Astăzi, Centrul de Îngrijire şi Asistenţă pentru Persoane Adulte cu Handicap din Puchenii Mari şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Prahova organizează o sesiune de comunicări ştiinţifice, cu ocazia Zilei internaţionale de luptă împotriva bolii Alzheimer.
Derulată sub sloganul ,,Să ne amintim de cei care nu mai au amintiri", sesiunea se află la cea de-a doua ediţie, la care vor participa specialişti (psihologi, asistenţi sociali, medici) cu experinţă directă în ceea ce priveşte lucrul cu persoanele bolnave de Alzheimer, dar şi familiile beneficiarilor cu Alzheimer internaţi în Centrul de Îngrijire şi Asistenţă pentru Persoane Adulte cu Handicap Puchenii Mari.
Temele dezbătute se vor referi la incidenţa şi debutul bolii, factorii de risc, manifestările clinice, mijloacele de investigaţie, evoluţie şi prognostic, prevenire şi tratament, îngrijirea la domiciliu sau în centre rezidenţiale a bolnavilor de Alzheimer.
În przent, sunt cunoscute patru tipuri principale de demenţă, boala Alzheimer fiind cea mai frecventa formă. Principalele semne ale bolii sunt: uitarea (repetarea aceleiaşi întrebări de mai multe ori, uitând răspunsurile, ăutarea îndelungă a obiectelor rătăcite, uitarea mâncării pe foc), pierderea treptată a noţiunii timpului (ziua săptămânii, perioada zilei, luna sau anul), dezorientarea în spatiu (pacientul nu îşi recunoaşte casa, nu ştie unde se află, se poate rătăci chiar şi în locuri cunoscute). În acelaşi timp, apar probleme de gândire, judecată sau de calcul, manifestate prin decizii ciudate, dificultate în administrarea banilor. Apar modificările de personalitate, o persoană activă şi energică poate deveni nepăsătoare, apatică, cineva care era placut şi manierat poate deveni nepoliticos şi agresiv. În stadii avansate, persoanele afectate au nevoie de ajutor în activităţile bazale ca îmbrăcat, mâncat, spălat, mers la toaletă.
Dacă obsevaţi unele din manifestările descrise mai sus, consultaţi imediat medicul de familie. Acesta va analiza starea şi afecţiunile dumneavoastră şi vă poate recomanda efectuarea unor analize de laborator. Pentru diagnosticarea corectă, veţi fi îndrumat apoi, către un medic specialist, care poate fi psihiatru, neurolog sau geriatru.
Diagnosticarea timpurie permite controlul simptomelor şi încetinirea cursului bolii, cu multiple beneficii pentru pacient şi familia lui.
Impactul emotional al stigmatului asupra celor cu demenţă este semnificativ: suferinţă, stânjeneală, ruşine sunt sentimente frecvente, atât la pacienţi, cât şi la cei care-i îngrijesc. Poate aparea autostigmatizarea, cu izolare socială, existând riscul de abuz asupra pacienţilor în vârstă. Serviciile necesare acestei categorii de persoane sunt insuficiente, ineficiente, lipsite de flexibilitate şi nu se fac suficient cunoscute persoanelor care au nevoie de ele.