- Ministerul Educației a publicat, spre consultare publică, proiectul Legii învățământului preuniversitar.
- Documentul include o serie de propuneri care ar vrea să restructureze semnificativ modul în care se desfășoară învățământul obligatoriu.
- Admiterea la liceu și Bacalaureatul ar putea avea o nouă structură, chiar din anul școlar 2023-2024.
- Ministrul Educației a explicat că vor fi operate și modificări de curriculum, iar elevii vor avea posibilitatea să-și aleagă o parte dintre disciplinele pe care le studiază.
Proiectul de lege pentru învățământul preuniversitar, care poate fi consultat AICI, se va afla în consultare publică până pe 24 august.
“Mizăm pe propuneri constructive, în aşa fel încât la finalul perioadei de consultare publică, așa cum am spus, de aproape o lună și jumătate, să avem o formă îmbunătățită a acestor proiecte de lege, pentru ca mai apoi, la începutul lunii septembrie, să poată intra în procedură parlamentară de adoptare. .(…) În această toamnă, încă din acest an, vom putea să avem adoptate după cele două perioade de dezbatere, publică mai întâi și apoi parlamentară, proiectele celor două legi. Ele vor intra în vigoare la 30 de zile după promulgarea de către președintele României. Mai apoi, Ministerul Educației are la dispoziție o perioadă de opt luni, conform acestor proiecte de lege, pentru elaborarea și promovarea legislației subsecvente. Reamintesc faptul că după ultima inventariere este vorba, cel mai probabil, de peste 300, subliniez, 300 de acte normative, ordine de ministru și hotărâri de guvern. În acest fel, în septembrie 2023, în paralel cu grupurile de lucru deja constituite pentru elaborarea planurilor cadru de liceu și pentru revizuirea planurilor cadru pentru gimnaziu și învățământ primar, vom avea un curriculum nou, vom avea planuri cadru noi, vom avea instituții pregătite de o adevărată reformă în sistemul de educație. Elevii care vor începe în acest an clasa a VII-a, în septembrie 2023, vor începe clasa a VIII-a. Vor fi prima generație de elevi care vor avea șansa, dacă doresc, să susțină un examen de admitere organizat de către colegiile naționale”, a declarant ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.
Admiterea la liceu
Prezentul proiect de lege schimbă paradigma tranziției de la învățământul secundar inferior la învățământul secundar superior prin reglementarea concursului de admitere. Unitățile de învățământ liceal cu statut de Colegiu național vor putea organiza concurs de admitere în clasa a IX-a învățământ liceal, pentru maximum 90% din numărul de locuri atribuite prin planul de școlarizare. Restul locurilor se vor ocupa prin repartiție computerizată, în urma susținerii evaluării naționale. În situația în care nu se vor ocupa toate locurile prin organizarea concursului de admitere, locurile rămase se vor ocupa prin repartiție computerizată, în urma susținerii evaluării naționale. Organizarea concursului și criteriile de admitere se vor stabili prin decizia Consiliului de administrație al unității de învățământ, care se publică pe site-ul instituției, la începutul fiecărui an școlar. Absolvenții clasei a VIII-a care au participat la concursul de admitere și nu au fost admiși pot participa la evaluarea națională în vederea repartizării computerizate. Candidații declarați admiși la concurs pot fi organizați în clase de excelență. Colegiile naționale care înființează clase de excelență trebuie să obțină statutul de unitate pilot de excelență, prin ordin al ministrului educației. Procedura de acordare a statutului de unitate pilot de excelență se aprobă prin ordin al ministrului educației, la propunerea Centrului Național de Excelență.
Absolvenții clasei a VIII-a vor putea fi înscriși în clasa a IX-a, fără susținerea evaluării naționale sau a concursului de admitere la colegiul național și peste numărul maxim de elevi cuprins în acea formațiune/clasă, dacă au obținut, pe parcursul gimnaziului, premiul I la etapa națională a olimpiadelor școlare organizate și finanțate de Ministerul Educației sau au obținut premiile I, II sau III la competiții internaționale recunoscute de Ministerul Educației. Elevii cu performanțe deosebite la olimpiadele naționale sau la competițiile internaționale vor putea fi înscriși la filiera/profilul/specializarea care corespunde specificului olimpiadei naționale/competiției internaționale. Lista privind corespondența specificului olimpiadei naționale/competiției internaționale cu filiera/profilul/specializarea la care se face înscrierea se aprobă anual prin ordin al ministrului educației.
