Maria este, cu certitudine, cel mai îndrăgit şi popular nume biblic feminin din România. Numele Maria este expresia purităţii, fiind cel al Maicii lui Iisus. Cei care îi poartă numele îi aduc, astăzi, Maicii Domnului, rugăciuni şi sărbătoresc ziua onomastică. Iată care este istoria numelui Maria.
În accepţiunea evreiască, Maria este asociat mării amărăciunilor. Numele Maria este de origine ebraică şi înseamnă „copil dorit”. În accepţiunea egipteană, numele Maria ar putea veni de la mry - iubit sau mr - iubire. În interpretarea latină, semnificaţia numelui Maria este „stea de mare”.
La evrei, el a fost purtat de profetesa Maria, sora mai mare a lui Moise, fiind mult mai bine cunoscut din Noul Testament, unde este purtat de mai multe personaje biblice, dintre care cel mai important este fiind Fecioara Maria. Răspândirea cultului acesteia este strâns legat de celebrarea zeiţei egiptene Isis (->Isidor).
Răspândit în epoca elenistică şi romană, într-o foarte întinsă arie geografică ce includea şi Dacia, cultul acesteia a concurat în mod serios creştinismul primitiv. Pentru a-l înlătura, a fost instituit cultul Mariei, necunoscut iudaismului şi nici creştinismului până în secolul al IV-lea.
Cum se explica formele sub care este cunoscut numele în diferitele limbi vorbite în Europa? În greaca Noului Testament, unul dintre intermediarii prin care s-a răspândit onomastica biblică, apar două forme: una mai frecventă şi probabil mai veche, Mariam şi o alta mult mai rară, Marias. În textul ebraic, este întâlnită des forma Miryam, spre deosebire de forma arameeană Maryam din Targum, considerată de unii specialişti o modificare a primei forme datorată apropierii de cuvântul arameean mar, care înseamnă „domn, stăpân”. Trecut din greaca în latină, Mariam „reconstituindu-se” în Maria, continuat, uneori cu mici modificări, de franceză, italiană, spaniolă, engleză etc.
Maria apare în izvoare înca din sec. IV, dar numele de botez Maria nu se generalizează decât târziu: în Germania nu se produce înainte de sec. XVI, fiind legat în bună măsură de Reformă, care aduce o profundă modificare şi în onomastica. În Franţa, la sfârşitul sec. XIV, Maria era departe de a fi curent, iar în Elveţia, unde azi este foarte popular, nu apare înainte de 1511, frecvenţa lui crescând considerabil de-abia în sec. XVII-XVIII. Statut de tabu onomastic îl avea Maria, în Spania.
Ca o curiozitate, numele actualei capitale a Argentinei poate fi pus în legătură cu unul dintre culturile dedicate Mariei. Cunoscutul călător spaniol Pedro de Mendoza numeşte aşezarea întemeiată de el, la 1536, pe malurile fluviului La Plata, Nuestra Senora del Buen Aire, de aici Buenos Aires, după numele unei biserici din Sevilla, închinată Fecioarei „vânturilor bune", ocrotitoare a navigatorilor cu pânze. Toate aceste nume îşi datorează popularitatea iniţială legăturii lor motivate cu Maria.
Frecvenţa numelui în Europa
În a doua jumătate a sec. XVIII, în Anglia, peste 25% dintre femei erau numite Mary. La români, deşi atestările documentare nu apar înainte de sec. XV, numele este cu siguranţă mult mai vechi. Probabil el a fost folosit chiar de populaţia romanizată şi în parte creştinată de la nordul Dunării, înaintea contactului cu slavii. Dată fiind lunga perioadă slavonă din istoria culturii noastre, Maria nu poate fi considerat decât o formă de influenţă slavă, manifestată fie pe cale cultă, fie pe cale populară. Cel mai frecvent prenume feminin românesc, Maria are şi o bogată familie de variante, derivate şi hipocoristice, împrumuturi mai vechi sau mai noi ori creaţii pe teren românesc, toate folosite în mod curent şi azi: Maia, Mara (poate avea şi altă origine), Mari, Marica, Rica, Maricica, Maricuţa, Măriuţa, Cuţa, Marieta (împrumutat din fr. Mariette, curent din secolul trecut), Marita, Rita, Maritica, Marula, Maruşca, Maşa, Marie, Mărioara (Oara), Măriuca, Măruţa, Măruca, Meri [cu accent pe i] (împrumut recent din engleză), Mia, Mica, Mimi, Mioara, Mira, Mita etc. # Engl. Mary, fr. Marie (Marielle, Mariette, Marion, Marionette), germ. Maria (Mizzi, Mia, Miini, Ria etc.).
Marii celebre: Maria I Stuart, regina a Scoţiei, Maria Tudor, regina a Angliei, Maria Tereza, împărăteasă a Imperiului romano-german, Maria Antoaneta, regina a Franţei etc; scriitoarea engleză Mary Ann Evans (sau George Eliot), Maria Sklodowska Curie, Marie Joliot-Curie.
În combinaţie cu un prenume masculin numele a fost purtat şi de Francois-Marie Arouet (sau Voltaire), Marie Henri Boyle (sau Stendhal), Marie Joseph Chenier, Rainer-Maria Rilke, Cari Maria von Weber, Andre-Marie Ampere etc.