- Mihai Apostolache, consilier județean, consider că asocierea unităților administrativ-teritoriale reprezintă soluția alternativă la reducerea, prin comasare, a localităților.
- „Unitățile administrativ-teritoriale care se asociază pot avea ca obiectiv realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional sau pot urmări să furnizeze în comun anumite servicii publice”.
„Pentru că reducerea numărului de localități reprezintă un obiectiv greu de atins în absența voinței politice, atât a actorilor politici locali, cât și a celor naționali, soluția alternativă o reprezintă stimularea asocierii unităților administrativ-teritoriale.
Asocierea unităților administrativ-teritoriale conduce la realizarea unor proiecte comune sau la furnizarea în comun a unor servicii publice cu un număr mai mare de beneficiari, soluție care permite diminuarea costurilor și creșterea calității serviciului furnizat, dar și păstrarea identității locale a colectivităților locale care compun asociația.
Declinul demografic, starea precară a infrastructurii, economia locală slab dezvoltată sunt trăsături ale multor comunități locale atât din țară, cât și din județul Prahova. Prin asociere, localitățile pun laolaltă experiența administrativă, resursele materiale, financiare și umane, își împart costurile administrative, concep proiecte comune de care pot beneficia locuitorii din mai multe localități, pot dezvolta infrastructura de bază absolut necesară atât pentru cetățean, cât și pentru mediul antreprenorial, pot atrage resurse financiare importante de la nivel național sau european.
O formă de cooperare care a cunoscut o dezvoltare este reprezentată de Grupul de Acțiune locală, structură asociativă care se constituie în mediul rural și reunește atât entități publice, cât și private. Prin intermediul acestei structuri de parteneriat public-privat și pe baza strategiei de dezvoltare locală, decidentul european urmărește să crească gradul de colaborare la nivel teritorial și să permită dezvoltarea atât a mediului public, cât și a celui privat, reprezentat de organizații antreprenoriale sau neguvernamentale.
Aceste forme de asociere pun în valoare unul din principiile pe care se fundamentează construcția europeană, principiul subsidiarității, principiu care asigură integrare la nivel european și descentralizare la nivelul fiecărui stat membru. Aceste structuri care stimulează parteneriatul public-privat pot să își desfășoare activitatea în acest format sau se pot transforma, în timp, în entități mai robuste, de tipul asociațiilor de dezvoltare intercomunitară.
Chiar dacă asociațiile de dezvoltare intercomunitară implică asocierea doar a unităților administrativ-teritoriale, nu și a unor subiecte de drept din mediul privat, activitatea derulată în comun de diferite administrații locale, proiectele inițiate și implementate, experiența dobândită în atragerea și gestionarea de resurse financiare europene constituie puncte de sprijin pentru înființarea asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, entități de cooperare aflate la granița dintre dreptul public și dreptul privat.
În afara unităților administrativ-teritoriale implicate în asemenea forme de asociere, orice unitate administrativ-teritorială se poate asocia cu alte unități administrativ-teritoriale pentru formarea unei asociații de dezvoltare intercomunitară. Asociațiile de dezvoltare intercomunitară sunt forme asociative de drept privat, cu personalitate juridică și de utilitate publică, statut pe care îl dobândesc în temeiul legii.
Unitățile administrativ-teritoriale care se asociază pot avea ca obiectiv realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional sau pot urmări să furnizeze în comun anumite servicii publice. De exemplu, localitățile din sudul județului Prahova, care formează un bazin legumicol important, se pot asocia într-o asociație de dezvoltare intercomunitară pentru realizarea unui depozit pentru legume și fructe și pentru inițierea și a altor proiecte comune pentru punerea în valoare a specificului zonei.
Într-o perioadă în care resursele financiare sunt limitate și nevoile locale se diversifică și în condițiile în care trebuie valorificate, mai mult ca oricând, oportunitățile oferite de calitatea de stat membru al Uniunii Europene, printre care se numără și accesul la finanțare nerambursabilă pentru realizarea de proiecte în diverse domenii ale vieții sociale, comunitățile locale trebuie să identifice nevoi și obiective comune și să acționeze împreună pentru creșterea calității vieții, dezvoltarea infrastructurii, protecția mediului, dinamizarea vieții economice și sociale locale, permițând, astfel, creșterea capacității administrative.
Multe unității administrativ-teritoriale se caracterizează printr-o capacitate administrativă redusă, prin imposibilitatea de a acoperi cheltuielile de funcționare, fără să mai aducem în discuție nevoia de resurse pentru investiții, pentru dezvoltare, pentru că potențialul local este limitat sau, în multe situații nevalorificat corespunzător de autoritățile locale alese. Autoritățile locale din aceste unități administrativ-teritoriale nu s-au preocupat să caute surse alternative de finanțare, să fie inovative, ci s-au axat pe impunerea de impozite, pe majorarea și colectarea acestora sau pe obținerea de alocări de la nivel județean sau național, crescând dependența colectivităților locale pe care le reprezintă de autoritățile județene sau naționale.
În cazul acestor unități administrativ-teritoriale, inclusiv conceptul de autonomie locale este discutabil, deoarece el implică atât componenta administrativă, cât și pe cea financiară. Or, într-o colectivitate locală lipsită de resurse financiare sau cu resurse limitate și care depinde de sprijinul financiar județean sau național nu se poate discuta despre autonomie locală deplină, mărimea veniturilor proprii constituindu-se într-un indicator al dezvoltării acelei colectivități, dar și al gradului său de autonomie.
Asocierea unităților administrativ-teritoriale în asociații de dezvoltare intercomunitară trebuie să fie încurajată atât de stat, prin programe naționale de dezvoltare inițiate de Guvern, cât și de autoritatea deliberativă județeană, prin programe județene de dezvoltare. De altfel, și Codul Administrativ reglementează această posibilitate în cuprinsul articolului 90, dedicat finanțării asociațiilor de dezvoltare intercomunitară.
Dar cele mai importante surse de finanțare a proiectelor concepute de aceste forme de cooperare a colectivităților locale sunt fondurile europene nerambursabile, care trebuie atrase într-o proporție cât mai ridicată.
Aceste structuri asociative formate din mai multe unități administrativ-teritoriale au prioritate în cadrul mecanismului de absorbție a fondurilor europene, dau posibilitatea autorităților administrației locale din fiecare unitate administrativ-teritorială care s-a asociat să își păstreze autonomia locală, și, în măsura în care aduc în fruntea asociației personal calificat, au șanse crescute pentru inițierea, obținerea finanțării și derularea cu succes a unor proiecte de dezvoltare zonală”, a transmis Mihai Apostolache.
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- TikTok Actualitatea Prahoveană