Bacalaureat
Examenul național de bacalaureat va consta în susținerea următoarelor probe:
A - proba scrisă de evaluare a competențelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun - probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările; aceasta constă într-o probă unică, prin care se evaluează competențele generale formate pe parcursul ciclului liceal la limba și literatura română, matematică, științe, istoria și geografia României și Europei și științe socio-umane.
B - două probe de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competență corespunzător Cadrului european comun de referință pentru limbi. Elevii care promovează, pe parcursul învățământului preuniversitar, examene cu recunoaștere internațională pentru certificarea competențelor lingvistice în limbi străine au dreptul la recunoașterea și echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene, la cerere și conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației;
C - proba de evaluare a competențelor digitale. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competență, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii care promovează, pe parcursul învățământului preuniversitar, examene cu recunoaștere europeană pentru certificarea competențelor digitale au dreptul la recunoașterea și la echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene, la cerere și conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației;
D - probă scrisă la Limba și literatura maternă - probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale;
E - probe scrise, facultative, specifice profilului sau specializării, la alegerea candidatului, după cum urmează:
a) pentru profilul real, specializarea matematică-informatică, din filiera teoretică, o probă scrisă din matematică și informatică cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;
b) pentru profilul real, specializarea științele-naturii, din filiera teoretică, o probă scrisă din fizică, chimie și biologie cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;
c) pentru profilul umanist, specializarea științe sociale, din filiera teoretică, o probă scrisă din istorie și științe socio-umane, cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;
d) pentru profilul umanist, specializarea filologie, din filiera teoretică o probă scrisă din limba și literatura română și limba și literatura unei limbi de circulație internațională studiate, cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;
e) pentru filiera profesională, o probă scrisă specifică domeniului de pregătire;
f) pentru filiera vocațională, o probă specifică profilului sau specializării.
Examenul naţional de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenţii învăţământului secundar superior, liceal, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) au susţinut proba de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională și proba de evaluare a competențelor digitale și au obținut cel puțin nivelul „independent”;
b) au susţinut proba scrisă de evaluare a competențelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun şi au obţinut cel puţin nota 6;
c) au susţinut probă scrisă la Limba și literatura maternă şi au obţinut cel puţin nota 6;
În urma promovării examenului naţional de bacalaureat, absolventului i se eliberează diploma de bacalaureat. Absolvenţilor de liceu care au susţinut proba de de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională și proba de evaluare a competențelor digitale li se eliberează certificate care atestă nivelul de competenţă lingvistică, respectiv nivelul de competenţă digitală. Eliberarea acestor certificate nu este condiţionată de promovarea probelor scrise și practice. Proba scrisă, facultativă, specifică profilului sau specializării nu condiționează promovarea examenului de bacalaureat. Absolvenţilor de liceu care au susţinut proba scrisă, facultativă, specifică profilului sau specializării, li se eliberează certificate care atestă nivelul de competenţe specifice profilului sau specializării corespunzător probei susținute. În situaţia în care absolvenţii studiilor liceale nu au susţinut/nu au promovat examenul naţional de bacalaureat, aceştia pot beneficia de cursuri de pregătire, organizate la nivelul unităţilor de învăţământ liceal, precum şi la nivelul instituţiilor de învăţământ superior acreditate. Fiecare absolvent poate beneficia o singură dată de finanţare pentru a participa la cursurile de pregătire pentru examenul național de bacalaureat. Cursurile de pregătire în vederea promovării examenului naţional de bacalaureat, aprobate de Ministerul Educaţiei, se desfăşoară potrivit unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei. Pentru anumite filiere, profiluri, specializări sau calificări, stabilite de Ministerul Educaţiei, absolvenţii învăţământului liceal pot susţine un examen de certificare a calificării, separat de examenul de bacalaureat.
“Examenul de bacalaureat se dorește a fi un examen echitabil, care să nu îți servească doar la acces în facultate, ci să îți ofere o calificare, o calificare reală, credibilă, pe care universitățile și angajatorii să o ia în considerare. Am spus că la proba scrisă, care în momentul de față are patru nivele de dificultate, care duc la obținerea aceleiași diplome de bacalaureat, vom avea același nivel de dificultate, respectiv corespunzător competențelor de bază pentru toate filierele și toate profilurile. Este vorba de, în primul rând de partea de limbă și literatură română.
O noutate ar fi decizia de introducere în programă a gramaticii, de reintroducere a gramaticii pentru a susține abilitățile de comunicare în limba română.
