Categorie: Actual

palatul_culturii_ploiesti_colectiiÎn istorica zi de 20 martie 1921, într-o atmosferă sărbătorească, de elevată ţinută spirituală, în prezenţa iubitorilor de carte ce au tânjit pentru o bibliotecă publică, a oficialităţilor locale, numeroşi intelectuali, studenţi şi elevi, a fost parafat actul de naştere al Bibliotecii „Nicolae Iorga”Ploieşti. Localul destinat acestei mult-aşteptate biblioteci: etajul I al... Băii municipale din centrul oraşului, unde avea să funcţioneze până în vara anului 1941.

Cuvântarea, intitulată sugestiv„Necesitatea creării bibliotecilor populare”, rostită atunci, de către arh.Toma Socolescu, are o mare bogăţie de idei, motiv pentru care v-o şi supunem atenţiei:

„Sărbătorim azi deschiderea unei biblioteci mici într-un oraş mare şi relativ bogat. Sau, mai bine zis, purtând numele de a fi bogat pentru cei care nu l-au văzut încă, deoarece, după ce îl cunoşti, te convingi uşor că e un oraş sărac într-un loc bogat, aşa cum e, dealtfel, şi marea majoritate a poporului nostru: oameni săraci în ţară bogată – dar care, de ce n-am mărturisi-o, a fost rău gospodărită. E păcatul nostru naţional de până acum (...). Câţiva din cei care credem în puterea cărţilor bune, ne-am gândit că, cel puţin azi, în România întregită şi la 100 de ani după Tudor din Vladimiri liberatorul, e timpul să creăm şi în oraşul acesta un mic focar de cultură, de liberare a minţilor de sub acele lanţuri grele ale celei mai groaznice sclavii, sclavia ignoranţei, o bibliotecă populară pentru cei săraci, pentru cei umili, care sunt şi cei mai mulţi în cuprinsul acestei ţări. I-am dat numele dlui Nicolae Iorga, care e pentru naţia noastră simbolul celei mai înalte culturi, expresia cea mai bogată a cărturarilor noştri, marele îndrumător al neamului...”

Apreciind gestul de nobleţe spirituală al grupului de corifei care au ctitorit biblioteca, în frunte cu Toma Socolescu, se cuvine să le omagiem mereu gândul şi fapta, truda imensă pe care au investit-o nu numai pentru înfiinţarea acestui lăcaş al cărţii, ci şi pentru pasiunea şi dragostea statornică cu care au slujit-o pe tot parcursul vieţii lor: N.Pârvulescu, Al.Năstăsescu, Dumitru Munteanu-Râmnic, Ion N. Socolescu, I.I.Quintus, I.A. Bassarabescu, Nae Săruleanu, Ion Andrei ş.a.

La aniversarea a 90 de ani de la neuitatul eveniment cultural, găzduită de sala „Europa” din Palatul administrativ, au fost prezenţi Mircea Cosma – preşedintele Consiliului judeţean Prahova, pr. Ştefan Muşat – protoereu al Proteierie Ploieşti, Cristian Dumitru – viceprimar al municipiului Ploieşti, Mircea Ionescu Quintus – preşedinte onorific al PNL, prof. Paul Popescu, scriitorul româno-american Petru Popescu ( fosta iubire a Zoiei Ceauşescu ), prof. Ieronim Tătaru ş.a. O sală arhiplină cu scriitori, poeţi, politicieni, artişti plastici, profesori, directori ai unor instituţii de cultură, bibliotecari au urmărit, cu interes cuvântările invitaţilor.

boaruActualul director al Bibliotecii „Nicolae Iorga”, prof. Nicolae Boaru, emoţionat, ne-a mărturisit:
„ Nu sunt un egoist, dar vreau să vă spun că 90 de ani nu poate înseamnă mult pentru alte ţări, alte oraşe, alte biblioteci, dar pentru Ploieşti - unde necesitatea creării unei asemenea instituţii a fost foarte puternică - ea a însemnat ceva.

