Într-o perioadă în care auzim de preşedinţi de companii care au luat zeci de milioane de dolari salarii atunci când companiile lor pierdeau bani este greu de crezut că mai există oameni care, chiar dacă au avut şansa să fie milionari, au decis că banii şi bogăţia nu sunt ceea ce îşi doresc în viaţă.
Corespondentul APH din SUA, Marian Petruţa, l-a abordat Hal Taussig, preşedintele companiei Untours. Vom descoperi împreună alternativa umană, o altă percepţie despre viaţă, tocmai în America, ţara în care s-au scris poveştile de succes în afaceri ale lumii. Un personaj care, oricând, ar putea să reprezinte corespondentul clasicei poveşti americane. Lupta vieţii nu l-a abrutizat. Hal Taussig poate deveni oricând un exemplu, o calauză spre ceva necunoscut nouă, românilor. Un model pentru fiecare dintre noi.
Mr. Taussig - un mod original de a utiliza profitul
Nu este îmbrăcat la costum, nu conduce o maşină de zeci de mii de dolari, nu locuieşte în vilă de milioane de dolari, nu stă la hoteluri de 5 stele când pleacă în călătorii, iar la cei peste 80 de ani ai săi îi place încă să circule cu bicicleta şi să meargă zilnic la biroul său din Pennsylvania, loc unde l-am găsit şi eu când i-am solicitat un interviu. Cel în cauză este omul de afaceri american Hal Taussig, preşedintele companiei de turism Untours
Cu zeci de ani în urmă, a pus bazele unei companii de turism. Ca orice afacere, şi cea a domnului Taussig şi-a propus să facă profit. Singura diferenţă a fost că acest profit n-a dorit să-l păstreze pentru el. Dacă unele companii donează 10% din profit sau altele 1% din venitul anual către organizaţii caritabile, domnul Taussig nu reţine nimic din profit. În primul an după ce a deschis afacerea, l-a dat înapoi clienţilor spunându-le că a făcut mai mulţi bani decât avea nevoie.
Aceştia, chiar dacă l-au privit cam ciudat şi cu neîncredere, toţi au acceptat cei 60-70 de dolari primiţi înapoi. În anii următori, a decis să facă altceva. Profitul l-a împărţit în mod egal la sfârşit de an cu angajaţii săi, care aveau acelaşi salariu ca şi el. După un timp, unii au fost nemulţumiţi pentru că noii angajaţi primeau acelaşi salariu ca cei cu vechime mai mare în companie. După câţiva ani buni, a început să le plătească salarii mai consistente şi restul profitului l-a donat unei fundaţii căreia chiar dânsul i-a pus bazele, Untour Foundation.
„Mai mulţi bani şi mai multe bunuri nu te îmbogăţesc spiritual”
Hal Taussig are acum 84 de ani şi este recunoscut ca fiind printre cei mai generoşi americani. Conduce o Toyota din 1995, care de fapt este a soţiei, iar unul dintre regretele sale este că, fiind în vârstă, trebuie să cheltuiască mai mulţi bani pentru asigurarea medicală.
Stând de vorbă cu dânsul, l-am întrebat cum se face că într-o societate şi o ţară capitalistă precum America mai există oameni cu astfel de principii. Mi-a răspuns: "Mai mulţi bani şi mai multe bunuri, chiar dacă te îmbogăţesc în plan material, nu te îmbogăţesc spiritual. Într-o ţară care îşi bazează valorile şi principiile doar pe lucruri materiale, vieţile acelor oameni, dintr-o astfel de societate, nu îşi au niciun sens, pentru că banii nu pot îmbogăţi
existenţa umană. Lucrurile pe care le fac eu sunt cele care îmi dau cea mai mare satisfacţie în viaţă.”
Fricoşii şi lacomii
L-am întrebat ce părere are despre ce se întâmplă azi cu economia şi despre criza financiară în care ne aflăm. Mi-a spus că nu se miră, dimpotrivă este surprins că nu s-a întâmplat asta mai demult. "Este iraţional ca unii preşedinţi de companii să facă mai mulţi bani decât ar putea cheltui într-o viaţă. Piaţa financiară este compusă din două categorii de oameni: fricoşi şi lacomi. Unora le este teamă şi îşi vând investiţiile, iar alţii, lacomi, le cumpără. Aceste două valori, frica şi lăcomia, sunt motivele care au adus America într-o situaţie atât de disperată precum cea în care ne aflăm.”