A doua probă este, bineînțeles, cea de matematică. Aceste probe ar putea să aibă o pondere în proba scrisă de 40-50%.
Oricum, împreună cu disciplinele de istorie și geografie, ar trebui să aibă o pondere de 60%, restul până la 100% să fie verificarea competențelor de bază pentru celelalte discipline: Științe - a se vedea: fizică, chimie, biologie - și o disciplină din grupul disciplinelor socio-umane - economie, sociologie, psihologie, logică.
În acest fel, se verifică în proba scrisă competențele de bază, apoi avem cele două probe de competențe: competențe digitale și competențe de comunicare în cele două limbi străine, unde iar se verifică doar competențele de bază. Dacă vreți în cadrul european al limbilor străine, competențe de nivel B1. Da, să ai un instrument minim de bază, în așa fel încât în interacțiunea cu alți cetățeni ai Europei sau ai acestei lumi să ai posibilitatea de a comunica pentru ca tânărul, să se poată dezvolta conform aspirațiilor proprii, personale și de dezvoltare personală. Separat de aceste probe care verifică, așa cum am spus până acum, doar competențele de bază, avem și o probă de excelență pe care o lăsăm la alegerea candidatului. Acei candidați care se simt capabili, deși au promovat proba competențelor de bază, să își demonstreze abilitățile de programator, vor avea toată libertatea să o facă. Sau cei care au promovat proba competențelor lingvistice de bază, în domeniul limbii engleze de bază, vor avea posibilitatea să-și ofere, să își demonstreze abilitățile de cunoscător al limbii engleze în Shakespeare”, a declarant ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.
Discipline la alegere, în orarul elevilor
“Elevii care vor intra în septembrie 2023, în acest fel, în clasa a 9-a de liceu, vor avea planuri cadru noi, vor avea curriculum nou, vor avea o șansă în plus pentru /.../ prin examenul de admitere și mai cu seamă, vor avea o pondere, de mult timp cerută, de 50% discipline în trunchiul comun, 20% discipline de specializare și până la 30% curriculum la decizia școlii. Aș vrea să vă spun, conform proiectului de lege, în aceeași clasă, pentru 30% din discipline, până la 30%, vor putea fi organizate până la patru grupe, în așa fel încât să existe o personalizare a educației, în așa fel încât să existe posibilitatea ca în aceeași clasă, patru grupe de elevi să își aleagă disciplinele pe care le consideră de interes, pe care profesorii consideră că le pot promova, corelat cu aptitudinile acelor elevi din această clasă. Elevii care vor fi parcurs întreg ciclul liceal după acest sistem vor avea șansa unui bacalaureat care va arăta cu totul altfel”, a mai precizat ministrul.
La învățământul primar, elevul va opta în cadrul curriculumului la decizia școlii pentru 2-4 ore pe săptămână.
La învățământul secundar inferior, elevul va opta în cadrul curriculumului la decizia școlii pentru 3-5 ore pe săptămână.
La învățământul liceal, elevul va opta în cadrul curriculumului la decizia școlii pentru 6-8 ore pe săptămână.
Curriculumul la decizia școlii se va constitui atât din pachete de discipline opționale ofertate la nivel național, regional şi local, cât şi din pachete de discipline opţionale ofertate la nivelul unităţii de învăţământ. Pentru învăţământul profesional şi tehnic, curriculumul la decizia şcolii va fi elaborat de unitatea de învăţământ, în parteneriat cu operatorii economici/autorităţile administraţiei publice locale, pentru adaptarea formării profesionale a elevilor la nevoile locale ale pieţei muncii. Consiliul de administrație al unității de învățământ, în urma consultării elevilor, părinţilor şi pe baza resurselor disponibile, va stabili curriculumul la decizia şcolii.
Evaluarea elevilor va fi standardizată, în învățământul preuniversitar
“Ministerul Educației va avea o proprie platformă pentru evaluări standardizate. S-a început deja lucrul la standardele de evaluare, iar în paralel vom avea și o platformă de evaluare standardizată”, a declarant ministrul Sorin Cîmpeanu.
Potrivit Ministerului Educației, la finalul grupei mari a grădiniței, cadrul didactic care a asigurat educaţia preşcolarilor va întocmi, în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, un raport de evaluare a competenţelor cognitive, emoţionale şi sociale ale copilului. Activitatea didactică pe parcursul clasei pregătitoare ţine cont de constatările raportului, în sensul adaptării corespunzătoare a acesteia la nivelul de dezvoltare a copilului.
