Categorie: Actual

În fiecare an, pe 5 iunie, autorităţile locale şi centrale, ONG-uri şi fundaţii sărbătoresc prin tot felul de activităţi Ziua Mediului. Trecând peste stupidul ideii de Ziuă a Mediului, ca şi când nu acest lucru ar trebui să fie prioritatea oricui vrea să trăiască şi să fie sănătos, în afară de acţiunile de pe 5 iunie, autorităţile locale dar şi cetăţenii fac prea puţin pentru a menţine judeţul curat. Dacă oamenii nu au învăţat încă despre gunoiul aruncat selectiv sau măcar la coşuri special amenajate, autorităţile nu fac nici măcar proiecte pe care să le finanţeze UE.

Acţiuni şi discuţii

Săptămâna trecută, în preajma zilei mediului au avut loc tot felul de manifestări. Voluntarii de la AIESEC au făcut marş pentru a arăta nevoia de mediu curat şi au adunat câteva gunoaie din două parcuri din Ploieşti. Muzeul Judeţean de Ştiinţele Naturii Prahova în parteneriat cu Fundaţia Oamenilor de Ştiinţă Prahova a organizat două acţiuni de ecologizare a albiei râului Teleajen şi a afluenţilor acestuia, în localităţile Boldeşti Scăieni şi Izvoarele, cu ajutorul a 500 de elevi. Gunoaiele au fost adunate selectiv. La sala de 200 de locuri din Palatul Administrativ a avut loc o masă rotundă cu tema Săptămâna Mediului Tău, prilej cu care s-a discutat stadiul proiectului pentru managementul deşeurilor, derularea proiectului de apă şi apă uzată din Prahova etc. Adică vorbe... şi, pe alocuri, câteva acţiuni care oricum nu pot acoperi nevoile de curăţenie ale naturii.

Fără perdele forestiere 

Peste toate acestea rămân cumplitele realităţi. La Ploieşti, singurul oraş din Europa înconjurat de patru rafinării, proiectele pentru protecţia mediului sunt puţine, iar cele cu adevărat importante lipsesc cu desăvârşire. De exemplu, în ciuda faptului că este puternic industrializat, Ploieştiul nu are nici până acum o centură verde. Adică un pâlc de copaci care să-l înconjoare. Mai rău este că Primăria Ploieşti nu are nici măcar un proiect pentru înfiinţarea unei centuri verzi. Aceeaşi poveste şi la nivelul DN1, unde înfiinţarea perdelelor forestiere continuă să fie amânată, deşi decizia a fost luată încă din 2005. Principala problemă cu care se confruntă Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic Ploieşti este refuzul a mai mult de 80% dintre deţinătorii terenurilor situate în vecinătatea Drumului Naţional de a accepta plantarea de arbori pe proprietăţile lor. 

Soluri pline de petrol 

Potrivit unui studiu care apare în Planul de Dezvoltare Durabilă a judeţului, sudul Prahovei şi mai ales împrejurimile Ploieştiului au soluri foarte degradate. Deşi aceste zone necesită reconstrucţie ecologică, Primăria Ploieşti nu are un proiect pentru depoluarea solurilor. Zonele critice sunt ale Sucursalei Petrom-Petrobrazi (Batalele Mare, Mic, Gara Brazi, Triaj Ploieşti). Poluarea principală, cu produse petroliere, a subsolului şi apei subterane se află în aria urbană şi periurbană a municipiului Ploieşti, unde, spune studiul, sunt delimitate trei nuclee de origine a poluării, corespunzând celor trei mari unităţi de prelucrare petrolieră: Petrotel-Lukoil, Astra Română şi Petrobrazi. Mai mult, calitatea solului şi vegetaţiei este afectată de poluarea cu metale grele (plumb, zinc, cupru, cadmiu) în zona DN1, datorită traficului auto intens. „Dacă ar fi să facem un top al terenurilor poluate, cu siguranţă că împrejurimile Ploieştiului ar ieşi pe primul loc. Zona rafinăriilor are o poluare istorică care afectează tot, inclusiv pânza freatică. Autorităţile locale trebuie să facă proiecte pentru că s-au deschis linii de finanţare europeană pentru aşa ceva. Deocamdată se depun proiecte pentru zonele protejate, ceea ce nu este cazul Ploieştiului, dar urmează să iasă directiva europeană pentru calitatea solului şi atunci trebuie să fie proiectele depuse. Ploieştiul ar putea realiza depoluarea pe batalul din spatele Rafinăriei Vega”, a declarat Camelia Steliean, inspector şef al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Prahova. Ceea ce este mai grav e că terenurile, deşi foarte poluate, sunt unele cultivate, altele împădurite, iar altele au ca destinaţie păşunatul vitelor. 

