Ieri, la Muzeul Judeţean de Ştiinţele Naturii Prahova, a fost vernisată expoziţia „Inventatorul Justin Capră şi creaţiile sale", dedicată creatorului „Rucsacului zburator" şi descoperirilor sale din domeniul aparatelor de zbor neconvenţionale şi al vehiculelor ecologice.
Ultimele realizări ale inventatorului Justin Capră, vehicule cu două şi trei roţi, autoturisme ecologice şi o bogată documentaţie privind biografia, creaţiile şi premiile primite pentru realizările sale reprezintă punctele cheie ale expoziţiei dedicate acestuia.
Prezent la eveniment, inventatorul nu a ezitat să atragă atenţia, în mesajul său, asupra conştiinţei valorii de neam, pe care orice român ar trebui să o aibă, dar şi asupra valorilor morale pe care fiecare dintre noi ar trebui să le reconsolidăm. „Există o sferă a cunoaşterii integrată într-o infinitate de necunoaştere. Măriţi sfera cunoaşterii şi veţi mări exponenţial aria întrebărilor. De aceea şcoala nu este suficientă, pentru că şcoala nu-ţi prezintă gestionarea ideilor. (...) Dacă îi citim pe Platon, pe Plotin şi mai aproape de noi, pe Toffler, o să ne dăm seama că lumea este programată şi că mişcările noastre sunt foarte mici. După unii cercetători, sub 10% avem liberul arbitru. Ne simţim claustraţi, nu putem să ne mişcăm, nu putem să facem ce vrem, facem numai ce putem. Dar există o supapă, există o cale, aceea de credinţă. (...) Deci există acea forţă supremă, pentru că noi, oamenii, realizăm proporţional cu voinţa şi cu pătratul credinţei. De aceea francezii spun că «savanţii ştiu totul, dar, din păcate, numai atât». (...) Noi ne-am îndepărtat de natură, noi trăncănim silogisme, noi disecăm fără să ţinem cont de ceea ce a spus strămoşul nostru Zalmoxix, care a creat şi o religie, şi anume că sănătatea pleacă de la suflet. În cazul acesta medicina devine decorativă. Cum spunea şi Platon: «noi, grecii, nu putem rezolva probleme de sănătate pentru că noi nu ştim ceea ce ştiu medicii daci». (...) E bine să ştiţi că nu suntem urmaşii romanilor, aşa cum aţi învăţat la istorie, şi că e puţin invers. Cu şase înainte de Hristos, apare o denumire în Austria: «Piatra Dacului» (dak stein), în vreme ce Roma nici nu era creată. A venit un reporter englez la mine, de la BBC, Tom Wilson, şi i-am spus «Nu ştiu ce aţi învăţat despre noi, dar noi nu suntem ăia. Adică? Păi, zic, dumneavoastră, Inglitera aţi stat 600 de ani sub romani. De ce nu vorbiţi latină şi vorbim noi, care am stat 100 de ani şi ceva şi au ocupat Banatul? De ce, după 600 de ani de ocupaţie, voi încă vorbiţi engleza? Interesant», zice. Noi eram traci. Tracii însemna daci, moezi, dardanieni, italici, etrusci. Noi nu aveam nevoie de translator când mergeam la Roma. Şi noi avem mai multe cuvinte latine decât italienii. (...) Trebuie să fiţi mândri că sunteţi români. Nu pentru că suntem noi mai grozavi, pentru că avem nişte tare: suntem prost crescuţi, mai ales partea de sud, dar avem nişte rădăcini serioase, şi avem obligaţia morală să ne respectăm locul naşterii, părinţii şi obiceiurile, şi dacă sunt proaste să le facem bune. (...) Haideţi să încercăm să dăm un exemplu noi, prahovenii care suntem rău văzuţi în ţară pentru că suntem infatuaţi, haideţi să încercăm să facem curăţenie la noi în casă, dacă putem să aruncăm mitocăniile, să aruncăm ţigările, să aruncăm beţiile şi lucrurile urâte care nu fac cinste educaţiei copiilor noştri. Mi-aş permite să vă ofer o epigramă scrisă de un prahovean care, dacă mai trăia, trebuia să aibă o sută şi ceva de ani. O epigramă adresată prahovenilor, pe care este bine să o reţineţi: «Jocul tău nu-şi are rostul şi în final eşti nedibaci, aşa bine faci pe prostul şi nu cred că te prefaci». Haideţi să o luăm ca atare şi să încercăm să nu fim proşti, aşa cum a spus el", a declarat Justin Capră în prelegerea „Filosofia tehnicii", un discurs presărat cu numeroase exemple.
La cei aproape 80 de ani, consacraţi într-o proporţie covârşitoare creaţiei, Justin Capră reprezintă un model de existenţă. El este cel care, în 1958, a realizat prototipul „Rucsacului zburător". Deşi, potrivit inventatorului, creaţia sa a fost însuşită şi brevetată de americani după trei ani şi jumătate, nefiind niciodată inclusă în producţia de serie din România, în anul 2002, organismele de specialitate din SUA au recunoscut oficial că ideea i-a aparţinut românului Justin Capră, rucsacul zburător fiind folosit de cosmonauţi la deplasările intercapsulare.
În 1961, Justin Capră a inventat „Cutia neagră", un dispozitiv care poate reduce parţial gravitaţia corpurilor, iar în anii următori diverse prototipuri de maşini şi motorete, preocupându-se în special de creşterea randamentului şi scăderea greutăţii acestora. Printre cele mai recente invenţii se află „Vehicul la purtător", un triciclu pliabil echipat cu motor electric integrat în butucul roţii de direcţie, care constituie răspunsul ideal la problemele traficului urban.
„Prezentăm valori din existenţa noastră. Pe lângă celelalte, prezentăm valorile umane care trebuie să ne atragă atenţia, pentru că avem datoria să vorbim şi despre oameni. Trebuie să ne cunoaştem şi pe noi, trebuie să cunoaştem valorile, trebuie să ştim pe ce ne bazăm, ca să ştim cum vom realiza viitorul. Acesta este motivul pentru care am organizat această expoziţie şi prin care am prezentat un OM, o valoare, o dovadă a înţelegerii, a înţelepciunii, a existenţei frumoase şi durabile. Dincolo de această expoziţie, avem în plan, de foarte mulţi ani, realizarea unui Muzeul al tehnicii. Dorim ca această expoziţie să fie o bază pentru demersurile nostre în acest sens", ne-a spus Emilia Iancu, directorul Muzeului Judeţean de Ştiinţel Naturii Prahova.
Creaţiile lui Justin Capră pot fi vizitate zilnic, în Sala Rotondă din incinta Palatului Culturii din Ploieşti, unde sunt însoţite de explicaţii tehnice.