La finalul clasei pregătitoare și a clasei întâi, cadrul didactic responsabil va întocmi, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, câte un raport descriptiv de evaluare a dezvoltării fizice, socio-emoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, a abilităților de citit, scris și calcul matematic, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor de învăţare. Rapoartele descriptive de evaluare includ o secțiune care revine consilierului școlar și sunt semnate și de către acesta.
La finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a, elevii susțin evaluări naționale scrise, obligatorii: limbă şi comunicare, matematică şi ştiinţe, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei. Proba de limbă şi comunicare cuprinde, pentru elevii din clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale, şi limba materna. Rezultatele evaluărilor vor fi utilizate pentru elaborarea planurilor individualizate de învăţare ale elevilor. Rezultatele evaluării şi planurile individualizate de învăţare se comunică părinţilor/ reprezentanților legali ai elevilor şi sunt trecute în portofoliul educaţional al elevului, reprezentând criteriu de evaluare a activității profesionale a cadrului didactic. Aceste evaluări includ și itemi de literație pentru evaluarea nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor.
La finalul clasei a VIII-a, cei care nu au fost admiși în colegii naționale pot susține Evaluarea Națională.
De asemenea, nivelul de alfabetizare funcțională a beneficiarilor primari ai educației va fi evaluat periodic prin teste online, corespunzător fiecărui nivel și fiecărei clase. Aceste evaluări vor fi realizate prin Platforma națională de alfabetizare funcțională care include teste realizate conform standardelor de alfabetizare funcțională, corelate cu profilul absolventului, pentru clasele de început de ciclu gimnazial și liceal, respectiv pentru clasele a V-a și a IX-a. Datele colectate prin aceste evaluări vor fi cuprinse într-un raport care se dă publicității anual de Ministerul Educației.
„Școala din spital” – un nou mod de organizare a cursurilor pentru copiii bolnavi
Pentru copiii, preșcolarii și elevii cu boli cronice sau cu alte boli sau afecțiuni, spitalizați pentru o perioadă îndelungată, respectiv mai mare de 4 săptămâni, se organizează „Școala din spital”, în cadrul căreia procesul de învățământ se realizează individual, în grupe sau clase, în cadrul unităţii sanitare în care aceştia sunt internaţi. Școala din spital va fi organizată și va funcționa în cadrul universităților de medicină și farmacie. Unitățile de învățământ preuniversitar -școli din spital - se vor înființa prin ordin al ministrului educației, la propunerea Senatului universitar și vor fi acreditate prin efectul legii. Școala din spital înființată în cadrul unei universități de medicină și farmacie poate asigura procesul instructiv-educativ pentru preșcolarii/elevii din spitalele de pe raza teritorială a acestora, pentru preșcolarii și elevii din spitalele aflate în județe limitrofe, precum și pentru orice alt spital care solicită asigurarea procesului instructiv-educativ pentru copiii, preșcolarii, elevii internați pentru o perioadă mai mare de 4 săptămâni, indiferent de numărul acestora. Procesul de învățământ din cadrul acestora va putea fi desfășurat de cadre didactice titulare în învățământ, de cadre didactice membre ale Corpului Național al Profesorilor pentru Școala din Spital. În cadrul școlilor din spital vor putea fi desfășurate, cu aprobarea medicului șef de secție din spital și în regim de voluntariat, activități educative și orice alte activități extradidactice la solicitarea copiilor/preșcolarilor/elevilor.
Elevii înscriși în forma de școlarizare școala din spital, care în clasa a VIII-a sunt internați pentru o perioadă mai mare de 6 luni, vor putea fi admiși la liceu fără susținerea evaluării naționale.
Educația specială și educația incluzivă, în învățământul preuniversitar
Prezentul proiect vrea să asigure și cadrul legal pentru ca, începând cu grupa mică din învățământul preșcolar, pentru respectarea interesului superior al copilului, educația specială să se realizeze în baza unui sistem de sprijin pe cinci niveluri, astfel:
a) Sprijinul incluziv general, de nivel 1, este o formă de educație incluzivă de care beneficiază elevul/preșcolarul cu dizabilități/nevoi speciale/tulburări specifice de învăţare ușoare și pe care cadrul didactic, cu consultarea specialiștilor din cadrul compartimentului de asistență psihopedagogică, îl poate oferi singur, în condiții de predare obișnuite, sub formă de activități individuale de sprijin și aranjamente de predare-evaluare flexibile. Acest tip de sprijin poate include și intervenții sporadice, limitate în timp, ale unor specialiști din compartimentul de asistență psihopedagogică.
