Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat ar putea fi oferite despăgubiri între 5 şi 8 euro/ zi de detenție pentru deţinuţii care au executat integral pedepsele în condiţii necorespunzătoare, înainte de intrarea în vigoare a Legii recursului compensatoriu. Replica Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor nu a întârziat.
Într-un comunicat transmis în cursul zilei de miercuri, sindicaliștii îi răspund ministrului Justiției, catalogând propunerea acestuia drept "inoportună și imorală" și arătând "victimele infracțiunilor trebuie despăgubite, nu deținuții".
"Ministrul Justiţiei a anunţat ieri, 20 martie 2018, că intenţionează să propună un proiect prin care foştii deţinuţi, care au stat în condiţii improprii în penitenciare în perioada iunie 2012 – octombrie 2017, să beneficieze de o despăgubire intre 5-8 Euro pentru fiecare zi de detenţie. În acest context, îi propunem domnului Tudorel Toader următoarele amendamente:
1. Plata acestei despăgubiri să se facă pentru toţi deţinuţii care au stat în condiţii improprii. Dacă scopul este acela de a repara o nedreptate. Cu siguranţă că aceste condiţii nu au fost improprii doar în perioada 2012-2017.
2. Plata acestei despăgubiri să se facă în mod egal pentru fiecare zi de serviciu în condiţii improprii pentru angajaţii sistemului penitenciar. Dacă situaţia este atât de gravă, considerăm că toţi cei care au trăit şi lucrat în aceste condiţii trebuie să fie despăgubiţi.
3. Plata acestei despăgubiri să fie acordată şi victimelor infracţiunilor în cuantum cel puţin egal cu cea a infractorului. Considerăm că dacă Statul Român îşi poate permite să premieze hoţi, tâlhari, corupţi, criminali trebuie să poată plăti o despăgubire şi victimelor sau familiilor acestora pentru suferinţele îndurate", se arată în comunicatul FSANP.
Calculele sindicaliștilor arată că, la o durată medie a pedepsei executate de 4 ani, foştii deţinuţi ar urma să primească între 8.000 şi 12.000 de euro, conform cifrelor avansate de către ministrul Justiţiei.
"Un premiu la care romanul plătitor de impozite nu poate visa, deşi dacă se aplică criteriile din legea recursului compensatoriu la România, am constata că trăim cu toţii într-o ţară improprie. Este adevărat, suma ar putea fi însă de aproximativ 5 ori mai mică, dacă despăgubirea s-ar raporta strict la zilele care ar fi putut fi considerate ca executate dacă foştilor deţinuţi li s-ar fi aplicat recursul compensatoriu. Ceea ce, desigur, nu face această propunere a ministrului Justiţiei mai puţin absurdă. Precizăm că ministrul justiţiei denaturează adevărul pretinzând că CEDO ne obligă la aceasta măsura. O afirmaţie la fel de falsă pe cât a fost cea îndelung vehiculata referitoare la o pretinsă amendă de 80 de milioane de euro. În realitate CEDO ne obligă la măsuri care să modernizeze sistemul penitenciar şi nu ne impune nici graţieri mascate şi nici premii pentru infractori", au mai transmis reprezentanții FSANP.
"S-au adunat la CEDO procese de ordinul miilor. Curtea Europeană le-a suspendat, a pronunţat decizia opririi şi noi trebuie să le dăm despăgubiri şi lor. Dacă mai sunt încă în penitenciar, unii primesc aceste şase zile la 30 de zile. Poate că alţii au executat integral pedeapsa, au plecat acasă, dar au proces pe rol şi spuneam că lor n-ai cum să le mai dai şase zile că sunt acasă, liberi. Şi atunci le dai despăgubiri în echivalent bănesc", a precizat Tudorel Toader, întrebat de jurnalişti dacă Ministerul pe care îl conduce îşi permite să plătească despăgubiri deţinuţilor eliberaţi până la intrarea în vigoare a Legii recursului compensatoriu.
"Cuantumul nu îl stabilesc eu. Eu pot să vă dau două repere. Ungaria a stabilit 5 euro pe zi de detenţie necorespunzătoare, Italia a stabilit 8 euro pe zi de detenţie necorespunzătoare şi Curtea Europeană a considerat că sunt despăgubiri echitabile şi unele, şi altele. Probabil tot în zona aceasta vom fi şi noi, evident în zona pe care o va decide Guvernul ca proiect de lege, Parlamentul ca decident. Există o decizie a CE care spune că statul nu se poate prevala de lipsa fondurilor pentru a justifica neplata obligaţiilor stabilite printr-o hotărâre judecătorească. Prin urmare, statul trebuie să-şi îndeplinească această obligaţie. Dacă suma totală va fi prea mare, statul are posibilitatea să eşaloneze plata despăgubirilor", a mai spus Toader.