Astăzi, într-o şedinţă cu directorii tuturor unităţilor de învăţământ din Prahova, reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean au realizat bilanţul activităţii pentru anul şcolar 2011-2012 şi au prezentat coordonatele pentru anul şcolar în curs.
Învăţământul prahovean a ajuns unul al extremelor. În timp ce numărul elevilor care abandoneză şcoala sau al celor care nu reuşesc să treacă anul creşte de la un nivel la altul, olimpicii din judeţ ajung acasă cu rezultate tot mai mari. Numărul elevilor a scăzut faţă de anii anteriori, însă, la nivel preşcolar, au ajuns mai mulţi copii în grădiniţe faţă de anul 2010-2011.
Şcoli particulare... fără niciun elev
În anul şcolar anterior, au funcţionat 727 de unităţi de învăţământ prahovene, dintre care 231 cu personalitate juridică, restul fiind structuri ale acestora.
Reţeaua şcolară prahoveană are 380 de grădiniţe dintre care 36 cu personalitate juridică, 69 de şcoli cu clasele I-IV, toate structuri alte altor unităţi şi numai şase dintre acestea funcţionând în mediul urban. 130 dintre cele 204 şcoli cu clasele I-VIII au personalitate juridică. Reţeua şcolară prahoveană mai cuprinde 16 colegii, opt licee, 23 de grupuri şcolare, două şcoli de arte şi meserii (SAM-uri), nouă şcoli speciale şi sanatoriale şi patru grupuri sportive. În Prahova nu există nicio şcoală postliceală de stat.
Din cele 21 de unităţi de învăţământ particulare prahovene, trei nu au elevi. Numai 10 dintre şcolile şi grădiniţele particulare au acreditare, restul fiind numai autorizate. „Faţă de anul trecut, când am avut 98% din planul de şcolarizare realizat, anul acesta, 2012-2013, avem doar 95%. Şi asta din cauza scăderii ponderii învăţământului liceal pe filieră tehnologică. Liceele au rămas cu numerose clase neocupate", a menţionat Horia Toma, inspectorul general şcolar din cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Prahova.
Promovabilitate în scădere
Interesul pentru cursuri este şi el în scădere. Potrivit datelor prezentate de către Horia Toma, la sfârşitul anului 2011-2012, după susţinerea corijenţelor, procentul de promovabilitate a fost de 95,84%, mai mic faţă de cel din anul anterior, de 97,57%. „Am constatat menţinerea interesului pentru medii bune la elevii de gimnaziu, dar scăderea interesului elevilor de liceu pentru şcoală, la fel creşterea abandonului şcolar la nivel de învăţământ primar şi gimnazial", a mai menţionat Horia Toma.
Nici nota la purtare nu mai este, astăzi, un etalon pentru elevi. Chiar în clasele I-IV, 167 de copii au avut sub nota 7 la purtare, 202 au abandonat şcoala, iar 39 au risc maxim de abandon şcolar în anii următori. Cifrele cresc substanţial odată cu nivelul de învăţământ, ajungându-se ca 351 de elevi să abandoneze şoala în primul semestru, şi 172 în al doilea semestru. Numărul absenţelor a ajuns la ordinul milioanelor în anul şolar trecut, numai la nivel de liceu fiind înregistrate peste 2.160.000 de absenţe de către cei 32.000 de elevi.
Noroc cu olimpicii
În ciuda nivelului destul de scăzut al învăţământului prahovean, cei mai buni elevi din colegiile naţionale au adus acasă, de la olimpiadele internaţionale, premii şi medalii de toată lauda. 12 elevi prahoveni au ajuns în loturile lărgite pentru olimpiadele internaţionale, iar 300 de elevi au participat la olimpiadele naţionale din acest an. Radu Voroneanu (Colegiul Naţional „I.L. Caragiale") a obţinut, anul trecut şcolar, medalia de aur la Olimpiada Balcanică de informatică de la Belgrad, Andrei Purice (Colegiul Naţional „I.L. Caragiale") a venit cu medalia de argint de la Olimpiada de informatică a Europei Centrale, iar Andreea Miruna Găman (Colegiul naţional „Al. I. Cuza") a adus, de la Koln, Germania, medalia de argint la Olimpiada internaţională de Geografie. Alţi trei elevi au venit cu premii frumoase de la Olimpiada internaţională de Limbă, comunicare şi literatură română.
Clasa pregătitoare
Referindu-se la numeroasele contradicţii care au apărut, în ultima vreme, mai ales printre oamenii politici, Horia Toma a ţinut să sublinieze că „acest nivel al clasei pregătitoare va continua să existe în structura şcolară. Nu se pune problema ca, de anul viitor, să fie mutată înapoi, la învăţământul preşcolar şi nu este un experiment. Există posibilitatea ca unele clase pregătitoare să poată funcţiona în incinta grădiniţelor, din lipsă de spaţiu, dar ele vor funcţiona cu învăţători, cu programa şi mobilierul aferente".
Examenele anuale
Rezultatele la evaluarea naţională au relevat că, după opt ani de studiu, sute de elevi nu au putut lua, nici în acest an, mai mult de nota 3 la Limba şi Literatura română. Rezultatele la Matematică sunt şi mai slabe, peste 500 de elevi nefiind în stare să ia nici măcar 3-ul la examen.
Admiterea la liceu a fost realizată computerizat, în funcţie de note şi de opiunile elevilor. Din păcate, însă, au fost ocupate numai jumătate dintre clasele prezente în oferta şcolară. „Există clase sub efectivul normal de elevi, dar există şi 400 de locuri neocupate în licee, motiv pentru care au existat situaţii în care, după concursurile de angajare, li s-a spus profesorilor că aele clase la care ar fi trebuit să predea nu există", a mai subliniat Horia Toma.
După cele două sesiuni de bacalaureat, Prahova se situează pe locul al 16-lea pe ţară, cu un procent de promovabilitate de 46,73%. „Este un procent mai mic faţă de cel de anul trecut, dar profesorii au înţeles că nu trebuie să permită înscrierea la bacalaureat a celor de care sunt siguri că nu vor putea promova examenul. Mai mult, 55,16% din absolvenţii seriei curente au luat bac-ul, pe când doar 19,23% din cei proveniţi din promoţiile anterioare au reuşit. Se cere un program special de recuperare pentru liceele la care procentul de promovare la bac a fost între 0 şi 25%", a mai spus inspectorul general.
Bile negre
Mircea Cosma, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, prezent la întâlnirea cu directorii şcolari, a reproşat unora dintre ei dezinteresul pentru pregătirea şi modernizarea instituţiilor pe care le conduc. El a reproşat unor directori de şcoli că nu se implică în întreţinerea şi modernizarea unităţilor pe cât ar trebui, în ciuda indemnizaţiilor de conducere pe care le primesc în plus la salarii. „Am văzut neglijenţă la şcoala din Lapoş şi am văzut, la şcoala din Telega, că mai era nevoie de încă o lună pentru finalizarea unui contract care ar fi trebuit să se încheie în urmă cu o lună", a menţionat Mircea Cosma.