Sediul Primăriei Ploieşti a găzudit, vineri, o dezbatere organizată de Observatorul Prahovean, pe tema poluării din judeţ şi în special din Ploieşti, dezbatere care a adus, la aceeaşi masă, reprezentanţi ai societăţii civile, autorităţilor publice, mediului economic şi presei. Concluziile sunt că legislaţia de mediu are mari deficienţe, la fel şi modul în care autorităţile comunică populaţiei cazurile de de depăşiri ale normelor.
La masa rotundă au luat parte reprezentanţi de la Garda de Mediu Prahova, Agenţia pentru Protecţia Mediului, Direcţia de Sănătate Publică, Prefectura, Consiliul Judeţean, primăriile din Ploieşti, Brazi, Blejoi, Bărcăneşti şi Păuleşti, deputaţii Roberta Anastase, Graţiela Gavrilescu şi Dan Rădulescu, reprezentanţi ai unor ONG-uri precum STOP Poluării Oraşului Ploieşti, Eco Natura sau Iubesc Ploieştii şi reprezentanţi Petrotel-Lukoil, OMV Petrom şi ai Rafinăriei Vega. Reprezentanţii celor trei societăţi au vorbit despre investiţiile făcute în ultimii ani pentru reducerea poluării, dând exemplul retehnologizării sau al ecologizării unor depozite istorice de deşeuri periculoase. "Am participat la anumite evenimente, unele organizate la nivelul Universităţii de Petrol şi Gaze, altele la nivelul APM-ului, din care au rezultat anumite planuri de măsuri, pe care le implementăm deja. O parte dintre ele sunt realizate, aş enumera aici faptul că am achiziţionat trei staţii de automonitorizare, una în zona Mihai Bravu, una în zona Moara Nouă şi a treia va fi instalată undeva în zona Oborului, în părculeţul din spatele benzinăriei. În cadrul Rafinăriei Petrotel-Lukoil au fost realizate investiţii directe în mediu de circa 130-140 de milioane de dolari, de asemenea batalurile istorice din zona Centurii de Est au fost ecologizate cu un an mai devreme faţă de termenul stipulat în autorizaţia integrată de mediu, o altă investiţie care a fost în jur de 40 de milioane de euro. Mai sunt investiţii în rafinărie în valoare de vreo 600 de milioane de dolari, care au şi ele, în multe proiecte, o componentă de mediu. Suntem deschişi să participăm la orice fel de discuţii pe această temă şi de a rezolva activ orice problemă există în Ploieşti", a transmis reprezentantul Petrotel-Lukoil. "De fiecare dată când am fost invitaţi de către autorităţile locale şi autorităţile de mediu am răspuns afirmativ, cu toată deschiderea, în vederea rezolvării problemelor care au apărut de-a lungul timpului. Şi noi am făcut parte din grupul de lucru organizat la nivelul oraşului, din care au făcut parte toate rafinăriile, UPG-ul, ca organism independent, şi autorităţile. În urma acestor discuţii a reziltat un plan de acţiuni, care a fost implementat în rafinărie. Pe lângă acesta, investiţiile în Rafinăria Vega din ultimii zece ani - noi fiind o rafinărie mai mică - sunt de 60 de milioane de dolari numai în proiecte care au legătură cu protecţia mediului. Nu am făcut aici referire la alte investiţii în ceea ce priveşte utilizarea sau dezvoltarea proceselor. Vega este o rafinărie atipică, noi nu mai prelucrăm ţiţei, ci materii prime deja procesate într-o primă fază la Petromidia, rafinăria-mamă, cu care noi lucrăm într-o perfectă sinergie, astfel că materiile noastre prime deja sunt hidrofinate, ulterior noi mergând către zona de produse de nişă, produse finite, solvenţi, bitum, suntem singurul producător de bitum rămas la ora actuală în România şi suntem mândri de acest lucru. Şi noi am montat două staţii de monitorizare în vecinătatea rafinăriei, una se află în apropierea podului de la Dâmbu, cealaltă la Blejoi. Valorile înregistrate sunt comunicate în permanenţă autorităţilor locale, iar ele se află în limitele stabilite de către lege. În cazul batalurilor, vorbim despre o poluare istorică, bataluri care au peste 70 de ani de existenţă acolo. Vorbim de o cantitate de 63.000 de tone în contractul de privatizare. Ulterior, de-a lungul timpului, Rafinăria Vega a eliminat o cantitate de aproximativ 100.000 de tone din aceste bataluri. Am făcut nişte studii de evaluare a cantităţii reale, avem în momentul de faţă o cantitate reală de 350.000 de tone de deşeuri. Lucrările au început, avem preconizate începând de anul trecut şi anul acesta, investiţii de peste 15 milioane de dolari doar pentru acest proiect", a transmis şi reprezentantul Rafinăriei Vega.
