În prima zi a noului an se sărbătoreşte, în calendarul ortodox, Sfântul Vasile. Ziua este marcată de ritualuri menite să aducă noroc casei, să dea sănătate sau să prezică viitorul.
Cele mai multe obiceiuri din ziua de Sfântul Vasile au ca scop atragerea fertilităţii şi bogăţiei. Astfel, în multe sone ale ţării se merge cu „Semănatul", cu „Pluguşorul", „Plugul cel Mare" şi „Vasilica", toate cu texte „magice" care au o valoare colectivă puternică: sunt adresate individual, fiecărui gospodar în parte, dar acelaşi conţinut se referă şi se repetă pentru toţi membrii comunităţii. De asemenea, cu „Sorcova" se urează bunăstare fizică şi materială individului, iar prin colindele de Sfântul Vasile se urează celor apropiaţi sănătate şi putere de muncă. Un alt obicei răspândit este atingerea unui miel în ziua de Sfântul Vasile, acest gest aducând noroc şi bogăţie, titrează mediafax.
1 ianuarie este o zi fastă prin excelenţă - este prima zi a anului, a unui nou interval de timp, zi în care şi ţiganii au obiceiul să colinde cu o căpăţână de porc, împodobită cu panglici şi mărgele, tradiţie denumită „Colindul cu Vasilica" (Siva). După terminarea colindatului, ceata se strânge la o cârciumă pentru a chefui. Apoi, se despart, dezgătind căpăţâna şi luându-şi fiecare ce a pus, iar din ea fac un prânz, pentru ca obiceiul să fie închis pentru anul respectiv.
Descifrarea viitorului
Tot în ziua de Sfântul Vasile, în general la sate, se practică unele obiceiuri de aflare a viitorului, obiceiuri cu rădăcini păgâne. Astfel, fetele îşi puteau cunoaşte ursitul prin obiceiul cunoscut sub numele de „sânvăsâi". Flăcăii şi fetele, de vârste apropiate, se adunau la casa unora dintre ei. În camera cu ferestrele acoperite se aşezau pe masă 9 - 12 blide (farfurii) cu fundul în sus care fiecare acoperea câte un obiect considerat simbolic: oglindă, pieptene, busuioc, ştiulete de porumb, spin, bani, pâine, mici instrumente de lucru (cuţit, cute, foarfece). Fetele îşi alegeau câte un blid şi în funcţie de ce găseau sub el, descopereau prin analogie cu obiectele, defectele sau calităţile viitorilor soţi. Obiceiul este practicat mai mult în zona de nord a ţării.
Vin roşu pentru sănătate
Pe 1 ianuarie, de Sfântul Vasile, se zice că e bine să bei mult vin, existând credinţa că atât vin cât va bea omul în această zi, atât sânge va avea în obraz în timpul anului. Mai mult, femeile obişnuiau să bea şi să joace fusul şi furca, pentru a creşte cânepa peste an.
Păzitor de rele
Românii îl sărbătoresc în prima zi din an pe sfântul „păzitor de duhuri rele". Sfântul Vasile, perceput de unii drept primul petrecăreţ, numele lui fiind considerat de alţii drept numele de botez al lui Iisus Hristos, este apărătorul creştinilor.
În tradiţia populară se mai spune că aşa cum este musafirul din ziua de Sfântul Vasile, bogat ori sărac, aşa va fi omul tot anul. Totodată, în ziua de Anul Nou, trebuie să se arunce prin casă spice de grâu, iar seara, acestea să fie strânse, pentru a fi din nou aruncate prin cămin în ziua de Sfântul Ioan. După aceea, se face un mănunchi din spice şi se pun la păstrare, fiind benefice pentru durerile de cap.
Să fie împăcare şi veselie
Tradiţia populară spune că de Anul Nou se înnoiesc toate şi de aceea oamenii trebuie ca în prima zi din an să-şi pună un gând bun, ca să le meargă bine tot anul: „Atunci să te păzeşti să nu te superi, să nu te sfădeşti, să fii vesel şi tot anul aşa vei fi".
Pentru ca familiei să-i meargă bine tot anul şi să aibă spor, în popor există obiceiul ca în ziua de Anul Nou să se fiarbă în oală un cap de porc, pentru că aşa cum porcul râmă numai înainte, tot aşa va merge şi omul spre belşug.
Tot la Anul Nou, pe nemâncate, fiecare om trebuie să ia în mână unealta cu care lucrează în timpul anului şi s-o mânuiască de trei ori, pentru spor la lucru în anul ce vine.
Şi în ceea ce priveşte vremea, tradiţia populară are numeroase interpretări. Astfel, conform tradiţiilor, cum e ziua de Anul Nou aşa va fi tot anul: bun sau rău. De asemenea, credinţa populară spune că, dacă în ziua de Anul Nou e ger mare şi dacă pe zăpadă se văd multe steluţe, e semn că anul ce urmează va fi bun şi vor fi multe cununii. De asemenea, dacă în ziua de Sfântul Vasile ninge, anul ce urmează va fi unul îmbelşugat, iar dacă este senin şi geros, oamenii vor fi sănătoşi pe parcursul anului. Totodată, se spune că, dacă noaptea de Anul Nou este „lină şi senină", este un semn că noul an va fi unul bun.
Despre Sfântul Vasile
Sfântul Vasile cel Mare, sărbătorit în prima zi a anului nou, a trăit între anii 330 şi 379, în vremea împăratului Constantin. Sfântul Vasile s-a născut în Cezareea Capadochiei, din părinţi credincioşi şi înstăriţi, Emilia şi Vasile, tatăl său fiind dascăl în cetate. Iubitor de învăţătură şi înzestrat pentru carte, Sfântul Vasile şi-a îmbogăţit cunoştinţele învăţând în şcolile din Cezareea, Bizanţ şi Atena, la cea din urmă cunoscându-l pe Sfântul Grigorie de Nazians, cu care a legat o strânsă prietenie. A fost înălţat la rangul de arhiepiscop al Cezareei în anul 370, în vremuri grele pentru biserică. Sfântul Vasile a dus o luptă aprigă, prin scris şi cuvânt, luminând creştinătatea şi apărând dogma Sfintei Treimi. A murit la vârsta de 50 de ani, în ziua de 1 ianuarie, intrând în istoria creştină cu numele de Sfântul Vasile cel Mare.