La întrebarea ce le-ar spune acestor preşedinţi de pe Wall Street, cu salarii de zeci de milioane de dolari, dacă ar avea ocazia să le vorbească faţă în faţă, domnul Taussig mi-a spus că, fără a polemiza cu ei, le-ar recomanda să îşi redefinească valorile şi să se gândească la nevoile de bază ale umanităţii. "I-aş întreba dacă sunt conştienţi cât de mult ar putea ajuta cu doar o mică parte din salariul lor oamenii din ţările în curs de dezvoltare?! Dacă sunt conştienţi de golul tot mai mare care se creează între bogaţi şi săraci?! ”
Premiat de Paul Newman şi John F. Kennedy Jr
Domnul Taussig a crescut în timpul depresiei şi a colapsului din anii '30 şi ştie ce înseamnă sărăcia. A crescut şi a lucrat ca fermier, până a realizat că nu este ceea ce îşi doreşte. A urmat o facultate, apoi un doctorat. A studiat istoria civilizaţiei americane, a început să se gândească mai mult la valorile umane, la sărăcie, la bogăţie, să fie mai interesat de oameni la nivel individual şi nu doar de o societate în ansamblu. A predat un timp ca profesor, iar la vârsta de 50 de ani, după o vacanţă în Europa, şi-a deschis propria companie de turism. Chiar dacă compania lui i-ar fi permis să aibă milioane de dolari în bancă, Hal a trăit şi trăieşte în continuare foarte modest din pensia lui şi a soţiei.
În 1999, a primit premiul pentru cea mai generoasă companie din America. Premiul i-a fost înmânat de actorul Paul Newman (fondatorul acestui premiu şi binecunoscut ca filantrop) şi John F. Kennedy junior. .Pentru că trebuia să meargă la New York să îşi primească premiul, şi pentru că o cameră bună la hotel îl costa cam 200-300 de dolari pe noapte, a decis că va sta la un hotel, într-o cameră care costă câţiva zeci de dolari. Când a auzit J.F. Kennedy Jr. unde s-a cazat, i-a spus că la meritele şi valoarea lui ar trebui să stea la un hotel de patru stele. Hal însă i-a replicat: "Dacă am un acoperiş deasupra capului, îmi este suficient.”
Moştenirea urmaşilor
L-am întrebat ce părere au copiii lui despre faptul că tatăl lor donează banii altora, în loc să le dea lor, şi că testamentul prevede ca moştenirea va fi lăsată fundaţiei şi nu copiilor. Aceasta mi-a relatat ce replică a dat una din fiicele sale la o întrebare asemănătoare: "Mi-ar place să am banii tatălui meu, dar valorile şi moştenirile spirituale pe care le-am primit în schimb de la el, care vor rămâne peste generaţii, sunt însă mult mai de preţ.”
Fundaţia domnului Hal Taussig, Untour Foundation, are ca obiectiv principal împrumutarea cu bani a celor care doresc să înceapă sau să îşi extindă o mică afacere. Ideea a copiat-o de la Muhammad Yunus, care acum doi ani a luat premiul Nobel pentru Pace. La fel ca Yunus, şi domnul Taussing a conceput un sistem de micro-împrumuturi pentru oamenii săraci. De-a lungul timpului, cetăţeni din America, Europa, Asia sau America Latină au beneficiat de împrumuturi între 1000 şi câteva sute de mii de dolari, la o dobândă de doar câteva procente. Singura condiţie impusă, pe lângă rambursarea împrumutului, era ca oamenii să-i urmeze exemplul, contribuind la îmbunătăţirea vieţii în comunităţile în care trăiesc.
Hal şi soţia sa
Activităţile şi proiectele demarate de-a lungul anilor din banii puşi la dispoziţie de Fundaţia Untours sunt foarte numeroase, despre fiecare în parte putându-se scrie pagini întregi. L-am întrebat în final pe domnul Taussig dacă se consideră un om fericit şi împlinit. Chiar dacă afacerea cu turism nu merge acum foarte bine, datorită ratei de schimb a dolarului, Hal este totuşi mulţumit. "Da, sunt fericit, chiar dacă în viaţă am avut momente atât de bucurie, cât şi de întristare. De curând, soţia mea a avut un infarct şi este la pat, iar eu am grijă de ea. Viaţa mi-a fost îmbogăţită chiar şi prin faptul că pot să fiu alături de soţia mea să o îngrijesc la pat.” De-a lungul anilor, contribuţiile financiare ale domnului Hal Taussing depăşesc 5 milioane de dolari.
Marian Petruța