Timp de două zile, Ploieştii a fost capitala spiritului nichitian

Două din cele cinci premii ale Festivalului Internaţional de Poezie au fost cucerite de poeţi basarabeni!

După cum se ştie, la 13 decembrie 1983, în plină putere creatoare, dar suferind de o boală mai veche, trecea în eternitate Nichita Stănescu, unul dintre cei mai mari poeţi români. Surprinzător poate, demersurile făcute imediat după moartea sa, de către forurile de conducere din Prahova şi Ministerul Culturii pentru organizarea unui Festival Internaţional de Poezie „Nichita Stănescu” au fost aprobate de conducerea de partid şi de stat a ţării, astfel că Festivalul „curge”, nestăvilit, întru nemurirea Poetului.

Cea de-a XXIII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Poezie “Nichita Stănescu" a fost deschisă, oficial, la Colegiul Naţional “I. L. Caragiale" din Ploiesti – în perioada când viitorul mare poet, unul dintre absolvenţii liceului, ar fi împlinit 78 de ani. La evenimentul omagial au fost prezenţi numeroşi foşti colegi, prieteni şi oameni de cultură.

Printre aceştia s-a aflat şi fostul său profesor de limba română, Constantin Enciu – ajuns acum la venerabila vârstă de 92 de ani, care şi-a reamintit cu plăcere de elevul blond, aşezat în ultima bancă: “ Nichita era un elev foarte cuminte, cu chip mereu visător. Mai târziu, adult fiind, când lumea îl lăuda talentul, el primea cu modestie toate aceste laude… Mi-aş dori ca şi tinerii de azi să-i citească opera, nu din obligaţie - pentru că li se cere la şcoală - ci din dorinţa de a-i descoperi valoroasa  lui creaţie, Nichita - unul dintre cei mai mari poeţi ai secolului XX, fiind mereu actual”.

Alături de profesorul Enciu, au mai ţinut să-i aducă un omagiu lui Nichita: criticul literar Mircea Colosenco, Dan Mircea Cipariu - preşedintele secţiei de poezie a filialei Bucureşti a Uniunii Scriitorilor, cineastul Ştefan Dimitriu, scriitorul ploieştean Ioan Groşescu, oaspeţii dragi din Cernăuţi: profesorii universitari Alexandrina Cernov şi Ilie Luceac, poetul Vasile Tărâţeanu. Dintre foştii colegi ai Poetului i-am remarcat pe Sergiu Uţă Baicoianu, Ioan Mârzescu, acad. Mircea Petrescu. Au lipsit, din motive de sănătate, doi prieteni dragi Poetului, care au participat la toate celelalte 22 de întâlniri cu poezia nichitiană: poetul sârb Adam Puslojic şi poetul basarabean Valeriu Matei – internat într-un spital din Bucureşti.

Evenimentul a început cu un moment artistic susţinut de elevi din clasa a IX-a ai Colegiului, care au îmbinat  mişcarea scenică si recitarea versurilor nichitiene într-un mod original şi modern. Invitatii au ţinut, apoi, un moment de reculegere in memoria cineastului, prozatorului şi publicistului ploieştean Ioan Grigorescu, văr al lui Nichita, care s-a stins din viaţă cu câteva zile în urmă.

Cu acest prilej, Constantin Stere, directorul Direcţiei judeţene pentru cultură şi patrimoniu naţional, a lansat propunerea ca o stradă centrală din Ploieşti să poarte numele marelui cineast, cea mai indicată fiind strada care poartă numele lui  Mihail Kutuzov – comandant rus care a semnat, in 1812, documentul prin care Imperiul Otoman ceda Basarabia Rusiei ţariste; sau Strada  Miciurin - un om de stiinţă sovietic controversat.
 Acad. Mircea Petrescu a amintit, la rândul său, că aproape tot ce au realizat in viaţă absolvenţii Colegiului “I.L.Caragiale" se datorează formării dobândite in timpul studiilor liceale, iar scriitorul Mircea Cipariu a remarcat, cu regret, faptul că liceenii de azi nu sunt încurajaţi să descopere libertatea interioară şi cea spirituala oferită de poezie, cerându-li-se, în schimb, competenţe lingvistice atunci când interpretează o operă literară. De aici vine, probabil, şi reacţia de distanţare faţă de literatură a elevilor.

Despre personalitatea marelui poet ploieştean au mai vorbit oaspeţii din Cernăuţi, scriitorul-jurnalist Vasile Tărâţeanu, prof. univ. Alexandrina Cernov, aceştia subliniind faptul că în jumătatea de nord a Bucovinei, aflată sub stăpânire ucraineană, se duce o politică dură de asimilare a românilor, aceasta începând cu şcoala, unde limba română este din ce în mai puţin prezentă. Ei au dăruit Colegiului revista “Glasul Bucovinei" şi culegerea de poezii “Glasuri tinere", realizate de elevi din satele cu populaţie încă majoritar românească, aflate în apropierea graniţei cu România. Manifestarile din prima zi a Festivalului Internaţional de Poezie au continuat la Casa memorială “Nichita Stănescu”, la Muzeul “Paul Constantinescu", în Parcul “Nichita Stănescu" şi la Casa de Cultură a Sindicatelor.

Fireşte, cel mai aşteptat moment al Festivalului a fost Gala Laureaţilor, găzduită, ca de fiecare dată în ziua de 31 martie, de Teatrul “Toma Caragiu”. Surpriza plăcută a zilei a constituit-o prezenţa poetului VALERIU MATEI, “fugit” practic dintr-un spital bucureştean unde era internat, pentru a-şi serba ziua de naştere la Ploieşti, alături de Nichita, aşa cum a făcut-o, de fiecare dată, în ultimii 20 de ani!

De altfel, domnia sa avea să şi fie unul dintre laureaţii Festivalului, juriul condus de acad. Eugen Simion acordându-i Premiul Special (500 de euro), oferit din partea Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu Cultural Naţional Prahova. Premiul “Opera Omnia”, oferit de Primăria Ploieşti, i-a revenit poetei ANA BLANDIANA ( 1000 de euro),  Premiul pentru promovarea operei nichitiene, oferit tot de către municipalitatea Ploieşti, i-a fost decernat lui DAN MIRCEA CIPARIU ( 500 de euro), iar Premiul pentru critică literară (500 de euro), oferit de către Consiliul judeţean Prahova, a revenit distinsului istoric şi critic literar DUMITRU MICU, fost profesor al lui Nichita, la facultate.

Marele Premiu pentru Poezie “Nichita Stănescu” (1000 de euro) i-a revenit, în acest an, poetului moldovean (născut în Basarabia) EMIL BRUMARU.

Publicul prezent la Gala Laureaţilor a avut prilejul să urmărească şi un excepţional recital de jazz, susţinut de cunoscuta formaţie “Bucharest Jazz Trio”.

Principalii organizatori ai ediţiei din acest an a Festivalului Internaţional de Poezie “Nichita Stănescu” au fost:

Academia Română, DCPCN Prahova, Consiliul judeţean Prahova, Primăria Ploieşti, Teatrul “Toma Caragiu”, Muzeul de istorie şi arheologie Prahova, Societatea cultural-istorică “Mihai Viteazul”.

Ioan POPESCU