Comasarea şi reprofilarea spitalelor din Prahova, între politica sănătăţii şi sănătate politizată

Propunerea Ministerului Sănătăţii de comasare a unor spitale sau de reprofilare a altora în azile de bătrâni afectează direct, la nivelul judeţului Prahova, nu mai puţin de 15 unităţi sanitare, sute de cadre medicale şi mii de pacienţi din tot judeţul. Concret, Ministerul a propus preluarea Spitalului de Pediatrie şi a Maternităţii Ploieşti cu Spitalul de Urgenţă, comasarea Spitalului de Boli Infecţioase cu Spitalul Schuller Ploieşti, preluarea spitalului de psihiatrie Voila de către Spitalul Municipal, Câmpina, comasarea spitalului de ortopedie Azuga cu spitalul din Sinaia şi comasarea spitalului de boli pulmonare de la Breaza cu cel de la Drajna, care are acelaşi profil.

Pe cea de-a doua listă întocmită de minister şi publicată în urmă cu o săptămână figurează patru spitale din Prahova, propuse a fi transformate în cămine pentru bătrâni: preventoriul TBC de la Poiana Ţapului, Spitalul de Pneumoftiziologie Floreşti, Centrul de Sănătate de la Urlaţi şi cel de la Bălţeşti.

După cum era de aşteptat, propunerile ministerului sănătăţii au stârnit reacţii cât se poate de diverse, unele dintre ele pur politice, altele cu ceva argumente raţionale. Un lucru e cert: aceiaşi primari care au comentat, mai în şoaptă, mai în gura mare, atunci când au fost obligaţi să semneze de preluarea spitalelor nu sunt acum tocmai dispuşi să renunţe la ele.

Explicaţia oficială a Ministerului Sănătăţii în ceea ce priveşte comasarea şi reprofilarea spitalelor aste aceea că spitalele mici, cu adresabilitate scăzută, nu ar trebui să continue să consume resurse în detrimentul celor mari, care tratează anual mii sau zeci de mii de pacienţi. Prin urmare, comasăm şi reprofilăm. Nimeni nu poate explica cu exactitate care au fost criteriile care a stat la baza întocmirii deja celebrelor liste cu spitale propuse spre comasare şi reprofilare. Un lucru e cert: cel puţin în ceea ce priveşte Prahova, pentru unele propuneri e greu de găsit o explicaţie logică. 

Spitalul de pediatrie şi maternitatea Ploieşti ar urma să dispară. CJ se opune

Una dintre propunerile Ministerului Sănătăţii este aceea ca Spitalul de pediatrie şi Maternitatea Ploieşti să fie comasate cu Spitalul Judeţean de Urgenţă, toate cele trei unităţi aflându-se în administrarea Consiliului Judeţean Prahova. Imediat după apariţia propunerii  ministerului, Consiliul Judeţean a evitat să facă vreun comentariu în privinţa comasării celor trei spitale. La o săptămână de la apariţia listelor cu propuneri făcute de minister CJ a decis că nu este de acord cu comasarea celor trei spitale, pe motiv că spitalul nou format ar funcţiona în nu mai puţin de 11 clădiri, iar un management ca la carte ar fi imposibil în aceste condiţii.

prin urmare, CJ propune comasarea spitalului de pediatrie cu maternitatea.

De asemenea, Consiliul Judeţean Prahova este dispus să preia ca secţie exterioară a Spitalului Judeţean de Urgenţe spitalul care funcţionează în oraşul Slănic, care este în prezent secţie a Spitalului din Vălenii de Munte. Între Primăria Slănic şi cea de la Vălenii de munte există de mai bine de jumătate de an discuţii contradictorii în ceea ce priveşte spitalul de la Slănic. Autorităţile de la Slănic spun că nu văd de ce ar plăti utilităţile pentru un spital pe care nu îl administrează, iar cele de la Văleninu văd de ce ar da bani pentru întreţinerea unui spital care nu e pe teritoriul lor. 

Mâine, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, va avea o discuţie cu ministrul Sănătăţii în ceea ce priveşte comasarea spitalelor din judeţ. Rămâne de văzut în ce măsură argumentele sau stilul lui Cosma îl vor impresiona pe ministru.

Dincolo de propunerile făcute de fiecare parte, se remarcă faptul că cel puţin Mircea Cosma nu a folosit, ca să nu spunem manipulat politic propunerile ministerului.

Dacă-i ordin, cu plăcere?

La Ploieşti, primăria are de comasat Spitalul de Boli Infecţioase Movila cu Spitalul Municipal Schuller. Spitalul Movila este singurul cu profil de boli infecţioase din judeţ. Are 83 de angajaţi, 80 de paturi pentru spitalizare continuă plus 20 de paturi pentru spitalizarea de zi. În anul 2010 la Movila au fost internaţi 2647 de pacienţi, 520 dintre aceştia beneficiind de spitalizare de zi.

Spitalul Municipal Ploieşti, cu care ar urma să fie comasat Spitalul de Boli Infecţioase are 267 de paturi şi de 334 de salariaţi. Peste 12 000 de pacienţi au fost internaţi în cursul anului 2010 în această unitate sanitară, 3621 dintre aceştia fiind internaţi în sistemul de spitalizare de zi.

Ce părere are Primăria Ploieşti despre propunerea privind preluarea spitalului de boli infecţioase de către spitalul municipal?

Nu se schimbă nimic important, dispar un manager şi un consiliu de administraţie, importantă e calitatea serviciilor medicale pentru pacienţi, spune Oana Iacob, secretarul municipiului Ploieşti. Aşa cum ne-a obişnuit de mai bine de un an, primarul Andrei Volosevici se abţine de la comentarii. Asta deşi suntem convinşi că ar avea ceva de zis, întrucât subiectul nu e tocmai de neluat în seamă.