Graţiela Gavrilescu, fost ministru al Mediului, a vorbit despre măsurile luate cât a fost la guvernare, insistând pe convocarea unui grup de lucru cu agenţii economici mari, autorităţile ploieştene şi specialiştii din UPG, pe procedurile de revizuire a autorizaţiilor integrate de mediu începute în mandatul său şi pe introducerea obligaţiei de corelare a fluxurilor tehnologice cu prognozele meteo, astfel încât emisiile să fie reduse în zilele în care condiţiile atmosferice împiedică difuzia. Mai departe, deputatul Dan Rădulescu a făcut un bilanţ al monitorizărilor de calitate a aerului din Ploieşti, arătând că, la diverşi compuşi, se înregistrează depăşiri în majoritatea zilelor dintr-un an, în timp ce deputatul Roberta Anastase vorbit despre dotările existente la nivelul APM şi al Gărzii de Mediu şi despre sistemele de monitorizare a emisiilor, sugerând ca şi rezultatele testelor proprii făcute de rafinării să fie publicate, alături de cele de la staţiile clasice privind calitatea aerului: "Mă bucură că am scris societăţilor acum un an şi jumătate solicitându-le să-şi instaleze staţii de automonitorizare şi mă bucur să văd că ele au făcut-o. Sper că ele întrunesc standardele impuse de legislaţia în vigoare. Nu înţeleg de ce ele nu sunt deja în reţeaua de monitorizare la nivel naţional. Mi-aş dori să încercăm totuşi să livrăm informaţia reală către cetăţeni. Legislaţia în vigoare specifică faptul că Ministerul Sănătăţii are obligativitatea, la solicitarea Ministerului Mediului, când o comunitate se confruntă cu o stare specială de poluare, să facă o analiză, astfel încât să se vadă legătura dintre poluarea măsurată corect pe toţi compuşii şi comunitatea asupra căreia s-a manifestat această poluare".
Venit de la Iaşi, profesorul Silviu Burlui a tras un semnal de alarmă cu privire la sistemul de monitorizare, avertizând că "nu măsurăm ceea ce trebuie" şi detaliind că sunt compuşi chimici total ignoraţi de autorităţile publice, dar care pot avea efecte nocive extrem de grave. Acelaşi lucru a fost confirmat de directorul Direcţiei de Sănătate Publică Prahova, Dan Ioniţă, care a dat ca exemplu compuşii derivaţi din benzen, stireni, fenolii, izoprenul, alcoolul izopropilic. Directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Prahova, Florin Diaconu, a luat cuvântul de mai multe ori în timpul dezbaterii, oferind detalii despre sistemul de monitorizare şi despre colaborarea cu Garda de Mediu şi afirmând că e nevoie de o analiză calitativă, cu referire la emisiile de la fiecare agent economic din domeniul petrochimic sau cel al deşeurilor, dar şi una calitativă, cu referire la situaţia specifică a Ploieştiului, cu mulţi agenţi economici concentraţi pe un perimetru redus.
În privinţa concluziilor acestei mese rotunde, cel puţin trei idei se desprind, susţinute de mai mulţi dintre vorbitori, vizând îmbunătăţirea instrumentelor de măsurare a calităţii aerului, îmbunătăţirea comunicării dintre autorităţi şi populaţie, inclusiv prin crearea unei platforme care să găzduiască şi datele din monitorizările rafinăriilor, respectiv îmbunătăţirea legislaţiei, după ce au fost ridicate în discuţie numeroase probleme de tip legislativ, precum acea monitorizare incompletă.