Améliorer activement la puissance masculine et n est pas seulement appelé cialis 10mg prix. La qualité européenne actuelle est peu coûteuse.

apă paltinu
Categorie: Actual
  • 70% din ţară este afectată de diverse faze ale secetei pedologice.
  • Lacurile de acumulare cu importanţă strategică sunt la un grad de umplere de 68%.
  • Informațiile au fost prezentate în ședința de Guvern de miercuri de ministrului Mediului, Tanczos Barna, care a făcut un apel la consum raţional al apei potabile.
  • Prognoza anunță că după 15 iulie se vor înregistra din nou temperaturi extreme care vor agrava situația.

Ministrul a vorbit despre rezervele strategice de apă, anunțând că lacurile de acumulare sunt la un grad de umplere de 68%. ”Putem asigura rezerva strategică de apă, dar în paralel, anumite bazine hidrografice suferă de deficit uriaş de precipitaţii. Sunt deja bazine unde sunt râuri secate şi sunt deja bazine hidrografice unde fenomenele de secetă prelungită îşi arată efectele”, a spus oficialul. Cele mai mari probleme sunt acolo unde apa se obţine din foraj, capacitatea sistemelor este setată pe consumul normal de apă, la nivelul gospodăriilor şi, odată cu seceta, a crescut foarte mult consumul de apă”, a precizat Barna, afirmând că a făcut apel la un consum raţional al apei potabile, pentru că presupune ”investiţii uriaşe de captare, de tratare, de transport şi de distribuţie şi nu putem în perioadele de secetă să consumăm mai mult de zece ori decât într-o perioadă normală, pentru a uda”. Barna a dat exemplul unor regiuni unde ”media precipitaţiilor din ultimele 10 luni este la mai puţin de jumătate faţă de anii precedenţi”, cum ar fi Tecuci, Adjud, Bârlad, Botoşani, Dârbani şi Miercurea Ciuc.

“Este foarte important ca, dincolo de aceste restricţii, să fie o informare corectă a cetăţenilor, astfel încât să înţelegem cu toţii că este vorba de fenomene pe care  nu le putem controla iar partea de consum raţional este o datorie civică a fiecăruia dintre noi”, a transmis și premierul Nicolae Ciucă.

VEZI ȘI: Criză de apă în România. Dunărea, la cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani

Datele de la acest moment, citate de Tanczos Barna, arată că 70% din ţară este afectată de diverse faze ale secetei pedologice (moderată, puternică sau extremă). “Avem din păcate şi zone cu secetă pedologică extremă, câteva zone relativ restrânse unde aprovizionarea cu precipitaţii este optimă”, a adăugat acesta.

Situația în Prahova

“Debitele medii zilnice se situează la valori sub mediile multianuale lunare, cu coeficienţi moduli cuprinşi între 30-50%, mai mari (50-90% din normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Someș, Suceava, pe afluenții Prahovei, pe cursurile superioare ale Moldovei, Bistriței Trotuşului, Buzăului şi mai mici (sub 30%) pe râurile din bazinele hidrografice: Iza, Tur, Lăpuș, Crasna, Barcău, Crișul Negru, Crișul Alb, Arieș, Târnave, Bistra, Moravița, Nera, Cerna, Siret (exceptând Suceava, cursurile superioare ale Moldovei, Bistriței, Trotuşului şi Buzăului), cursurile superioare şi mijlocii ale Vedei şi Argeşului, pe unii afluenţi ai Oltului inferior şi pe unele râuri din Dobrogea”, se arată în informarea publicată marți de Apele Române.

VEZI ȘI: Efectul secetei și al consumului exagerat. Localități din Prahova, fără apă pe timp de noapte

Aceeași sursă anunță că, la Paltinu, gradul de umplere este de 85%, în timp ce la Măneciu este de 66,5%, deci sub media pe țară.

Gradul de umplere a lacurilor de acumulare cu importanță strategică, la data de 5 iulie

Nr. Crt.

Nume

Râu

Volum la NNR

(mil.mc.)


5 iulie 2022

(mil.mc.)

 

 

1

FÂNTÂNELE

SOMEŞUL CALD

212.93

153.63

2

TARNIŢA

SOMEŞUL CALD

70.3

66.43

3

STRÂMTORI

FIRIZA

15.9

7.51

4

VÂRŞOLT

CRASNA

16.1

13.11

5

DRĂGAN

VALEA DRĂGANULUI

111.95

84.53

6

LUGAŞ

CRIŞUL REPEDE

63.5

21.43

7

TILEAGD

CRIŞUL REPEDE

57.4

46.06

8

OAŞA

SEBEŞ

123.14

100.9

9

TAU

SEBEŞ

21.37

7.44

10

OBREJII DE CĂPÂLNA

SEBEŞ

3.01

2.4

11

PETREŞTI

SEBEŞ

0.64

0.78

12

GURA APELOR

RÂUL MARE

210

144.73

13

VALEA LUI IOVAN

CERNA

120

98.3

14

VALEA DE PEȘTI

VALEA DE PEȘTI

3,73

3.32

15

SĂCELE

TÂRLUNG

16.63

11.89

16

GURA RÂULUI

CIBIN

14

11.84

17

VIDRA

LOTRU

340.3

278.28

18

BRĂDIŞOR

LOTRU

40.48

33.1

19

VIDRARU

ARGEŞ

450.6

397.68

20

ZIGONENI

ARGEŞ

9.1

5.97

21

VÂLCELE

ARGEŞ

37.8

33.29

22

BUDEASA

ARGEŞ

25.9

22.14

23

RÂUŞOR

RÂUL TÂRGULUI

52.3

47.01

24

PRUNDU

ARGEŞ

1.06

1.21

25

GOLESTI

ARGEŞ

44.9

41.58

26

MIHĂILEŞTI

ARGEŞ

52.7

42.43

27

PECINEAGU

DÂMBOVIŢA

63

25.34

28

VĂCĂREŞTI

DÂMBOVIŢA

5.52

4.29

29

LACUL MORII

DÂMBOVIŢA

14.7

13.27

30

BOLBOCI

IALOMIŢA

19.34

13.75

31

PUCIOASA

IALOMIŢA

3.3

1.91

32

DRIDU

IALOMIŢA

32.61

11.41

33

SIRIU

BUZĂU

107.46

67.49

34

PALTINU

DOFTANA

47.11

40.11

35

MANECIU

TELEAJAN

38.02

25.28

36

IZVORUL MUNTELUI

BISTRIŢA

1122

876.02

37

POIANA UZULUI

UZ

84.86

54.19

38

STÂNCA COSTEŞTI

PRUT

735

608.66

39

POIANA MĂRULUI

BISTRA

90

66.72

TOTAL

 

 

4,507.06

 

3,485.43

 

Foto: Apele Române

 

 

Back To Top