„O idee neinspirată”, ca de la PDL-ist la UDMR-ist

Ca şi la Ploieşti, la Câmpina primarul este dintr-un partid ce face parte din arcul guvernamental. Dacă Volosevici de la Ploieşti tace, Horia Tiseanu de la Câmpina nu a avut nicio jenă să remarce că propunerea ministerului de comasare a Spitalului de Psihiatrie de la Voila cu Spitalul Municipal Câmpina este „o idee neinspirată”.

Horia Tiseanu susţine că va face demersuri la Ministerul Sănătăţii astfel încât propunerea privind comasarea celor două unităţi sanitare să nu fie pusă în aplicare şi spune că este absurd ca altcineva să vină şi să hotărască Consiliul Local care are, prin lege, dreptul de a restructura spitalele.

Doar un pas până la scandal

Propunerea Ministerului Sănătăţii privind comasarea Spitalului de Ortopedie din Azuga cu Spitalul Orăşenesc Sinaia creează disensiuni între cei doi primari de pe Valea Prahovei.

„Facem reformă de dragul reformei. Nu văd care ar fi câştigul în ceea ce priveşte reducerea cheltuielilor. Prin urmare, voi face demersurile necesare pentru ca această comasare să nu aibă loc” spune primarul din Azuga, Adrian Purcaru, citat de MEDIAFAX.

Acesta a spus că va adresa Ministerului Sănătăţii un memoriu în care va susţine ideea păstrării personalităţii juridice a spitalului de ortopedie şi traumatologie din Azuga ca unitate medicală aflată în administrarea Consiliului Local Azuga, invocând drept argumente tradiţia, adresabilitatea, faptul că acest spital nu are datorii şi, nu în ultimul rând, faptul că unitatea sanitară a beneficiat de reparaţii capitale, în ultimii trei ani Consiliul Local Azuga alocând de la bugetul local 400 000 de lei pentru acest spital şi arătând încă 1 200 000 de lei de la bugetul de stat pentru lucrări de reparaţii capitale la spitalul din Azuga.

La rândul său, primarul oraşului Sinaia, Vlad Oprea, a declarat tot pentru MEDIAFAX că ar fi dispus să preia Spitalul din Azuga ca secţie exterioară a celui de la Sinaia.

Primarul din Sinaia a mai spus că în primă fază, în următorii doi ani, spitalul din Azuga ar urma să funcţioneze în imobilul în care se află acum urmând ca, în timp, acesta să fie mutat în Sinaia. De aici şi până la scandal e doar un pas.

Cămine de bătrâni în loc de spitale arhipline?

Nici propunerea Ministerului Sănătăţii privind reprofilarea unor spitale în cămine de bătrâni nu are mai mult succes decât cea privind comasarea. La Floreşti, peste o sută de cadre medicale şi pacienţi au ieşit în stradă protestând spontan faţă de intenţia autorităţilor de a închise spitalul.

„Şi-ar aduce domnul ministru părinţii bătrâni să-i interneze într-un loc unde ani de zile au stat tuberculoşi? Spitalul acesta e o bombă biologică. Nu ar trebui reprofilat. Dacă aici nu vor mai fi pacienţi cu boli pulmonare clădirea ar trebui arsă din temelii” ne-a spus, sub protecţia anonimatului, un cadru medical de la Floreşti. Primarul comunei, Eugen David, nu vrea nici el închiderea spitalului şi spune că propunere ministerului este o măsură luată pe picior, cu puternic caracter politic. Eugen David susţine că spitalul e în permanenţă arhiplin şi că aici s-au făcut investiţii importante de la bugetul local.

Nici primarul din Urlaţi, Marian Machiţescu, nu este de acord cu transformarea Centrului se Sănătate Urlaţi în cămin pentru vârstnici.

Machiţescu spune că în ultimii trei ani în această unitate sanitară s-au făcut investiţii importante, în infrastructură şi aparatură, iar anul acesta Consiliul Local şi-a propus să asigure finanţare pentru anveloparea termică a spitalului şi pentru schimbarea acoperişului, acestea fiind ultimele investiţii majore de care are nevoie acest centru sanitar.

La Buşteni, primarul Emanoil Savin nu acuză şi nu aduce argumente politice. Savin spune că, dacă ar fi după el, preventoriul TBC Poiana Ţapului, pe care ministerul vrea să-l transforme în azil de bătrâni, ar trebui făcut una cu pământul. Clădirea e veche şi stă să cadă, iar a băga bani în ea costă cât ai ridica una nouă, spune Savin. De atunci încolo ar urma să se discute şi despre cum anume ar urma să fie folosit imobilul.

La rândul său, Consiliul Judeţean propune ca preventoriul TBC de la Poiana , unde sunt internaţi în regim permanent copii care suferă de diverse boli, ar trebui să rămână în administrarea ministerului care are la nivel naţional doar încă trei astfel de stabilimente sociale.

Deocamdată, Ministerul Sănătăţii se ascunde în spatele ideii de „propunere”. Iar autorităţile locale pregătesc memorii şi se pregătesc de discuţii. Rămâne de văzut câte propuneri vor deveni realitate şi câte memorii vor ajunge la tribunal. Şi nu trebuie uitat că ministerul are puterea, iar pe de altă parte niciunui primar nu-i convine ca, în campania electorală, să se spună că în mandatul lui a dispărut din oraş sau din comună, după caz, un spital.