Încă mai aşteptăm staţia de epurare

Indiferent de aceste categorii, este foarte clar că poluarea, într-o formă sau alta, intră în contact direct cu oamenii şi animalele lor. Într-o extensie a cartierului Mihai Bravu, apa din fântâni este poluată, iar oamenii dau milioane de lei pe an pentru a cumpăra apă îmbuteliată. Aceeaşi situaţie este şi în satul Moara Nouă, aflat de partea cealaltă a drumului. Apa de aici este galbenă, are miros de benzină, are multe particule roşii. Cât despre apa pe care o beau ploieştenii, nici cu ea nu ne putem mândri. Potrivit Gărzii de Mediu Prahova, staţia de epurare a Ploieştiului este demult depăşită tehnologic funcţionând doar la capacitatea de 40% din nevoile populaţiei. Deşi de anul trecut există un proiect de 46 de milioane de euro finanţat de Ministerul Mediului din fonduri europene, nici până acum staţia de epurare nu a fost construită, ea fiind deocamdată în faza proiectării tehnice de detaliu. 

Parcări ilegale, dar necesare

Peste problemele majore şi costisitoare, mai sunt şi altele care, deşi par minore, pot fi adevăratele surse ale traiului nostru într-un mediu poluat. Peste tot în oraş, maşinile au luat locul spaţiilor cândva verzi. Locurile acelea sunt acum pline de noroaie sau praf. Încă de acum un an a început însă un program de asfaltare a acestor locuri devenite oricum parcări. Şi, chiar dacă OUG 114 din 2007 prevede „obligaţia autorităţilor publice locale de a nu schimba destinaţia terenurilor amenajate ca spaţii verzi şi/sau prevăzute ca atare în documentaţiile de urbanism, de a nu reduce suprafeţele acestora ori obligaţia de a nu le strămuta", adică aceste parcări sunt ilegale, tot este mai bine ca asfaltul să ia locul ţărânei şi în orice loc rămas liber să se planteze copaci. Cum de altfel s-a şi început a se face în mai toate cartierele oraşului.

Parc pe terenul altora

Cât despre parcuri în accepţiunea corectă de parc, adică un loc verde destinat ocupării timpului liber, la Ploieşti, există doar câteva asemenea locuri. La Vest Aurora, la Nord, la Complexul Mic Nord, pe Bulevardul Republicii, la Sala Sporturilor Olimpia şi pe Bulevardul Independenţei, pentru cine preferă zgomotul produs de traficul rutier. În urmă cu doi-trei ani, municipalitatea urma să facă un proiect de parc pe 58 ha. Proiectul, însă, care presupunea un ansamblu sportiv cu piscină, stadion şi sală de sport, dar şi cu un spaţiu verde aferent, a pierdut finanţarea de la Fondul de Mediu şi, deşi lucrările trebuia să înceapă din primăvara lui 2007 cu fonduri de la ADPP, nici până acum, pe acel spaţiu nu s-a plantat nimic. Din câte spune primarul Andrei Volosevici, nici nu se va planta ceva prea curând. „Nu este numai terenul nostru, ci mai sunt şi alţi proprietari. Până nu vom rezolva problema aceasta, nu putem vorbi nici măcar despre un proiect”, a spus Volosevici. Ar mai fi şi împădurirea rampei ecologice de pe malul râului Teleajen, unde deocamdată sunt puse bordurile scoase de pe străzile oraşului...Va trebui, însă, să ne grăbim pentru că, potrivit OUG 114/2007, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a asigura din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 20 mp/locuitor, până la data de 31 decembrie 2010, şi de minimum 26 mp/locuitor, până la data de 31 decembrie 2013. 

Prin judeţ se mai face câte ceva

Prahova va merge anul acesta în faţa Comisiei Europene de la Bruxelles cu două proiecte mari integrate privind gestionarea apelor uzate, respectiv managementul integrat al deşeurilor. Cele două proiecte vor atrage împreună 176 de milioane de euro.
Judeţul Prahova a trimis, în 2008, şapte proiecte pe protecţia mediului aflate în curs de finanţare din fondul de mediu. Este vorba despre staţia de epurare ape uzate de la Fântânele, cu o valoare totală de 939.059 lei, de staţia de epurare de la Sinaia (1.338.347 lei), dar şi de patru parcuri şi zone verzi la Sinaia, Izvoarele, Cornu şi Valea Călugărească. Pe acelaşi fond de mediu, anul trecut au fost finalizate patru proiecte în judeţ privind colectarea selectivă a gunoaielor sau amenajarea de staţii de epurare a apelor uzate. Numai anul trecut, Prahova a încasat de la fondul de mediu 4.246.141 lei pentru astfel de proiecte.

Back To Top