Deşi în ultimii ani România Curată a scris zeci de articole despre corupţia din jurul proiectului minier de la Roşia Montana, DNA a reuşit performanţa să nu aibă niciun dosar pe această temă. Am solicitat DNA să spună câte dosare are legate de proiectul Roşia Montana Gold Corporation, mai cu seamă că, la începutul anului trecut, presa era invadată de titluri precum "Ministerul Culturii a sesizat DNA în legătură cu patrimoniul de la Roşia Montana" sau "Ministrul Culturii a sesizat DNA in cazul proiectului de la Rosia Montana. Ce nereguli au fost descoperite".
Iată ce spune acum DNA legat de sesizarea fostului ministru al Culturii Vlad Alexandrescu:
"Sesizarea (...) transmisă la DNA de Institutul Naţional al Patrimoniului la data de 30 decembrie 2015, nu conţine aspecte legate de exploatarea minieră de la Roşia Montană", arată DNA într-un răspuns pentru România Curată.
DNA-ul lui Morar a avut un dosar penal privind Roşia Montana, dar l-a închis
"Un dosar cu nr.3/P/2002 având ca obiect Roşia Montana a fost înregistrat iniţial la fosta Secţie de combatere a corupţiei şi criminalităţii organizate din cadrul PICCJ.
În anul 2004 acest dosar a fost declinat la Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul PICCJ.
La data de 10.07.2009, dosarul respectiv a fost declinat în favoarea DNA, obiectul dosarului fiind presupuse nereguli privind convenţiile/contractele referitoare la Proiectul Roşia Montană.
La data de 4 octombrie 2010, procurorii DNA au dispus netrimiterea în judecată în cauza respectivă.
Persoanele cercetate au fost foşti directori ai RAC Deva, respectiv Dobre Mircea, Nicolae Stanca şi Ionel Lazăr, în legătură cu presupuse infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, soluţia dispusă având în vedere că lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii. De asemenea, s-a dispus netrimiterea în judecată pentru infracţiunile de dare şi luare de mită, întrucât s-a constatat că aceste fapte nu există.
Soluţia a fost comunicată tuturor persoanelor interesate în cauză şi nu s-a formulat plângere împotriva acestei soluţii.
Rezoluţia de netrimitere în judecată a fost dispusă într-un dosar penal în care s-au efectuat cercetări în legătură cu împrejurările în care s-au încheiat şi derulat, în perioada 1995 – 1998, convenţiile referitoare la Proiectul Roşia Montană (acord de cooperare, contract de societate între RAC Deva şi GABRIEL RESOURCES NL), contracte ce au vizat evaluarea şi procesarea zăcământului de aur-argintifer şi reziduurilor din activitatea de minerit a Regiei din Deva la Roşia Montană şi la Brad. Proiectul a vizat două etape: una de explorare şi evaluare a resurselor miniere (finanţate de acţionarul extern) şi o alta de construire şi dare în funcţiune a unei instalaţii de tratare.
Din cercetări s-a stabilit că, la acel moment, statul român nu a suferit o tulburare a bunului mers sau o pagubă patrimonială, având în vedere că Proiectul Roşia Montană încă nu se afla în faza de exploatare, autorizările de mediu şi de exploatare nefiind încă acordate. Pe cale de consecinţă, producerea vreunui prejudiciu în paguba bugetului de stat se poate evalua abia după începerea exploatării miniere, producătoare de beneficii, când părţile ar conveni la anume cote de participare defavorabile statului român", arată DNA în răspunsul pentru România Curată.