b) Sprijin incluziv de nivel 2 este o formă de educație incluzivă de care beneficiază elevul/preșcolarul cu dizabilități/nevoi speciale ce necesită intervenția regulată a unor specialiști care să sprijine procesul de predare-învățare, proces care se poate desfășura în totalitate în sala de clasa obișnuită dar presupune prezența unui cadru didactic de sprijin, a unui asistent personal, a unui facilitator, a unui interpret mimico-gestual, a unui consilier școlar, a unui psiholog, a altui specialist sau a unei alternanțe a acestora.
c) Sprijinul incluziv de nivel 3 este o formă de educație incluzivă de care beneficiază elevul/preșcolarul ale cărui dizabilități/nevoi speciale presupun anumite activități de sprijin care nu se pot desfășura în sala de clasa obișnuită în condiții normale și care are nevoie de intervenții individualizate ale unor specialiști pentru a își atinge potențialul maxim de dezvoltare. Elevul/preșcolarul beneficiază de o reducere a componentei curriculare cu cel mult 20% pentru a permite activități terapeutice cu logopezi, kinetoterapeuți, consilieri școlari, psihologi școlari, după caz, în spații dedicate. Elevul/preșcolarul beneficiază de suport educaţional individualizat sau în grupuri de lucru mici prin cadre didactice de sprijin, în timpul și în afară orelor de curs.
d) Sprijinul incluziv de nivel 4 este o formă de educație incluzivă de care beneficiază elevul/preșcolarul ale cărui dizabilități/nevoi speciale presupun un nivel sporit de asistență și intervenții individualizate complexe și integrate pentru a își atinge potențialul maxim de dezvoltare. Elevul/preșcolarul beneficiază de curriculum diferențiat și programe speciale, desfășoară între 80 și 90% din activitățile de învățare în spații dedicate în cadrul unităților de învățământ, în grupuri reduse, și participă la activități limitate de educație generală, în funcție de propriul profil.
e) Sprijinul special de nivel 5 este o formă de educație specială, iar responsabilitatea principală pentru implementarea lui revine cadrului didactic din unitățile de învățământ special. Este asigurat acelor elevi ale căror obiective de creștere, dezvoltare sau învățare nu pot fi atinse prin măsuri de sprijin incluziv.
În învățământul antepreșcolar, educația specială se va organiza sub forma grupelor de intervenție timpurie, pentru copiii cu surdocecitate/dizabilități senzoriale multiple, asigurându-se terapii specifice de recuperare și compensare, precum și servicii specializate de asistenţă socială, medicale, psihologice, consiliere, audiometrie, ortofonie, corelate și potrivite nevoilor educaționale specifice. Modul de organizare, terapiile și serviciile de intervenție timpurie se vor reglementa prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației.
Centrul Național pentru Educație Incluzivă va forma cadre didactice din învățământul de masă în vederea dobândirii competențelor specifice activităților didactice realizate pentru copiii cu cerințe educaționale speciale.
Pentru nivelurile 1-2 se va asigura o finanțare majorată cu 75% față de costul standard/ antepreșcolar/preșcolar/elev, iar pentru nivelurile 3-4 se va asigura o finanțare majorată cu 100%.
Tipuri de burse și facilități la transport, în proiectul pentru învățământul preuniversitar
Prin proiectul de lege se reglementează și cuantumul minim al burselor astfel:
a) bursa de excelență olimpică I/internațională – 1.000 lei/luna; bursa de excelență olimpică II/națională – 700 lei/luna;
b) bursă de performanță școlară – 500 lei/luna;
c) bursă profesională – 300 lei/luna; d) bursă socială – 300 lei/luna.
De aceste burse vor beneficia elevii de la cursurile cu frecvenţă din învăţământul preuniversitar de stat, iar de bursele de excelență olimpică vor beneficia și elevii din învățământul preuniversitar particular acreditat.
De asemenea, elevii din învăţământul preuniversitar acreditat/autorizat vor beneficia în continuare de gratuitate la serviciile publice de transport local, judeţean, interjudețean- rutier, naval, cu metroul, precum şi feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a, pe tot parcursul anului calendaristic.
VEZI ȘI: Schimbări majore, de anul viitor, în învățământ. Proiectele legilor Educației sunt gata! VIDEO LINK
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- TikTok Actualitatea Prahoveană