Cei 90 de ani au fost parcurşi numai în crescendo – de la 2500 de cărţi câte avea biblioteca atunci, astăzi avem peste 500 000 de titluri! Iar una dintre cele 7 secţii pune la dispoziţia celor interesaţi o bogată fonotecă şi videotecă. Sunt mândru şi fericit totodată că mă aflu în fruntea acestei biblioteci, una dintre cele mai mari din ţară”.


quintusCând unul dintre puţinii trăitori ai „momentului 1921”, binecunoscutul nostru concitadin  Mircea Ionescu-Quintus, a urcat la pupitru, sala a izbucnit în aplauze.Venerabilul senior al politicii româneşti, scriitor şi om de spirit, veşnic tânăr sufleteşte, ajuns la onorabila vârstă de 94 de ani împliniţi în această lună, ne-a încântat şi de data aceasta cu amintirile acelor începuturi:

”Eu sunt, cu siguranţă, cel mai vechi şi devotat prieten al Bibliotecii „Nicolae Iorga”. Asta pentru că Dumnezeu mi-a îngăduit să stau mai mult printre dumneavoastră. De-a lungul existenţei mele am cunoscut întreaga evoluţie a bibliotecii şi pe toţi întemeietorii ei, oameni generoşi şi de mare caracter. Un exemplu: tatăl meu, I.I.Quintus, era adversar politic cu Socolescu, dar ei au lăsat laoparte orgoliile şi şi-au dat mâna, pentru a ne lăsa nouă, această comoară, biblioteca. Din păcate, astăzi, când trăim într-o lume de dramatică răvăşire a vieţii planetare, majoritatea oamenilor politici se azmut unii împotriva altora, cu obrăznicie, uitând că ei sunt aleşi să servească poporul. Revin la carte. Am scris şi am citit foarte multe dintre cărţile găsite la biblioteca ploieşteană. Toate cărţile scrise, între anii 1970-1990, le-am lansat aici şi sunt bucuros că ele fac parte din fondul bibliotecii. Pentru tinerii care nu mai obişnuiesc să citească, vreau să le spun cât de mult greşesc, cât de mult contează citirea unei cărţi în viaţa omului. Aşa am aflat, la mintea mea de om vârstnic, ce enormă deschidere în viaţă mi-a dat recitirea, acum, a cărţilor lui Jules Verne. Da, mă hrănesc zilnic din opera lui Jules Verne! Am acasă peste 40 din ultimele lui cărţi. Unii or să spună că am dat în mintea copiilor, e treaba lor. Eu voi scrie şi voi citi în continuare. Voi îmbătrâni abia în clipa când voi crede că nu mai am nimic de făcut pe lumea asta!”

Tataru_iCuvinte la fel de calde le-am „citit” şi pe buzele prof. Ieronim Tătaru, cunoscut scriitor:
„Frecventez biblioteca de peste 50 de ani şi pot să mărturisesc că ea mi-a servit foarte mult în elaborarea cărţilor pe care le-am scris, pentru că la bibliotecă am găsit un bogat fond documentar. Am apelat însă şi la fondul curent de carte, care mi-a folosit, de asemenea, în lucrările mele, Biblioteca „Nicolae Iorga” fiind o instituţie indispensabilă pentru mine, ca şi pentru mulţi oamenii de cultură ori cititori pasionaţi, obişnuiţi”.

cosma_mircea2La rândul său, Mircea Cosma, a declarat:
„Păstrarea şi dezvoltarea unei biblioteci este ceea ce susţine acest pilon prin care un popor există: cultura. Iar dacă azi biblioteca are 500 000 de volume este o dovadă că prahovenii citesc ceea ce au produs minţile luminate ale acestui popor şi nu numai. Profit de acest prilej pentru a vă spune că un bust în bronz al marelui rege dac Decebal, realizat de sculptorul prahovean George Dumitru, se află în drum spre Roma, urmând a fi instalat în curtea uneia dintre cele mai prestigioase instituţii culturale româneşti din Italia, „Accademia di Romania”. El va fi prezentat, mai întâi, în cadrul expoziţiei „EUROPRAHOVA”, organizată de Consiliul judeţean Prahova, la Roma, în perioada 2-7 martie curent”.

aniversar_bibliotecaDupă deschiderea oficială a Zilelor Bibliotecii „Nicolae Iorga”, în ziua de 21 martie a.c., suita de manifestări a continuat cu lansarea volumelor „Prins”, „Supleantul” şi „Fata din Nazaret”, de Petru Popescu (22 martie), întâlnire cu scriitorul Ion Groşan - care şi-a lansat cartea „Un om din est”(23 martie)- ambele acţiuni având loc la Casa sindicatelor din Ploieşti. Manifestări asemănătoare, dedicate cărţii şi Bibliotecii „Nicolae Iorga”, s-au mai desfăşurat, în ziua de 24 martie, la bibliotecile din Poiana Câmpina, Băicoi, Câmpina, Cornu, Sinaia. Astăzi, joi, la ora 12,oo, în sala de lectură „Nichita Stănescu a Bibliotecii „N.Iorga”, are loc o altă manifestare de suflet: Aniversarea a 93 de ani de la reunirea Basarabiei cu România.

Ioan POPESCU

Back To Top