- O anchetă transfrontalieră a documentat accesul pacienților din țările UE la 32 de medicamente inovatoare, dovedite a avea un impact substanțial asupra supraviețuirii sau calității vieții bolnavilor.
- Zece din aceste tratamente nu sunt decontate în România și numai pentru cinci din ele există substitut.
- Dintre celelalte, unele unele medicamente sunt decontate doar pentru o parte dintre afecțiunile pe care le pot trata.
Ancheta coordonată de Investigate Europe, la care au participat și jurnaliștii Snoop, arată cum deciziile motivate de profit ale industriei big pharma, dar și incapacitatea financiară și de organizare a unor state, cresc inegalitățile în Europa, inclusiv când e vorba de chestiuni de viață și de moarte, adică de tratamente inovatoare care și-au dovedit eficiența, inclusiv în cazul pacienților cu boli foarte grave.
În România, 10 din cele 32 medicamente lipsesc. Și numai pentru cinci din ele, medicii au tratamente echivalente. Altele sunt incluse în Lista de compensate, dar doar pentru anumite indicații, așa cum este și cazul pentru Keytruda.
Situația este dramatică în Ungaria, unde 25 din cele 32 de terapii nu sunt decontate, dar și în Malta sau Cipru, unde lipsesc 19, respectiv 15 medicamente.
Cele 10 medicamente inovatoare care nu sunt decontate în România sunt:
PLUVICTO (cancer de prostată) - nu există tratament similar. Deținătorul autorizației de punere pe piață a cerut evaluarea medicamentului în vederea rambursării. Acesta este în curs de evaluare la ANM
EMPLICITI (cancer al sângelui) - nu există tratament similar. Deținătorul autorizației de punere pe piață nu a cerut evaluarea medicamentului în vederea rambursării
BREYANZI (cancer al sângelui) - nu există tratament similar. Deținătorul autorizației de punere pe piață nu a cerut evaluarea medicamentului în vederea rambursării
NUCALA (astm bronşic eozinofilic sever refractar, sindrom hipereozinofilic) - nu există tratament similar. Deținătorul autorizației de punere pe piață nu a cerut evaluarea medicamentului în vederea rambursării
TALZENNA (cancer de sân) - nu există tratament similar. După evaluarea ANM, produsul a fost aprobat pentru includerea condiționată pe lista de medicamente compensate, dar, din lipsa fondurilor, CNAS nu a negociat încă un contract de tip cost-volum
BRUKINSA (cancel al sângelui) - există tratament similar. A fost evaluat și aprobat de ANM, dar nu este încă decontat de CNAS
NUBEQA (cancer de prostată) - există tratament similar. A fost evaluat și aprobat pentru includere condiționată, dar nu este încă decontat.
AIMOVIG (migrenă) - există tratament similar. Deținătorul autorizației de punere pe piață nu a cerut evaluarea medicamentului în vederea rambursării
AJOVY (migrenă) - există tratament similar. A fost evaluat de ANM, a primit decizia de includere condiționată pe lista de medicamente nedecontate, dar încă nu s-a semnat un contract cost-volum.
CIBINQO (dermatită) - există tratament similar. A fost evaluat și aprobat pentru includere condiționată, dar nu este încă decontat.
Unii pacienți au obținut în instanță decontarea medicamentelor care le erau perescrise, dar pe care România nu le-a inclus încă în lista de compensate. Cea mai recentă actualizare a documentului a fost făcută la 1 mai, după ce nicio modificare nu mai fusese făcută din februarie 2022.
În ceea ce privește medicamentele off-label (în afara indicației terapeutice specificate de către producător), Ministerul Sănătății a constituit, în 2018, o Comisie pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicațiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului. În 2023, Ministerul a transmis că grupul de lucru s-a întâlnit pentru adoptarea legislației privind decontarea acestora, dar ordinul nu a fost adoptat și nicio schimbare nu a avut loc până azi. Proiectul este folositor, deocamdată, doar în cazul pacienților care ajuns în instanță, el fiind invocat de bolnavii care le cer autorităților române să creeze un cadru care să permită rambursarea unui tratament prescris off-label.
Alternativa, în cazul bolnavilor care au nevoie de astfel de tratamente, este să achite integral costurile, care ajung la sume uriașe.
Tratamentele inovatoare pătrund și cu cinci ani întârziere pe piața din România
Finanțarea sistemului, politica de prețuri, comerțul paralel, reticența în prescrierea sau alocarea bugetului sunt principalele cauze identificate de jurnaliști, pentru care tratamentele inovatoare devin accesibile pacienților români cu o întârziere de câțiva ani.
Investigația a scos la iveală că, în acest moment, Germania și Austria sunt singurele țări europene în care pacienții au acces la toate cele 32 de tratamente pe care institutul german de cercetare IQWiG le-a evaluat ca având un beneficiu suplimentar „semnificativ” sau „considerabil” față de terapiile existente în anii 2019-2023.
Analiza completă privind situația din România poate fi citită pe snoop.ro.
Citiți și: Comisia Europeană cere suspendarea mai multor tratamente generice, din care peste 45 sunt autorizate în România