Categorie: Știri internaționale

mineri-minaPe 12 septembrie 2014, parlamentarii slovaci au adoptat un nou amendament al legii minelor. Tehnologia pe bază de cianură, folosită de industria minieră la extracția aurului a fost interzisă.

Pe 10 septembrie, Adunarea Generală a Parlamentului slovac a adoptat în plenul său amendamentul menționat. Inițiativa a venit din partea SMER, partidul de guvernământ, care are o majoritate confortabilă în Parlament. Slovacia se alătură, astfel, altor state care au interzis deja folosirea cianurii în minerit, cum ar fi Cehia sau Ungaria.

În mai 2010, Parlamentul European a adoptat o rezoluție privind interzicerea generală a utilizării tehnologiilor miniere pe bază de cianură pe întreg teritoriul Uniunii Europene.

Cu toate acestea, Comisia Europeană a refuzat să transpună decizia Parlamentului într-o directivă, motivând că „o interzicere generală a utilizării cianurii ar avea un efect negativ asupra ocupării forței de muncă".
În realitate studii independente contrazic această retorică și din ce în ce mai multe comunități din Europa se confruntă cu pericolul proiectelor miniere ce implică utilizarea cianurii.

Din Grecia, România, Spania, Franța, Bulgaria până în Finlanda, simpli cetățeni, dar și voluntari ai asociațiilor de mediu se mobilizează pentru a se asigura că această substanță toxică este interzisă.

În cazul Slovaciei, interzicerea cianurii a venit ca răspuns la proiectele miniere de extragere a aurului planificate în Kremnica și Detva (ambele localizate în regiunea Banská Bystrica).

După cum a explicat profesorul Jan G. Laitos, „mai mult de 90% din tot aurul extras la nivel mondial se bazează pe folosirea cianurii. Cianura este un compus chimic care face reacție cu aurul, permițând separarea acestuia de alte elemente. Este din punctul de vedere al industriei un proces simplu și eficient mai ales când vine vorba de cost. Nu există alternative cu costuri de producție într-atât de mici. Cu alte cuvinte, interzicerea utilizării cianurii încetează extracția și producția de aur toxic", titrează digi24.ro.

„A fost un efort considerabil, dar am făcut progrese substanțiale pentru a opri exploatările toxice de aur nu numai în Kremnica, dar peste tot în Slovacia", a declarat un membru al grupului de inițiativă „Kremnica nad Zlato" (Kremnica dincolo de aur).

„Suntem încrezători că victoria noastră va încuraja și alte comunități să lupte în țările lor pentru un viitor curat și pentru interzicerea cianurii. Mai mult, Slovacia ar trebui să fie de asemenea un exemplu pentru oficialii UE ce trebuie să oprească practicile miniere toxice din Europa și să pună în aplicare voința cetățenilor europeni de interzicere a cianurilor".

REMEMBER PROIECTUL ROȘIA MONTANĂ

1346 de hactare destinate exploatării, 2388 de hectare perimetrul pentru care au licența, 300 ha acoperite de lacul de decantare cu metale grele şi cianură, care va reprezenta un risc permanent pentru viaţa a peste 6000 de persoane din zonele învecinate, patru munți detonați, 2064 de proprietăți strămutate, 975 case distruse, dintre care 41 de patrimoniu, 7 biserici demolate, dinamitate sau acoperite de lacul de cianură, 11 cimitire strămutate, 12.000 de tone de cianură anual (în total 204 mii de tone) și doar 634 de locuri de muncă pe o durată de 17 ani sunt cifrele pe care le prezintă Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice despre proiectul Roșia Montană, titrează rosiamontana.org.

Sunt mai bine de 15 ani în care numeroase instituții prestigioase românești precum Academia Română, Academia de Științe Economice sau organisme de specialitate precum Uniunea Arhitecților din România, societatea civilă și bisericile și-au argumentat opoziția față de proiectul minier. La începutul lunii septembrie, s-a împlinit un an de la începutul protestelor împotriva proiectului minier care prevede extragerea cu cianuri a aurului de la Roșia Montană.

În acest timp, Guvernul României forțează aprobarea unui proiect de lege în Parlamentul României menit să conducă la distrugerea totală a Roșiei Montane.

Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) este deținută în proporție de 80% de către Gabriel Resources (TSX: GBU), o companie minieră canadiană de mică dimensiune, limitată financiar și neexperimentată, care intenționează să strămute localnicii din Roșia Montană pentru a realiza cea mai mare mină de aur de suprafață din Europa.

Restul de aproximativ 20% din acțiuni sunt deținute de Minvest, o companie minieră de stat.

Mina de la Roşia Montana ar fi cea mai mare exploatare de suprafaţă din Europa; aici s-ar folosi de 13 ori mai multă cianură de sodiu decât toată cantitatea folosită actualmente pe continent. În 17 de ani, ar intra în procesul industrial 204 milioane de tone, adică 600.000.000.000 de doze letale pentru un adult. Patru masive muntoase ar fi aruncate în aer; craterele ar avea un diametru de peste 8 kilometri. Actualul sat Corna ar fi în întregime acoperit un lac de decantare, cu cianuri şi metale grele pe 300 de hectare. Cianura stagnantă e re-emisă în aer sub formă de acid cianhidric (folosit în lagărele de exterminare naziste, desigur la concentraţie mai mare), se ataşează de particulele de praf şi rămâne în atmosferă 1-3 ani. Barajul din anrocamente (pământ şi pietre) ar avea 185 de metri înălţime şi peste 1 kilometru lungime. În Abrud, aflat la 2 km în aval, locuiesc peste 6000 de oameni.

Camera Deputaţilor a respins, în luna iunie, cu 301 voturi "pentru", 11 "împotrivă" şi 3 abţineri, proiectul de lege privind exploatarea minereurilor auro-argentifere din Roşia Montană, mai mulţi deputaţi arătând că acest lucru este şi o consecinţă a eforturilor făcute de societatea civilă în stradă, titrează gândul.info.

În luna iulie, însă, premierul Victor Ponta a afirmat că susține exploatările de la Roșia Montană, dar nu le poate aproba fără sprijin politic. Vezi aici mai multe

Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) intenţionează, tot din luna iulie 2014, să concesioneze 24 de perimetre pentru activităţi de explorare a mai multor zăcăminte, de la calcar, sare gemă, lignit şi până la aur. Între acestea se numără şi patru noi perimetre auro-argentifere sau polimetalice: Troiţa-Piţiguş (cu o suprafaţă de 2,324 km pătraţi) şi Certej Nord (8,384 km pătraţi) în judeţul Hunedoara, Măgura Ilvei (9,277 km pătraţi) în Bistriţa Năsăud, Geamăna - Colţii Lăzarului (7,285 km pătraţi) în Alba, mai relatează gândul.

Cele patru perimetre menţionate unde au fost desfăşurate, deocamdată, activităţi de explorare, însumează aproximativ 27 de kilometri pătraţi. Spre comparaţie, perimetrul Roşia Montană pentru care compania Roşia Montană Gold Corporation are licenţă de exploatare a zăcămintelor de aur şi argint are o suprafaţă de 12 kilometri pătraţi, mai relatează sursa citată.

Legislaţia nu prevede consultarea publică a populaţiei din zona afectată înainte de lansarea licitaţiei pentru concesiune. Oamenii vor şti că pe terenurile lor va începe explorarea pentru aur abia după ce statul va fi atribuit deja companiilor licenţele de explorare.

Back To Top