Deşi au fost considerate uşoare, subiectele de la proba de Limba şi Literatura Română a Evaluării Naţionale din acest an au pus la încercare imaginaţia elevilor, scoţând la iveală adevărate nestemate de umor sau agramatism.
„Adevărul” a prezentat câteva dintre ”perlele” culese de profesorii de limba română din lucrările elevilor care au susţinut luni Evaluarea Naţională la Limba Română:
- O figură de stil este chiar numele poetului, deoarece este bărbat dar are nume de femeie, e ca la Stănescu, aşa ne zice profa la clasă
- Cratima face o pauză în textul epic şi vrea să arate că poetul Magda e mai special, mult mai special
- Cuvintele derivate sunt acele cuvinte care dau sens vieţii în poezie
- Măsura versului este egală cu numărul de litere, deci avem peste 50
- Sentimentele poetei sunt macabre, ea vrea să se roage să vină ploaia şi apoi poate să moară
- Ea crede în reîncarnare sau în alte vieţi ”frumuseţea-i dintâi”
- Textul nonliterar nu are titlu, nici autor, crecă a fost scris de vreo ziaristă care se plictisea
- Modul predominant de expunere este naraţiunea pentru că ea descrie un cadru în care visează că se află
- Poezia are multe figuri de stil, este bine să amintim aşa ceva deoarece toate aceste cuvinte devin celebre pentru poetă, ea a trăit cu aceste cuvinte
- Atributiva este: ”Mănânc prăjituri când sunt stresată”