Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH), una dintre cele mai vechi organizații neguvernamentale înființate în România, după revoluție, a lansat un semnal de alarmă cu privire la modificările aduse Codului penal, arătând că, în fapt, acestea dezincriminează parțial abuzul în serviciu, care devine aproape imposibil de dovedit în practică.
APADOR-CH a explicat, luni, într-un punct de vedere după votul dat în Comisia pentru legile Justiției, cp "în sistemul actual al Codului penal, infracţiunea de abuz în serviciu nu este o infracţiune de corupţie (prin ea nu se pedepseşte lipsa de integritate), ci este o infracţiune «de serviciu», adică una prin care se protejează funcţionarea normală a instituţiilor şi autorităţilor publice, respectiv exercitarea în bune condiţii a unei funcţii publice, astfel încât nici avutul public sau privat şi nici drepturile sau interesele persoanelor să nu fie prejudiciate/vătămate. Prin modificările adoptate azi, 2 iulie 2018, de «Comisia Iordache», a fost introdusă, la propunerea Ministerului Justiţiei, o condiţie suplimentară pentru existenţa infracţiunii de abuz în serviciu, şi anume condiţia ca abuzul/încălcarea legii să aibă ca scop obţinerea unui folos material necuvenit doar pentru autorul abuzului sau pentru cineva din familia sa. Deci, dacă s-a urmărit un folos material necuvenit, dar nu pentru autor sau familia sa, ci pentru o altă persoană (prieten, cunoscut etc.) fapta nu constituie infracţiune. Deci, folosul material necuvenit este «penal» doar în familie, nu şi pentru prieteni. Ceea ce, în practică, va duce la obţinerea de foloase materiale necuvenite pentru prieteni sau cunoscuţi, fără ca fapta să constituie infracţiune, ceea ce reprezintă nu o «portiţă», ci un adevărat defileu deschis pentru eludarea infracţiunii de abuz în serviciu, în noua variantă", comentează sursa citată.
APADOR-CH susține că, prin această modificare, care introduce condiţia suplimentară a scopului de a obţine un folos material necuvenit, "se ajunge la dezincriminarea parţială a infracţiunii de abuz în serviciu, deoarece dacă încălcarea legii în exercitarea funcţiei publice nu s-a făcut în scopul (destul de greu de dovedit în practică) obţinerii folosului material necuvenit, fapta nu mai constituie infracţiunea de abuz în serviciu, chiar dacă s-a produs un prejudiciu material sau dacă au fost vătămate drepturile sau interesele legitime ale persoanelor". Iar "dezincriminarea parţială are efect cu privire la toate cauzele ce au ca obiect infracţiunea de abuz în serviciu. Potrivit art. 4 din Codul penal, în cazul dezincriminării, executarea pedepselor pronunţate şi toate consecinţele penale ale hotărârilor judecătoreşti privitoare la aceste fapte pronunţate conform vechii reglementări încetează prin intrarea în vigoare a noii reglementări."
APADOR-CH arată, astfel, cum pragul valoric al prejudiciului material pentru existenţa infracţiunii de abuz în serviciu, principala temă de dezbatere în pregătirea acestor modificări, a trecut deja în plan secundar. "Principalul impediment legat de existenţa abuzului în serviciu nu mai este pragul valoric (extrem de scăzut, circa 1.900 lei, în varianta adoptată de comisie), ci condiţia suplimentară introdusă, care se referă la dovedirea faptului că încălcarea legii în exercitarea funcţiei publice s-a făcut în scopul obţinerii unui folos material necuvenit doar pentru autor sau pentru familia sa. Prin introducerea acestei condiţii suplimentare, abuzul în serviciu a fost transformat în infracţiune de corupţie (pentru că folosirea funcției în mod abuziv a fost condiționată de scopul de a obține un folos material necuvenit). Această transformare încalcă sistematizarea normelor din Codul penal, conform căreia infracţiunile de serviciu sunt reglementate separat de infracţiune de corupţie. Or, în Codul penal, infracţiunea de abuz în serviciu se află în capitolul denumit «Infracţiuni de serviciu», iar nu în capitolul denumit «Infracţiuni de corupţie». Dincolo de această inadvertenţă de natură tehnică, infracţiunea de abuz în serviciu, în noua variantă adoptată în comisia parlamentară comună, va deveni aproape imposibil de dovedit, în practică. Astfel, se va trece dintr-o extremă în alta: de la o «utilizare» cu destule excese a infracţiunii de abuz în serviciu se va ajunge la scoaterea din uz a acestei infracţiuni", mai explică reprezentanții APADOR-CH.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a susţinut despre acuzaţiile Opoziţiei, potrivit cărora modificările la Codurile penale ar fi fost făcute special pentru liderul PSD Liviu Dragnea, că indiferent de legea adoptată şi de momentul adoptării, mereu va exista cineva care este beneficiar direct al respectivului act normativ. "Vă asigur că orice lege se adoptă, oricând vei găsi pe cineva care se află în ipoteza normei şi care va beneficia de respectiva modificare. Nu am văzut forma ieşită din Comisie, dar probabil sunt foarte multe exemple asemănătoare. Vă voi răspunde când se va finaliza procesul de legiferare", a spus Toader, întrebat dacă modificările Codului penal ar fi făcute pentru Liviu Dragnea.
Parlamentarii PNL şi USR au anunţat, marţi, după şedinţa comisiei Iordache, că vor contesta la CCR modificările aduse Codului penal.
Foto: APADOR-CH