, mai titrează sursa citată.
Asta deși, săptămâna trecută, Ministerul Sănătăţii a anunţat că a aprobat toate dosarele de tratament în străinătate. Pacienţii cu afecţiuni grave pot deconta, prin bugetul Ministerului Sănătăţii, costul operaţiilor sau tratamentelor, la recomandarea comisiilor de specialitate teritoriale.
Procedura se adresează doar tratamentelor care nu pot fi efectuate în ţară, şi nu pot fi decontate în baza formularelor europene dedicate serviciilor medicale incluse în pachetul de servicii de bază. Ministerul Sănătăţii a alocat până în prezent 10,6 milioane de lei pentru aceste tratamente, aprobate de Comisia din Ministerul Sănătăţii.
Mai multe pe Actualitatea Prahoveană AICI